4,015 matches
-
autorul vrea să-nceapă de la az buchi. Într-adevăr, lumea cum o vedem nu există decât în crierul nostru. Nimeni nu va tăgădui că este deosebire între gânsac și câne. Privirea cânelui e inteligentă, el pricepe din lumea această o porție mult mai bună decât gânsacul; cu toate acestea amândouă aceste ființe au ochi și crieri. Lumea nu-i cumu-i, ci cum o vedem; pentru gânsac, cum o vede el, pentru câne item, pentru membru de la primărie - pentru Kant item. Totuși
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
supă sau terci se pot consuma și câteva crudități. În sfârși, în ultima etapă continuați să mâncați din acest terci de legume, reintegrând treptat în alimentație și brânza cu un conținut scăzut de grăsimi, fructele etc. având grijă să mâncați porții mai mici decât în mod obișnuit. Regimuri și diete Regimurile și dietele nu servesc doar la pierderea în greutate. Multe dintre ele au și proprietăți detoxifiante. Și într-un caz și în celălalt este important să urmați instrucțiunile cu exactitate
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
atât de puternic..., încât cuprinde toată poartă. În acest moment, imaginați-v... c... poartă se deschide, c... v... apropiați ușor de ea și c... p...trundeți în...untru. Observați cine v... întâmpin.... Apare oare o siluet...? Cum arăt... ea? În spatele porții vom întâlni ghidul spiritual, îngerul, de care este conectat simbolul respectiv. Este bine s... îi mulțumim c... ne-a permis s... într...m, s... îl vedem și s...-l întreb...m ceva. Dup... ce termin...m conversația cu acel ghid
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
jouissance) și suferința (souffrance). Imanența acestor tonalități afective depășește cadrele lumii (care proiectează în noi pulsiunea elementară a grijii) și anihilează efectele temporalizării seriale a conștiinței. În bucurie și suferință resimțim rădăcinile transcendentale ale Vieții dincolo de limitele lumii fragmentate în porții anomice de temporalitate. Pe de altă parte, trupul biologic este suportul percepțiilor discrete și localizabile, având proprietăți empirice cuantificate de tehnoștiința contemporană în statistici de o infinită precizie. Trupul obiectiv este trupul cu care ieșim în lume, un trup care
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a pierderilor de alimente Mers la cumpărături numai cu o listă prestabilită Rezistență la impuls, la campaniile de marketing Nu cumpăra alimente perisabile, dacă nu sunt consumate imediat Urmărește data expirării produsului La restaurant, cere porții mici; există tendința ca porțiile să fie din ce în ce mai mari, în favoarea vânzătorului Alimentele alterate sau ieșite din termenul de garanție pot fi transformate în compost, care poate fi folosit în propria gospodărie/ grădină Industria medicamentelor, a vaccinurilor, alimentează incine ratoarele marilor orașe pentru distrugerea produselor cu
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
călătorii te leagă de-o formă virtuală” etc. etc. pretutindeni sînt căutate interferența, ecoul, reverberația culorii, conjugarea straturilor temporale: Să-ți amesteci cu cioburile ecourilor amintirea și sîngele Atunci În palma minții se va opri o lăcustă divină Atunci de porțiile de bronz ale ploii se va izbi un buzdugan invizibil ...................................... Vei fi deodată vuiet și liniște. Revelația, miracolul, misterul, despre care vorbește poetul În atîtea rînduri, stau tocmai În acest sentiment al comunicării / comuniunii, afirmat În contrast radical cu „această-ntemnițare
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
place să mă scol de cu noapte și să găsesc cabinetul meu de lucru bine Încălzit și vesel luminat de un candelabru aprins. Ceaiul e gata pe masă; cățeii mei sar prin cameră cu mii de jocuri și desmierdări, așteptînd porțiile lor de zahăr; biroul mă cheamă lîngă el, arătîndu-mi călimara plină, condeiul zburdalnic, hîrtia albă. «La lucru!ă Îmi șoptește un glas ce iese din tuspatru colțuri a cabinetului și cu plăcere ascult adeseori Îndemnul său; Încep prin corespondența cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trezit împresurat de o turmă de porci, grohăiau și se împingeau, intrigați poate de prezența mea. Nu, nu i-am gonit, i-am mângâiat pe rând, păreau a se întrece în a se apropia de mine și a-și lua porția de afecțiune. Doamnele erau nerăbdătoare și curioase să știe ce mâncase în timpul călătoriei lui pe jos. Sigur, n-am mâncat nici vânat delicios și nici mistreți, ci ierburi, precum caprele, și câte-un codru de pâine primit de pomană de la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
făcând o analiză, desfătându-se cu o descriere. "Oamenii se urăsc cu sălbăticie unii pe alții, adesea fără să știe de ce o fac". Rămânea țintit de această cugetare până la ora prânzului, moment în care șoaptele deveneau tot atâtea apeluri fenetice. Porția de mâncare era insuficientă, unii înjurau, alții reclamau, dar deja acel fel de reacție era un obicei ignorat și indiferent. În gândul lui Tommaso revenea adesea în ultimul timp don Luis Xarava. Se întreba cum de era posibil ca judecătorii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de forța acelei respirații care părea să golească aerul din jur cu o putere ce nu era o suflare de vânt, dar îndoia vârfurile copacilor, le rotunjea, făcând ca lumea să pară lipsită de muchii și unghiuri. Se opri în fața porții. Scoase cheia și o vârî, dibuind, în gaura încercuită cu o placă de fier bătut. Porțile se deschiseră singure, de parcă cineva le-ar fi tras dinăuntru. Curtea era ca totdeauna și totuși nu era. Soarele, ajuns până aproape de creneluri, așezase
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
doar că, dintr-odată, înțelese mai multe lucruri care i s-ar fi părut de necrezut cu câteva clipe mai înainte. În loc să coboare spre oraș, urcă din nou spre castel. Cum trecuse de al șaselea ceas, Petrache se opri în fața porții, își făcu o cruce mare, descuie și împinse amândouă porțile cât să încapă doi oameni, așezați umăr lângă umăr. Abia apoi coborî spre oraș, silindu- se să nu se uite înapoi. Erau nouă ceasuri. Petrache văzu de departe cum oamenii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ea se ridică pe vârfuri și îl sărută pe obraz : Îți mulțumesc că faci toate astea pentru bunicul meu. Nu de asta era vorba, spuse el, dar nu mai adăugă nimic, privind-o cum se îndepărtează. Cosmina se opri în fața porții, căutându-și cheile la lumina felinarului. Îi simți privirile și se întoarse. Pe trotuarul de vizavi, el aștepta ca fata să intre în casă și să-l lase singur. Cosmina nu păru surprinsă, doar vorbise despre el ceva mai devreme
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nouă umilință. Cei ce refuzau să mănânce erau ținuți cu gura deschisă ca să li se toarne pe gât zeama fierbinte. Iar după aceea, cu gâtul numai o rană, mâncatul devenea o tortură. Cel ce refuza apa își primea, în schimb, porția duhnitoare din hârdăul cu nevoi. Ori erai silit să bei apă, dar nu de oricare, ci un fel de saramură grunjoasă care îți sugea apa din oase până le lăsa ușoare, ca scheletul unei păsări. Încât, peste voința ta, ajungeai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ponosite. Se apropie de casa de vizavi abia după ce luminile se stinseră, chiar și la etaj, unde locatarul cel nou nu avea încă nevoie de cercul de lumină al veiozei, ca de o colivie a spaimelor sale. Se opri în dreptul porții. Scoase de la piept un ghemotoc alb, îl mângâie cu podul palmei, până când, trezindu-se, dădu la iveală un căpșor care, pe jumătate orb, adulmecă aerul. Se aplecă atât cât putu peste gard și lăsă ghemotocul să cadă. Apoi privi cum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prin îmbarcație, și pentru nimic în lume nu s-ar fi prezentat în vizită la cineva pe jos. Când pleca pe undeva, de nu avea îndată la dispoziție un vehicul, dădea telefoane, trimitea servitorii și în cazuri desperate aștepta în fața porții, în speranța prinderii vreunui amic cu mașină, ceea ce se întîmpla prea adesea. Încolo, Gaittany ducea viață ponderată, în felul ei, dormind suficient, mâncând bine, fără exces, ca orice burghez, îmbrăcîndu-se confortabil și înnoinduse fără a deteriora și arunca constumele vechi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
studentul se străduia s-o sporească. Raționarea cea mai strictă era sistemul său, și cum mesele în birturi i se păreau riscante, își cumpăra pentru o lună întreagă un aliment rezistent, pe care îl fracționa în treizeci și cinci de bucăți, patru-cinci porții reprezentând riscurile în caz de întîrziere a mandatului. Într-o zi l-a găsit cu un cufăr plin de cartofi, din care fierbea doi-trei pe zi. La un semn al lui Pomponescu, Smărăndache debită o anecdotă despre sistemul de raționare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
al lui Conțescu. Acesta căpătase de la tată-său, preotul, treizeci de prescuri, pe care le tăiase în jumătate, obținând șaizeci de rații pentru două luni. Într-o zi, mîncîndu-i șoarecii o bucată, Conțescu nu vru să riște nimic și câștigă porția pierdută tăind G. Călinescu felii subțiri din celelalte rămase. Aproape toți izbucniră în râs și Gaittany, găsind că reuniunea era foarte reușită, patronă cu bună dispoziție servirea celui de-al doilea fel de pe meniul său, anume: Sterlet grillé au beurre
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ioanide, seminarul e instituție de tortură? Îi intrase în cap, cine știe de pe urma cărei lecturi, că preotul trebuie să fie ascet, să disprețuiască lumea. L-a amețit pe seminariști, le-a sucit capul. Au început să mănânce numai jumătate din porții, să refuze carnea și vinul când li se dădea. Doi din ei au părăsit seminarul și s-au călugărit. Atunci, făcîndu-se anchetă, s-a descoperit că Gavrilcea îi îndemna să nu se căsătorească, dovedindu-le că sistema catolică e mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
afacere de câteva minute. Și într-adevăr, formal, întreprinderea reuși, din nefericire fără a fi de vreun folos prințului mâncător de semințe de floarea-soarelui. Zece persoane de cea mai bună extracție, distribuite în cinci automobile luxoase, ocupară felurite poziții în fața porții cu portieră a închisorii. Patru dintre ele, dispuse alternativ lângă un trotuar și altul în direcție contrară închisorii, cu botul spre oraș, barau drumul fără a bate la ochi. A cincea mașină se opri ca din întîmplare mai aproape de poartă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
înalt pentru el. Avea pușcă cu baionetă în mână. După el urmă un om tuns în cap, cu haine civile cam ponosite. Acesta era prizonierul. În urmă venea alt soldat cu arma. Atât. Duba fusese cu puțin înainte trasă în fața porții. Cei doi membri ai clanului Hangerliu, îmbrăcați în cel mai fashionable chip posibil, se apropiară de micul convoi, primiți cu liniștită sfială de soldați, care nu bănuiau calitatea și intenția celor doi. Unul dintre aceștia puse mâna brusc pe umărul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Industria culturală constă în repetiție [...]. Industria culturală rămâne o industrie a divertismentului, ireconciliabilă cu arta. Amuzamentul este prelungirea muncii. Spectatorul nu mai vrea să gândească el însuși [...]. El nu mai poate lua parte la progresul rațiunii [...]. Daffy Duck își primește porția de lovituri ca și nefericiții din realitate, pentru ca spectatorii să se poată obișnui cu cele pe care le primesc ei înșiși [...]. Industria culturală îl împiedică pe individ să reziste consumului. El se vede doar ca un etern consumator." Theodor Adorno
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
l-am așteptat și despre care nimeni nu ne-a întrebat vreodată dacă vrem să-l primim? Din toate punctele de vedere este mai comod ca altul să hotărască pentru noi și să ne dea, în schimbul renunțării la povara libertății, porția noastră de destin. Că această porție nu e chiar cea sperată? Dar în așteptarea părintelui cel bun, ne putem oricând mulțumi cu cel care acceptă să preia rolul despovărării noastre și care rămâne un părinte, chiar dacă, hotărând pentru noi, pedepsește
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nimeni nu ne-a întrebat vreodată dacă vrem să-l primim? Din toate punctele de vedere este mai comod ca altul să hotărască pentru noi și să ne dea, în schimbul renunțării la povara libertății, porția noastră de destin. Că această porție nu e chiar cea sperată? Dar în așteptarea părintelui cel bun, ne putem oricând mulțumi cu cel care acceptă să preia rolul despovărării noastre și care rămâne un părinte, chiar dacă, hotărând pentru noi, pedepsește, terorizează și uneori omoară. Dar există
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Poate că lui Heidegger însuși i-ar fi plăcut să observe că moira, numele grec al destinului, trimite, etimologic, la meiromai ("a împărți") și la meros ("parte").1 La Homer (Odiseea, 3, 40, 66; 8, 470; 14, 448), moira semnifică porția primită la ospăț și, respectiv (Iliada, 15, 195), partea care-i revine unui zeu la guvernarea lumii. De la porția concretă primită la masă, semnificația cuvântului a evoluat către porția de fericire ce-i revine fiecărui individ în viață și apoi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la meiromai ("a împărți") și la meros ("parte").1 La Homer (Odiseea, 3, 40, 66; 8, 470; 14, 448), moira semnifică porția primită la ospăț și, respectiv (Iliada, 15, 195), partea care-i revine unui zeu la guvernarea lumii. De la porția concretă primită la masă, semnificația cuvântului a evoluat către porția de fericire ce-i revine fiecărui individ în viață și apoi către destin ca însăși porția de viață și configurația vieții fiecărui om în parte. "Porțiile" de viață care le
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]