2,179 matches
-
cu un grup de prieteni în căutare de aventuri. Serialul debutează în anul 1970, în data de 12 septembrie, în programul Saturday morning pe canalul CBS, cu episodul “The Nemo’s a No-No Affair”, în varianta originală. Serialul are tentă polițistă asemeni altor producții Hanna-Barbera precum: "Scooby-Doo, unde ești tu!", "Johnny Quest", "Fantoma cosmică" sau "Shazzan". În România serialul s-a difuzat pe canalul Boomerang, însă disponibil doar în limba engleză. Fiecare episod le surprinde pe “Pisici” și grupul lor de
Josie și Pisicile () [Corola-website/Science/326775_a_328104]
-
făcut următorul comentariu: "„Un mafiot (Coco) intenționează să-și scufunde vasul de dragul poliției de asigurare. Dar un „naș” mai versat (Spencer) vrea să rămână el cu banii. Pe urmele amândurora se află detectivul Lom! Captivantă experiență de îmbinare a intrigii polițiste cu stilizarea „commediei dell'arte”. Bufonadă polițistă în stil „commedia del' arte” care atinge dimensiuni antologice în zece minute de păruieli coregrafiate, aproape de virtuozitatea începuturilor chapliniene.”"
Tranzacție cu bucluc () [Corola-website/Science/326831_a_328160]
-
să-și scufunde vasul de dragul poliției de asigurare. Dar un „naș” mai versat (Spencer) vrea să rămână el cu banii. Pe urmele amândurora se află detectivul Lom! Captivantă experiență de îmbinare a intrigii polițiste cu stilizarea „commediei dell'arte”. Bufonadă polițistă în stil „commedia del' arte” care atinge dimensiuni antologice în zece minute de păruieli coregrafiate, aproape de virtuozitatea începuturilor chapliniene.”"
Tranzacție cu bucluc () [Corola-website/Science/326831_a_328160]
-
reverență"" (în ) editat în anul 1917 de John Murray din Anglia. Povestirea este narată la persoana a III-a și nu de dr. Watson, cum se obișnuise, fiind vorba de o poveste de spionaj, mai degrabă decât de o anchetă polițistă. La 2 august 1914, cu două zile înainte de declararea stării de război între Marea Britanie și Imperiul German, Von Bork, un spion german, își petrece seara la locuința sa din sudul Angliei, în compania unui prieten, baronul Von Herling. Von Bork
Ultima reverență (povestire) () [Corola-website/Science/325509_a_326838]
-
majoritatea muncii de detectiv, dar presa dorește doar să-l aclame pe Holmes. Când "Holmes" începe să capteze atenția tuturor, Watson devine gelos și în concediază, scrie că personajul a dispărut și încearcă să pornească o altă serie de scrieri polițiste despre "Doctorul criminalistic". Când îi spune redactorului șef adevărul acesta nici nu vrea să audă și îi spune că publicul îl vrea doar pe Holmes. Dându-și seama că jaful la muzeu a fost doar o înscenare pentru a se
Impostorul din strada Baker () [Corola-website/Science/325534_a_326863]
-
idiosincratic. Filmul a fost clasat pe locul 31 în lista 100 Years... 100 Laughs a Institutului American de Film și pe locul 45 pe lista "100 Funniest Movies" al canalului TV Bravo. Infractorul Herbert I. "Hi" McDunnough (Nicolas Cage) și polițista Edwina "Ed" (Holly Hunter) se întâlnesc după ce ea îl fotografiază pentru dosarul recidivistului. Ajungând de mai multe ori la închisoare, Hi află că logodnicul lui Ed a lăsat-o. El o cere de nevastă după eliberarea sa din închisoare, iar
S-a furat Arizona () [Corola-website/Science/325529_a_326858]
-
(în engleză: "Ten Little Niggers") este un roman polițist scris de către Agatha Christie, fiind considerat capodopera acesteia, și descrisă de ea ca cea mai grea carte de scris. A fost pentru prima oară publicat în Regatul Unit, de către editura Collins Crime Club, pe 6 noiembrie 1939. Un detaliu important
Zece negri mititei () [Corola-website/Science/325533_a_326862]
-
au petrecut și până este găsită sticla. Următoarele detalii despre personaje sunt extrase din roman. Istoria și numele fiecărui personaj pot varia de la adaptare la adaptare, datorită cenzurii, culturii etc. "Zece negri mititei" este unul dintre cele mai cunoscute romane polițiste ale lui Christie, fiind considerat capodopera acesteia, și descrisă de ea ca cea mai grea carte de scris. Scriind pentru ziarul "The Times", la 11 noiembrie 1939, Maurice Percy Ashley a spus că: "Există un anumit sentiment de monotonie în
Zece negri mititei () [Corola-website/Science/325533_a_326862]
-
de fani ai lui Sherlock Holmes. Actualul conducător (denumit "Wiggins" în jargonul grupului) este Michael Whelan din Indianapolis, Indiană. Conducătorul este ales pe viață și își selectează succesorul. Printre membrii acestei organizații s-au aflat mai mulți scriitori de române polițiste și critici literări (William S. Baring-Gould, Leslie S. Klinger, Anthony Boucher, Frederic Dannay, August Derleth, John Gardner, Richard Lancelyn Green, Howard Haycraft, Rex Stout), scriitori de science-fiction (Poul Anderson, Fletcher Pratt, Isaac Asimov, Neil Gaiman), scriitori de sport (Red Smith
Ștrengarii de pe Baker Street () [Corola-website/Science/325541_a_326870]
-
sprijin numeroaselor sale societăți "scion" numeroase. Cu toate acestea, aceste societăți continuă să înflorească în întreaga SUA. Ele sponsorizează diverse evenimente pe tot parcursul anului și oferă deseori burse sherlockiene. Seria "Wiggins" a lui Béatrice Nicodème este formată din române polițiste pentru tineri în care Wiggins conduce investigațiile cu ajutorul lui Sherlock Holmes. Din această serie fac parte următoarele române: "Wiggins et le perroquet muet" (1993), "Wiggins et la ligne chocolat" (1995), "Un rival pour Sherlock Holmes", "Wiggins et Sherlock contre Napoléon
Ștrengarii de pe Baker Street () [Corola-website/Science/325541_a_326870]
-
acea perioadă. Jalonând mereu între prezentarea faptelor și gândurile și evenimentele care au stat în spatele unui moment din viață sau al altuia, autorul îl face părtaș pe cititor la hobby-urile sale (printre care se numără poeziile licențioase și povestirile polițiste) și la fobiile pe care le avea. Finalul cărții îi aparține soției sale, Janet, care relatează ultimele clipe ale scriitorului. În biografia "It's Been a Good Life" publicată în 2002 - și în care sunt condensate cele trei autobiografii ale
Autobiografie (Isaac Asimov) () [Corola-website/Science/325569_a_326898]
-
br> 77. Randall Garrett<br> 78. Harlan Ellison<br> 79. Hal Clement<br> 80. Ben Bova<br> 81. Cu ochii închiși<br> 82. Rămas bun, science-fiction!<br> 83. "The Magazine of Fantasy and Science Fiction" 84. Janet<br> 85. Romanele polițiste<br> 86. Lawrence P. Ashmead<br> 87. Supraponderal<br> 88. Alte convenții<br> 89. "Călăuza în lumea științei"<br> 90. Indexurile<br> 91. Titlurile<br> 92. Culegerile de articole<br> 93. Cărțile de istorie<br> 94. Biblioteca de referință<br
Autobiografie (Isaac Asimov) () [Corola-website/Science/325569_a_326898]
-
110. A doua căsătorie<br> 111. "Călăuza în lumea lui Shakespeare"<br> 112. Adnotările<br> 113. Noile rude<br> 114. Spitalizările<br> 115. Croazierele<br> 116. Cărțile lui Janet<br> 117. Hollywood<br> 118. Convențiile "Star Trek"<br> 119. Povestirile polițiste<br> 120. Trap Door Spiders<br> 121. Mensa<br> 122. Dutch Treat<br> 123. Baker Street Irregulars<br> 124. Societatea Gilbert & Sullivan<br> 125. Alte cluburi<br> 126. "American Way"<br> 127. Institutul Rensselaerville<br> 128. Mohonk Mountain House<br
Autobiografie (Isaac Asimov) () [Corola-website/Science/325569_a_326898]
-
un termometru pentru carne. Steven revine și este șocat să-și găsească soția în viață și criminalul angajat mort. Înainte de a ajunge poliția, el ia cheia din buzunarul criminalului și o pune înapoi pe inelul de chei al lui Emily. Polițiștii anchetatori conduși de detectivul Karaman (David Suchet) interoghează cuplul. După ce agresorului i se scoate masca, se observă că aceasta nu este David, care angajase și el pe cineva să-i facă treaba. Steven o duce pe Emily la casa mamei
O crimă perfectă () [Corola-website/Science/325583_a_326912]
-
, difuzat uneori și sub titlul Bullitt, (în ) este un film polițist american din 1968, regizat de Peter Yates și distribuit de Warner Bros.. Rolurile principale au fost interpretate de Steve McQueen, Jacqueline Bisset și Robert Vaughn. Povestea a fost adaptată pentru ecran de Alan Trustman și Harry Kleiner, după românul "Mute
Locotenentul Bullitt () [Corola-website/Science/325628_a_326957]
-
doamna Christie ne prezintă un om al cărui comportament nu e nici pe departe macabru". E. R. Punshon evaluă romanul în numărul ce datează din 6 februarie 1936 Al revistei The Guardias, spunând:,Unii cititori sunt atrași de acest roman polițist datorită unui interes urmărit cu atenție, sau datorită unei anticipări logice a desfășurării temei alese. Alții citesc captivați succesiunea rapidă a evenimentelor. Iar cei mai mulți urmăresc reacția psihologică în urma unei crime; aceasta se limitează la rutina unei vieți ordinare. Autorul versat
Ucigașul ABC () [Corola-website/Science/325650_a_326979]
-
exista mereu. Printr-un efort calm, aparent perfect, doamna Christie își aduce aminte de o piesă de teatru a marelui Noël Coward. După părerea mea, s-ar putea să intitulăm această capodoperă(din respect pentru autoare) Noël Coward al romanelor polițiste." Un critic anonim mărturisește în revista Daily Mirror din 16 ianuarie 1936:, Îi mulțumesc Raiului că numele meu începe cu o literă de la sfârșitul alfabetului! Asta trebuie spusă doar când se găsesc printre noi niște copiatori de pseudonime, care abia
Ucigașul ABC () [Corola-website/Science/325650_a_326979]
-
lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori. James Hutchisson, biograful lui Poe, consideră „Lada dreptunghiulară” ca fiind asemănătoare cu seria de „povești de raționament” sau de povestiri polițiste ale lui Poe, serie care include printre altele „Crimele din Rue Morgue”. Scott Peeples compară și el „Lada dreptunghiulară” cu acest gen de povestiri, dar notează că nu este totuși vorba de o povestire polițistă deoarece nu scoate în evidență
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
de raționament” sau de povestiri polițiste ale lui Poe, serie care include printre altele „Crimele din Rue Morgue”. Scott Peeples compară și el „Lada dreptunghiulară” cu acest gen de povestiri, dar notează că nu este totuși vorba de o povestire polițistă deoarece nu scoate în evidență personajul detectivului și metoda sa. El constată, de asemenea, că protagonistul „se bâlbâie” deoarece acesta din urmă permite opiniilor sale personale să afecteze dovezile fizice, conducându-l la concluzii eronate. În scrierea povestirii „Lada dreptunghiulară
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
Legământul (în ) este un film polițist american din 2001, regizat de Sean Penn. El este inspirat din nuvela "Das Versprechen: Requiem auf den Kriminalroman" (1958) ("Promisiunea") a scriitorului elvețian Friedrich Dürrenmatt. Dürrenmatt a scris "Promisiunea" pentru a rafina tema pe care a dezvoltat-o inițial în
Legământul (film) () [Corola-website/Science/325814_a_327143]
-
critic față de "Promisiunea" a fost, în general, favorabil; el are un rating de 79% pe situl Rotten Tomatoes. Roger Ebert i-a dat filmului trei stele și jumătate din patru, scriind: "Ultima treime a filmului este locul unde majoritatea povestirilor polițiste merg pe pilot automat, cu vânători obligatorii, urmăriri, și confruntări. Acesta este momentul când "Promisiunea" devine cel mai convingător. Penn și Nicholson își asumă riscuri cu textul și ridică filmul la un alt nivel, neanticipat". James Berardinelli a dat filmului
Legământul (film) () [Corola-website/Science/325814_a_327143]
-
Nevski, Jukov, Wagner, Ceaikovski, Rahmaninov, Leonardo da Vinci, Caravaggio, Salvador Dali, Picasso, Serghei de Radonej, Patriarhul Tihon. Anii 1960-1970 — interesul societății sovietice pentru lectură era deosebit de mare. Seria de cărți " Viața unor oameni remarcabili”, volumele de proză, literatură SF, literatură polițistă și cărțile istorice se epuizau imediat de pe rafturi. În casele a milioane de oameni sunt păstrate biblioteci întregi cu cărți publicate de editura "Molodaia Gvardia". În 1963 a apărut prima carte de povestiri, "Sătenii", a lui Vasili Șukșin. În 1964
Editura Molodaia Gvardia () [Corola-website/Science/325823_a_327152]
-
multe amante și o prietenă geloasă pe nume Josyane Leblanc, de profesie agent de parcare, care îl urmărește împreună cu colegele ei. În același timp, deoarece Barberini era urmărit, pe urmele lui intră poliția care-l confundă cu criminalul Moskowitz. O polițistă este plasată sub acoperire lui Grégoire; aceasta portă o perucă blondă și își spune Sylvette. Grégoire și Sylvette se deplasează la Saint-Tropez fără a ști că Moskovitz, adevăratul ucigaș, se află pe urmele lor. În plus, ei sunt urmăriți acolo
Umbrela lui Gregoire () [Corola-website/Science/325825_a_327154]
-
șerif local (Nora Dunn), care investighează dispariția unei fete pe nume Jenny Tyler (Elisabeth Moss) intră în contact cu grupul. Printr-o coincidență, principalul suspect în acest caz este Zack, prima victimă, care fusese condamnat ca infractor pe teme sexuale. Polițista începe să suspecteze comportamentul studenților și îi interoghează pe Pete, Marc și Paulie în casa lor. Găsindu-l pe șerif în jurul curții din spate, după una din crime, Luke îl ucide fără ca restul grupului să știe. În timpul unei vacanțe școlare
Ultima cină (film) () [Corola-website/Science/325148_a_326477]
-
(în ) este unul dintre cele patru romane polițiste scrise de Sir Arthur Conan Doyle și avându-l în rolul principal pe detectivul Sherlock Holmes; în acest roman a avut loc prima apariție a acestui personaj, care a devenit mai târziu unul dintre cei mai faimoși detectivi de ficțiune
Un studiu în roșu () [Corola-website/Science/325210_a_326539]