2,275 matches
-
Modernismul interbelic, George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Romancieri interbelici, Livia
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Romanul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Romanul, Gilles Philippe Romanul poetico-filosofic, Adela
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Romanul, Gilles Philippe Romanul poetico-filosofic, Adela Hagiu Simbolismul, George Bădărău
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
numai efectul asupra conștiințelor, și când un autor i se pare a avea "inima caldă" și a lăsa "impresia unei binefaceri sufletești", crede că e cazul de a manifesta "recunoștință pentru mulțumirea ce ne-a cauzat-o cetirea scrierilor sale". Poetica lui Maiorescu e în parte îngustă și simplistă, în general însă înseamnă un pas mare spre lărgirea simțului estetic. Dualismul acela în virtutea căruia opera e rezultanta colaborării unui frumos de conținut cu unul de expresie a dus la cele mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
amenințător, idolatru al lui Eminescu, asemeni căruia formulează fraze lirice de o îndrăzneață nuditate, trecând fără spaime prin păduri de proză. Din cauza gâlgâirii torentului liric, poetul nu poate consolida poemele, și volumul reprezintă în întregul lui o singură sonată informă. Poetica e vitalistă: Când voi izbi o dată eu cu barda, Această stâncă are să se crape Și va țâșni din ea șuvoi de ape! Băieți, aceasta este arta! Și într-adevăr, de-a lungul paginilor răsună chiote: Di! caii mei, Nu vă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aproape toate situațiile posibile, dar, treptat, analiza semantică, atât de riguroasă în privința metaforei și simbolului, alunecă într-o analiză literara "tradițională", așa cum numeroase tipologii ale romanului și formelor narațiunii au făcut-o înainte sau după. Trebuie spus însă că și poetica mai recentă întâmpină dificultăți în analiza așa-ziselor macrocontexte. Spuneam la început că Teoria literaturii, în ciuda excelenței sale, se resimte de unele dificultăți generale ale teoriei și criticii literare din veacul nostru. sunt comentate astfel diferite școli de interpretare sau simple
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
a Teoriei literaturii, o serie de orientări în poetică să se fi precizat, ori chiar să fi apărut altele cu totul noi. Statistica, gramaticile generative, teoria informației, semiotica, semantica, amplu tratate 26 în cercetarea lingvistică a ultimilor ani, influențează evident poetica (și teoria literară) în sensul ca măresc ori rafinează "modelul fonologie" oferit de praghezi, ori intuițiile extraordinare, dar încă imprecise, ale formaliștilor ruși, sau ale celorlalți predecesori direcți ai lui Wellek și Warren. Pentru a nu intra aici în amănunte
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
sublimată cel puțin în următoarele poetici: 1) imagismul - imaginea poetică în calitate de esență intuitivă (cf. Hulme), poemul unific; 2) vorticismul - imaginea poetică drept forță în acțiune sau o întreagă lume de energii în mișcare; și 3) proiectivismul - "versul proiectiv" bazat pe poetica "cuvîntului ce respiră", în sensul că poemul înregistrează respirația creatorului prin aceasta transferînd cititorului energia vitală cu care este însuflețit acesta în actul creației; în cele din urmă, ideea că poezia este "cuvîntul ce respiră" este derivabilă din poetica lui
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pe poetica "cuvîntului ce respiră", în sensul că poemul înregistrează respirația creatorului prin aceasta transferînd cititorului energia vitală cu care este însuflețit acesta în actul creației; în cele din urmă, ideea că poezia este "cuvîntul ce respiră" este derivabilă din poetica lui John Clare, poetul-țăran, care a fost profund influențat de viziunea poetică a lui Thomas Chatterton. În studiul de față ne propunem o incursiune în viața și opera acestui poet, cu accent pe elementele fundamentale ale acestei controverse, prin care
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
53-75. Chandler J, McLane MN, ed. Cambridge, New York: Cambridge University Press. Stroe MA (2004) Romantismul german și englez: Știința arhetipurilor, ipoteza interfinitudinii și numărul de aur. Iași: Institutul European. Stroe MA (2007) John Clare și canonul romantic: metafizica naturii și poetica logosului mitic. John Clare, Poeme, pp 5-104. Note, pp 300-332. Iași: Institutul European. Stroe M (2011) Pendulul istoriei, vol 1: Gînditori nord-americani. Iași: Institutul European. Stroe MA (2013) Journeying into the blackest night unto the land of bliss. Romanian Journal
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
un ideolog de partid la un exilat), un bazar epic în care policier-ul, romanțul sentimental, invazia fantasticului și dilatarea onirica a perspectivei se îmbină cu eseul (acesta din urmă, excesiv). În Zoia se include și un tratat metaforic de poetica a românului oniric. Viața personajelor ar fi „o simplă bucată de plastilină pe care pictorul o modelează în toate felurile și chipurile după nevoile partiturii sale”, „așa cum se întâmplă cu personajele cărora Cézanne le strâmba anapoda brațul ca să echilibreze ansamblul
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
Poezia hermetică românească. Din 1981 s-a pensionat medical: o boală necruțătoare a pus capăt atât carierei sale didactice, cât și celei literare. A debutat în 1970, la revista „Ramuri”, unde o vreme va asigura cronica literară, iar editorial cu Poetica lui Ion Barbu, apărută în 1978 și distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai colaborează la „Analele Universității din Craiova”, „Cadran universitar” ș.a. În manuscris au rămas pagini despre C. Fântâneru, Tudor Arghezi, Ioan Alexandru ș.a., studii de poetică, însemnări diaristice
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
Ioan Alexandru ș.a., studii de poetică, însemnări diaristice. Deși semnatar al mai multor studii de istorie și critică literară (publicate mai cu seamă în „Ramuri”) și, în ultimii ani, al unor eseuri și aforisme, T. rămâne autorul unei singure cărți. Poetica lui Ion Barbu a fost apreciată ca o apariție de excepție, imposibil de eludat nu doar într-o bibliografie despre Ion Barbu, ci și în aceea despre mulți alți poeți. Ceea ce frapează din capul locului este maturitatea gândirii (în ciuda vârstei
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
demonstrația în termenii filosofiei speculative, ai misticii ori ai științei, lăsându-se condus numai de traseul imaginar al literaturii, dau certitudinea fericită a unui destin”. De fapt, așa cum sublinia chiar T., titlul corect al studiului ar fi trebuit să fie „poetica lui Ion Barbu și transformările ei, de la primii imitatori până la poeții care, după câteva decenii, au revenit parțial la ea”. Aserțiunea se justifică, deoarece, într-un capitol intitulat Descendența barbiană, este analizat modul în care s-a exercitat influența poetului
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
Doinaș, Ion Negoițescu, Leonid Dimov, Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Nichita Stănescu. În felul acesta, T. reușește să își atingă scopul propus: nu doar o exegeză, ci și o poetică a receptării operei lui Ion Barbu în evoluția liricii românești. SCRIERI: Poetica lui Ion Barbu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Cristian Livescu, „Poetica lui Ion Barbu”, CRC, 1978, 11; Nicolae Iliescu, „Poetica lui Ion Barbu”, AFT, 1979, 2; Tia Șerbănescu, Un studiu critic despre Ion Barbu, RMB, 1979, 10 701; Șerban Cioculescu, Ambiguitățile
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
Stănescu. În felul acesta, T. reușește să își atingă scopul propus: nu doar o exegeză, ci și o poetică a receptării operei lui Ion Barbu în evoluția liricii românești. SCRIERI: Poetica lui Ion Barbu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Cristian Livescu, „Poetica lui Ion Barbu”, CRC, 1978, 11; Nicolae Iliescu, „Poetica lui Ion Barbu”, AFT, 1979, 2; Tia Șerbănescu, Un studiu critic despre Ion Barbu, RMB, 1979, 10 701; Șerban Cioculescu, Ambiguitățile poeticii lui Ion Barbu, RL, 1979, 9, 10; Laurențiu Ulici
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
scopul propus: nu doar o exegeză, ci și o poetică a receptării operei lui Ion Barbu în evoluția liricii românești. SCRIERI: Poetica lui Ion Barbu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Cristian Livescu, „Poetica lui Ion Barbu”, CRC, 1978, 11; Nicolae Iliescu, „Poetica lui Ion Barbu”, AFT, 1979, 2; Tia Șerbănescu, Un studiu critic despre Ion Barbu, RMB, 1979, 10 701; Șerban Cioculescu, Ambiguitățile poeticii lui Ion Barbu, RL, 1979, 9, 10; Laurențiu Ulici, Critici și eseiști, RL, 1979, 20; Eugen Negrici, „Poetica
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
Poetica lui Ion Barbu”, AFT, 1979, 2; Tia Șerbănescu, Un studiu critic despre Ion Barbu, RMB, 1979, 10 701; Șerban Cioculescu, Ambiguitățile poeticii lui Ion Barbu, RL, 1979, 9, 10; Laurențiu Ulici, Critici și eseiști, RL, 1979, 20; Eugen Negrici, „Poetica lui Ion Barbu”, R, 1979, 5; Nicolae Manolescu, Patul lui Procust, RL, 1979, 25; Piru, Debuturi, 44-47; Popa, Clasici, 157-159; Marin Mincu, Opera literară a lui Ion Barbu, București, 1990, 343-352; Firan, Profiluri, II, 289-290. D. Gr.
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
Echinox, București, 1981; Excelsior, București, 1981; Povești despre Irina, București, 1985. Traduceri: A.P. Cehov, Piesă fără titlu, în Teatru, pref. trad., București, 1970; F.M. Dostoievski, Opere, vol. XI: Jurnalul unui scriitor, introd. Ion Ianoși, București, 1974; B.V. Tomașevski, Teoria literaturii. Poetica, pref. trad., București, 1973; Anna Dostoievskaia, Amintiri, București, 1975. Repere bibliografice: Emil Paraschivoiu, „Frunze galbene pe acoperișul ud”, AFT, 1969, 12; Valeriu Cristea, „Frunze galbene pe acoperișul ud”, RL, 1969, 52; Mircea Ghițulescu, „Dramaturgia lui Cehov”, TR, 1972, 30; Bogdan
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
puțin mai opac. Poetul profesează cu voluptate - uneori excesivă - incongruența, asintaxismul și oximoronul. Rezultatul acestor operații este o lirică bazată pe bruierea sintaxei uzuale și pe metaforizarea intensă a câtorva nuclee semantice „tari” (sângele, lumina, oglinda, țărâna etc.). De altfel, poetica sublimării obiectului sau a sentimentului va constitui și baza versurilor din volumele publicate în deceniul următor - cel mai important fiind Îndreptățit la căderea în gol (1996; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) -, cu deosebirea că textul cunoaște aici o detensionare progresivă
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
volumul Japonia. Viață și obiceiurile (1925), N. Iorga subliniază câteva calități ale autorului: „Un om care vede bine, care păstrează credincios impresiile sale și care judecă inteligent”, dar și ale cărții: „Nu e numai «fotografie» și nu e deloc imaginație poetica; fără să caute «a face știință» și a-și afirmă individualitatea, el vorbește despre un subiect pe care l-a trăit”. Virtuțile literare se relevă cu deosebire în Transsiberiana (1934) și în Ogio-san (Domnișoare) (1938). Este vorba, în primul rând
TIMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290183_a_291512]
-
Petru Ilieșu, Radu Matei Todoran (scrie despre poezia orașului), Emilia Ciobotaru (Sorescu - deocamdată!), Carmen Pădure (Boris Vian și umanismul creației, 7/1977), Gh. Secheșan, Vasile Crețu, Nicolae Ciobanu (Slavici și eposul realist-critic, 1-2/1979), Mircea Mihăieș, Marcel Pop-Corniș (Shakespeare și poetica romanului american modern, 1/1980), Mircea Pora, Victor Neumann, I. Cornea, Ileana Oancea (Sensul erudiției la D. Caracostea, 7/1983), Șerban Foarță, Cornel Ungureanu și Traian Ștef (în 1983, primul scriind despre Urmuz, al doilea despre Kafka, iar cel din
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
predilecție asupra limbii poetice românești, domeniu în care a lăsat cercetări temeinice, care merg de la începuturi și până în epoca actuala. A studiat astfel începuturile prozei ritmice, metrica Țiganiadei lui I. Budai-Deleanu, fonosimbolismul rimelor bacoviene, valoarea expresiva a neologismelor în limba poetica. Preferințele lui s-au îndreptat către Mihai Eminescu și Lucian Blaga. După ce tipărește numeroase articole despre diferite aspecte ale liricii eminesciene (comentarii cu privire la geneză unor poezii, analize stilistice) și despre proza poetului, publică Stilul poetic al lui Eminescu (1964), sinteză
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
a sentimentului convertit în intelectualitate este transpusă mereu într-un vers armonic, cu repetiții ritmate dilematic și refrene muzicale. SCRIERI: Furăm trandafiri, București, 1967; Jumătate zeu, București, 1970; Adagio, București, 1973; Taina, Cluj-Napoca, 1976; Amiaza, București, 1978; Ceața, București, 1978; Poetica, București, 1981; Vârtejul și lumea, București, 1982; Amintiri neverosimile, București, 1983; Dumnealui, destinul, București, 1984; Uranus, București, 1985; Herb, București, 1987; Poemul cu părul alb, București, 1994; Corp în cădere, București, 1999; Arcadia, București, 1999; Tratat de amintiri neverosimile, București
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]