8,496 matches
-
chipul ei. Domnul Welling: Știu că nu vrei sa imi vorbești. Te înțeleg. Am să plec. Domnul Welling se ridică de pe fotoliu și se îndreaptă spre ieșire. Când ajunge în dreptul ușii, se aude o bubuitura. Domnul Welling se prăbușește pe podea. Scenă 7 Sofia își aprinde o țigară și privește liniștită trupul neînsuflețit al domnului Welling. Pistolul se află pe măsuța, inca fierbinte în urmă împușcăturii. Doamna Welling intra în cameră. Din cauza imaginii îngrozitoare, scăpa ceașcă din mână, lichidul lăsând o
PEOPLE (TEATRU) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379968_a_381297]
-
Înfuriat că ea nu a coborât, dintr-o săritură a fost lângă pat și a tras-o cu putere de păr până a dat-o jos. Apoi a lovit-o peste față cu dosul palmei până a pus-o la podea. A tras-o iar de păr, ridicând-o în picioare. - Asta a fost aperitiv pentru tine. Să nu te mai pui contra mea... Dacă ai vorbit ori ai mișcat fără voia mea, te plânge mă-ta moartă, târfă împuțită! Ai
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
S-a speriat și a prins volanul cu amândouă mâinile. L-a mișcat câte puțin într-o parte și alta până s-a convins că merge drept. Era aproape de poartă. Instinctul i-a dictat să-și proptească picioarele puternic în podea și să-și rezeme capul, apăsat, pe tetieră, iar mâinile le-a încleștat pe volan, cu brațele încordate. Mașina căpătase viteză pe pantă. Stratul subțire de zăpadă proaspătă acoperea zgomotul ușor făcut de motor. Bărbatul era aplecat și trăgea de
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
ce depășea cu mult vreo sută treizeci de kilograme în greutate, de aceea i se zicea și “Gavaz”. Aveau un closet, undeva în curte, aproape de strada principală, făcut din bețe de floarea soarelui, dar nu știu din ce era făcută podeaua, că într-o zi cât era el de gras, s-a rupt podina closetului cu el și a căzut direct în mizeria din groapă. De acolo, din mizerie, se ștergea pe degete și fluiera la deputată, în realitate, așa cum am
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
o “Madonă” cu gâtul lung a lui Parmigianino. De jurîmprejurul acelei săli, fotolii uriașe închideau pereții și într-un colț era așezat un mare pian cu reflexe ruginii, furniruit în nuc, de sub care pleca un covor persan întins peste toată podeaua; sus, plafonul era tapetat cu ornamente gotice iar de o parte și de alta a pianului străjuiau două vase mari de Saxa, albe, cu motive florale, plin cu lalele și petunii, umplea acel clar-obscur cu o lumină ce înveselea ochiul
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
Merită!”- îi răspunsei eu Agnetei, impresionat de ce văzusem. Apoi am trecut în dormitor, o cameră tot așa de mare în mijlocul căreia era așezat um baldachin, străjuit de jurîmprejur de o masivă cortină de catifea roșie ce cădea din tavan până în podea; pe pereți erau fotografii de familie înrămate cu rame masive din palisandru, ornamentate cu frunze de stejar, care nu mă interesau, pe jos covoare persane în care se înfundau picioarele ca în iarbă. Mi se părea că sunt într-o
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
înveți răsăritul soarelui vara și capriciosul răsărit de lună, și multe le vei trăi când vei ajunge să te atingi de marginea Infinitului, stând pe dunga patului tău înalt, cu picioarele goale atârnate și-n picioarele goale, urmele plajei, pe podelele proaspăt spălate cu leșie... Mă plimbam prin grădină și mă gândeam că... Te rog să fii liberă-n tot gândul și-n simțirea ta... Ești stăpâna Stradelei Vântului... Anna: Chiar tu spuneai într-un mesaj: "Îmi place să cred că
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
și mângâiere în rugăciune. Ca și în primele luni de la Frăsinei, aș fi fost pierdut dacă nu m-aș fi rugat. Acolo aveam slujbe, Sfânta Liturghie, Acatistul, Paraclisul..., dar aici nu aveam decât Psalmii lui David. Mă așezam jos, pe podele, într-un colț de baracă, și începeam să mă rog. Dar rugăciunea mea nu era o rugăciune obișnuită. Rugăciunea mea țâșnea din sufletul meu, așa cum țâșnește gheizerul din inima pământului, mânat de un foc si de o presiune grozavă. Numai
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
când, chiar în acel moment, un zgomot asurzitor, o zdruncinătură înfiorătoare a făcut să se cutremure mansarda Observatorului. Am auzit geamurile făcându-se țăndări, lunetele și instrumentele răsturnându-se, mesele și obiectele împrăștiindu-se, iar eu am fost doborât la podea. După ce mi-am revenit din acel șoc cumplit, întâi m-am mirat că mai eram teafăr. Am coborât repede scările și am ieșit afară să văd ce anume a produs zguduitura aceea. În noaptea rece, afară, se auzea un vuiet
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
-
că mă voi ascunde să nu stârnim bănuieli că vom putea vorbi despre fericirea ocazionala el încă mai crede că seară își va pune păpușile de sticlă în cutia preferată și vom râde la nesfârșit că sângele va curge pe podeaua lustruita de o femeie oarecare că ne vom tatua păuni pe abdomene că ne vom simți teribil de bine în tăcerile noastre el încă mai crede toate astea și încă multe altele dar pereții din camera lui vor îmbătrâni de
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379412_a_380741]
-
încă multe altele dar pereții din camera lui vor îmbătrâni de atâta alb Să ne învățăm rănile că pe un poem crescut din piepturile noastre să căutăm până în adâncuri prin sângele închegat și toate cuvintele ce s-au rostogolit pe podea să învețe drumul înapoi în poemul crescut dintr-o rană a timpului iar fiecare pas făcut între podea și piepturile noastre să capete culoarea tăcerii să ne ascultăm sângele cum se adună la marginea zilei cum vrea să învețe drumul
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379412_a_380741]
-
pe un poem crescut din piepturile noastre să căutăm până în adâncuri prin sângele închegat și toate cuvintele ce s-au rostogolit pe podea să învețe drumul înapoi în poemul crescut dintr-o rană a timpului iar fiecare pas făcut între podea și piepturile noastre să capete culoarea tăcerii să ne ascultăm sângele cum se adună la marginea zilei cum vrea să învețe drumul înapoi cum iubește poemul crescut din piepturile noastre să ne învățăm rănile pas cu pas până când sângele va
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379412_a_380741]
-
împușcătură. Pistolul se descărcă brusc în abdomenul lui Niculaie, străpungându-i ficatul. În secunda următoare, acesta căzu ca secerat, iar cămașa de pe el se îmbibă de sânge, un sânge negru și gros. Ilona scoase un țipăt și se prăbuși pe podea, lângă soțul ei. Copiii începură să plângă în cor, iar Măriuca îl strângea de mână, rostind printre lacrimi: - Tati, trezește-te, tati! Nu înțelegea ea prea bine ce se întâmpla, dar după reacția celor din jur, bănuia că era vorba
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
începeau să lăcrimeze. Lăcrimă și regele din cel mai înalt turn în care se închisese pentru a nu se lăsa pradă dorinței de a o strânge în brațe pe frumoasa fată. - Să i se dea să spele toate treptele și podelele palatului, porunci regele în a doua zi. Fata frecă trepte și podele până în miez de noapte, iar cântecul ei îi făcu pe supuși să râdă și să plângă în același timp. Râse plângând și regele, zbătându-se în patul de
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
care se închisese pentru a nu se lăsa pradă dorinței de a o strânge în brațe pe frumoasa fată. - Să i se dea să spele toate treptele și podelele palatului, porunci regele în a doua zi. Fata frecă trepte și podele până în miez de noapte, iar cântecul ei îi făcu pe supuși să râdă și să plângă în același timp. Râse plângând și regele, zbătându-se în patul de care se prinsese cu mâinile pentru a nu se repezi să o
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
cu mult fior-La ține mi- am uitat penelul.Era o noapte, ca de piatră-... XIV. DE DOR DE POEMELE ECATERINEI NEGARA, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 2048 din 09 august 2016. XXXI Spitalul e evreiesc, vechi, Are pe podele steaua lui David și a lui Solomon, Astăzi am imaculat un pansament Cât m-am gandit la marcel cu trupul și simțurile cele mai apropiate, Dacă îmi vedea ochii și chipul Intrăm în salon de rușine. Ce pofta de răi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
veche, uitată pe pervaz nu cerul avea posibilități de recuperare a sufletelor ci eu, meditativ, adunăm, printre gânduri, florile albe pe care le-a ruinat bărbatul care și-a văzut femeia ... Citește mai mult XXXISpitalul e evreiesc, vechi,Are pe podele steaua lui David și a lui Solomon,Astăzi am imaculat un pansamentCât m-am gandit la marcel cu trupul și simțurile cele mai apropiate,Dacă îmi vedea ochii și chipulIntram în salon de rușine.Ce pofta de răi încolțise în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
peșteră au pierit pentru totdeauna, nemaifiind găsiți niciodată. N-ar fi nimic magic în aceste dispariții spun speologii, dând vina pe galeriile ca niște tobogane care te aruncă direct în apele subterane ce se frământă la nici șapte metri sub podeaua peșterii. Cu toate acestea, în Olteț nu a apărut nici unul dintre trupurile celor dispăruți și nu putem să nu ne gândim că orice apă se varsă în alta sau să ignorăm principiul vaselor capilare, demonstrat cu prisosință chiar în Peștera
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
toate acestea, în Olteț nu a apărut nici unul dintre trupurile celor dispăruți și nu putem să nu ne gândim că orice apă se varsă în alta sau să ignorăm principiul vaselor capilare, demonstrat cu prisosință chiar în Peștera Polovragi cu podeaua perforată pe alocuri de zbuciumul apelor împinse dintr-o galerie în alta. O altă legendă locală spune că galeriile acestei peșteri duc undeva în Ardeal și, cu toate că speologii infirmă poveștile localnicilor, nu se poate declara cu certitudine că această peșteră
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
de tricotat, atât de ciudat. Ce sunt astea? Cine este asta? Ăștia au cunoscut-o pe mama mea?” Atingând și absorbind. Fotografii de familie, cărți vechi, lucruri pe care mama ta le-a atins. Ai petrecut trei ore stând pe podea proband nouă ta familie să vezi pe unde ți se potrivește. (Februarie 2005) GRANDDAUGHTER (ADOPTED OUȚ) (This child was adopted ouț aș an infant and came home to live with uș for 6 months. After she left her adopted home
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MARIE DUNNINGHAM în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374366_a_375695]
-
unei experiențe de-o viață despre lumea esențelor! Apucase creionul, bătrâna lui unealtă de făcut semne, cu gând să scrie, dar acesta-i picase din mână, atras ca de-o chemare. Căzuse pe covorul ros, despicând cu grafitu-i bont în podea o insolită crevasă. Din ea se ivi un spațiu violet în care o mică sferă se nevoia într-o fulminantă rotire, oferind privirii o succesiune explozivă de mirifice tonuri. Verde-azuriu trecu îndată în galben-auriu, alungat de un tenace roșu-arămiu, ca
INTERLUDIU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374384_a_375713]
-
o absolută lipsă de sunet... În așteptarea tunetului ce firesc urmează fulgerului, își lăsă în jos pleoapele și-și ocroti urechile cu palmele devenite apărătoare căușuri. Și zgomotul nu întârzie... Cu ochii întredeschiși de căldura emoției ce-l invadase, zări podeaua. Se reîntregise, iar explozia de lumini și sunete se proiectase în afară, pe cerul negru al iernii pe care o descoperi drept nou peisaj în tabloul ferestrei sale de la Răsărit... Mănunchiuri de artificii înălțau veste despre trecerea într-un Nou
INTERLUDIU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374384_a_375713]
-
sportivii îmbătrânesc deși cu forță se împotrivesc. • Pe când vom avea parte de un meci de golf pe planeta Marte? • Să schimbăm câteva servicii cu Domnul din Paradis, ar fi un vis. Cu nasul strâmb și arcada ruptă, boxerul cade la podea, sperând că el a învins în luptă. ------------------------------------------ Harry ROSS 3 iulie 2014 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - GÂNDURI REBELE (2) - DESPRE SPORT / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1280, Anul IV, 03 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
GÂNDURI REBELE (2) – DESPRE SPORT de HARRY ROSS în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374439_a_375768]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > UN RAI LUMESC Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2334 din 22 mai 2017 Toate Articolele Autorului Era tot parcul un palat, Luxurianțe tropicale, Ce străjuiau într-un regat De pajiști cu sclipiri florale. Podelele-s de iarbă verde Având intarsii de culoare, Prin care drumurile-și pierde Poporul de viețuitoare. Cu truda lor, împărăția, Furnicile o fac prosperă, Iar florile cresc bogăția Aromelor din atmosferă. Coloane-s trunchiuri viguroase Ce sprijină ca bolți, frunzișuri
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374459_a_375788]
-
și o căută pe Mona, mai întâi pe pat, apoi prin dulapuri, pe sub masă, pe sub scaune, peste tot. Nu mai putea rezista acolo, se îneca de fum, iar flăcările dogoreau cu putere. În sfârșit, o găsi pe Mona, căzută pe podea și leșinată, într-un colț al camerei. Cu ultimele puteri o luă în brațe și porni spre geam. Era geamul cel spart mai devreme, Nerun însă îl deschise de tot și sări cu Mona în brațe peste el, în grădină
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]