2,303 matches
-
De altminteri, discursul din Repere teoretice în biopolitică prelungește și întregește explorările autoarei în mentalul nostru colectiv, în structurile politice și culturale specifice spațiului românesc. Hermeneutica postmodernității sau a exercițiului politic, arheologia (prefer aici sensul foucauldian al termenului) elitei politice postcomuniste și fizica/mecanica funcționării acesteia, analiza unor paradigme culturale și politice specifice mentalului colectiv, aventurile nu doar ideologice (v. sensul utilizat de Hannah Arendt) în care se angajează homo posthistoricus sînt nodurile de pe dosul unei urzeli tematico-ideatice sau, altfel spus
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și pentru a induce în eroare vorbesc și scriu imitînd primitiv tonul marilor patrioți. În absența organică a ideilor, gîndesc instinctual, operează cu senzații tari sau cotrobăiesc prin dosarele securității. Nu facem aici vreun rechizitoriu sau proces de intenție presei postcomuniste din România și nici nu generalizăm. Din motive lesne de înțeles, chiar dacă pare să fie o abatere de la normă, n-am numit nici o publicație și n-am invocat nici un nume de jurnalist. De altfel gestul ar fi fost cumva tautologic
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în majoritatea lor, în cadrul Conferinței Naționale cu tema Statutul femeii în România comunistă, organizată la Iași, în data de 8 martie 2014. Condiția femeii și configurarea relațiilor de gen în comunism reprezintă punctul de plecare al redefinirii acestora pe parcursul tranziției postcomuniste, a celor 25 de ani care s-au derulat deja și a celor care vor urma. De aceea, reflecția și analiza teoretică asupra acestei perioade și problematici devin gesturi firești și legitime, atât la scara existenței individuale, cât și a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și a ignorat diferențele de gen în favoarea afirmării egalității de gen utilizată, în fapt, cu sensul de egalitarism, dar având în subsidiar modelul masculin drept normă de referință (egalitatea femeilor cu bărbații). Politicile egalității de gen din perioada comunistă și postcomunistă operează, implicit, cu acest sens al egalității: egalitatea cu standardul masculin; • astăzi, asistăm la delegitimarea ideii de egalitate între femei și bărbați din cauza contaminării acesteia cu accepțiunea de egalitarism și ștergere a diferențelor, utilizată în timpul comunismului; • a ierarhizat diferențele și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și a transformat corpul femeilor în proprietate a statului 4; • a definit performanța socială și profesională în termeni masculini și a condiționat ascensiunea femeilor de masculinizare 5. Privită din perspectiva acestui parcurs istoric, promovarea egalității de gen în societatea românească postcomunistă stă sub semnul unui paradox și reproduce reflexul formalismului (a formei goale de fond) cu care ne-am obișnuit din regimul anterior, în sensul că multe dintre politicile și programele derulate în numele egalității de gen perpetuează, în fapt, inegalitățile de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
exercițiu, femeile nu pot fi competitoare egale pe piața muncii, au un handicap real în competiție. Meritocrația invocată ca principiu liberal se aplică celor eliberați de activitățile de hrănire și îngrijire 6. Șansa instituirii egalității de gen în societatea românească postcomunistă depinde de afirmarea femeii- subiect 7, ca valoare nucleu în procesul de reconstrucție identitară și ca ipostază concretă în care femeile își conștientizează și își exercită rolul de subiect al cunoașterii și al istoriei. În acest sens, egalitatea de gen
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și piața muncii din perspectiva (in)egalității de gen? Care sunt mecanismele sociale, culturale și politice care contribuie la (re)producerea diviziunii sexuate a muncii și la conservarea inegalităților de gen din sfera vieții publice și private în societatea românească postcomunistă? Cum se transformă diferențele între sexe în inegalități de gen? Ce sunt politicile de "reconciliere" între munca profesională și viața de familie/personală? Cum pot aceste politici să reducă inegalitățile de gen în raport cu munca, în condițiile în care modele culturale
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
culturale conservator-patriarhale. În acest studiu analizez, așadar, raportul muncă productivă-muncă reproductivă, ierarhizarea și valorizarea lor inegală, mecanismele socio-culturale de conservare a inegalităților de gen în raport cu munca, precum și consecințele acestora în planul opțiunilor de carieră-viață feminine, plasate în contextual societății românești postcomuniste. 1. Inegalitățile de gen în raport cu munca productivă și munca domestică/de îngrijire - un dezechilibru social structural Inegalitățile de gen structurale în raport cu munca, puse în evidență de cercetările existente în domeniul sociologiei muncii și al politicilor publice, care integrează perspectiva de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
construcție a identității de gen pentru femei, care prin aceste ritualuri sociale devin "bunuri de schimb simbolic" trecând, astfel, din "proprietatea" și protecția tatălui/a familie de origine în cea a soțului 22. Socializarea fetelor rămâne cantonată, în societatea românească postcomunistă, la modelul rolurilor de gen tradiționale (rolul de mamă și soție). Exemple cu privire la aplicarea unui "dublu standard" în socializarea și reprezentarea/valorizarea celor două genuri sunt numeroase și pot fi identificate în forma imaginilor și așteptărilor stereotipe (expectanțe ridicate pentru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de ordin biologic) și materialistă (categoriile de femeie-bărbat, masculinitate-feminitate sunt categorii sociale construite în cadrul unor raporturi de putere) aduce un plus de clarificare conceptuală și o poziționare epistemică echidistantă. 3. Modele culturale și "alegeri" personale cu privire la raportul muncă-familie-maternitate în România postcomunistă În societatea românească actuală, femeile se confruntă cu multiple constrângeri și presiuni sociale generate de dificultatea de a echilibra cele două sfere ale muncii (munca profesională/remunerată și munca domestică), care presupun opțiuni de viață dificile și uneori radicale, de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mișcarea feministă a anilor 1970 și sintetizată în sintagma "ceea ce este personal este politic". Felul în care era valorizată sfera privată în comunism explică, în bună măsură, atitudinea de respingere a feminismului și a sloganului de mai sus, în perioada postcomunistă, atitudine rezultată din teama de a șterge granițele între cele două sfere și de a refuza individului o zonă importantă de refugiu 26. Asigurarea unor dispozitive ale regimurilor bunăstării de tip socialist (socialist welfare regime)27 și ranforsarea cetățeniei sociale
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mariajului este considerată o opțiune "sănătoasă", la fel ca și opțiunea de a sta acasa pentru a avea gijă de copii. Concluzii Contrar rolului atotputernic și opresiv (de control total al vieții publice și private) exercitat în perioada anterioară, statul postcomunist, pe fondul unei ideologii neoliberale, și-a redus mult rolul său economic și social, și mai cu seamă rolul redistributiv și de realizare a justiției sociale. Acest fapt a condus la scăderea alarmantă a numărului și a calității serviciilor de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
civile și politice, în postcomunism, victoriile obținute în zona libertăților civile și politice s-au realizat cu prețul sacrificării drepturilor sociale și a accentuării alarmante a inegalităților și a polarizării societății, afectând componenta cetățeniei sociale. Reconfigurarea spațiului public în România postcomunistă s-a făcut preponderant în termeni masculini, reprezentarea femeilor în structurile de decizie fiind redusă, la fel și vizibilitatea lor publică. În acest context, formularea unor interese specifice a fost și este aproape invizibilă, iar progresele obținute nu sunt consolidate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
este cercetător științific III la Institutul de istorie "A.D. Xenopol" al Academiei Române, Iași. Domenii de cercetare: istoria educației (secolele XIX-XX), istorie culturală și socială (educație patrimonială, identități naționale și locale, educație de gen, didactica istoriei, școala în perioada comunistă și postcomunistă). Cărți publicate: Școala și artizanatul. Interpretări culte ale artei populare (2007); Dumitru Ivănescu, Cătălina Mihalache (eds.), Patrimoniu național și modernizare în societatea românească: instituții, actori, strategii (2009); Didactica apartenenței. Istorii de uz școlar în România secolului XX (2012); catalinamihalache@yahoo
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fenomene sociale complexe, dar și pentru caracterul comparabil al rezultatelor numeroaselor studii actuale. Capitolul 2 Democratizare, valori democratice și cultură politică 2.1 Democrație și democratizare După schimbările de regim ce au avut loc în 1989, consolidarea democrației în Europa postcomunistă era considerată cu certitudine un fenomen asociat transformărilor economice și reformei instituționale (Przeworski, 1991; Linz și Stepan, 1996). După mai bine de un deceniu de tranziție, tabloul regiunii este mult mai nuanțat, o distincție clară apărând în performanța diverselor țări
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Freedom House ce măsoară respectarea drepturilor politice și civile în țările din regiune pentru a ne da seama de aceste diferențe (Freedom House Survey, 2001). Tranziția și democratizarea sunt procese explicate prin două mari paradigme: dependența de cale condiționarea reformelor postcomuniste de structurile materiale și de putere anterioare (Eyal, Szelény și Townsley, 2001) și competiția actorilor condiționarea transformărilor de rezultatele jocurilor noilor actori politici, de regulile generate prin urmărirea intereselor acestora. Plastic formulat, pe de-o parte "exodul", pe de alta
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
au descoperit că în perioada de tranziție atașamentul pentru democrație este prezis mai curând de valorizarea respectării drepturilor omului decât de estimările beneficiilor economice viitoare. Am putea crede că efectele statului asistenționist se vor răsfrânge asupra definiției democrației în Europa postcomunistă, astfel încât democrația să fie definită în principal în termeni economici, dar rezultatele sondajelor nu susțin ipoteza. Cel mai bun teren de testare a ei este Germania reunificată, unde aceeași națiune a urmat experiențe politice și sociale total diferite: capitalism și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
unor nuanțe, "rămâne însă clară tendința unor (asemenea) considerații și comentarii de a separa și de a opune două Românii extreme, oarecum ideal-tipice, fără portretizarea cărora nu pot fi surprinse nici tipurile sociale intermediare. Prima ar fi ilustrată de versiunea postcomunistă a lui homo oeconomicus, de un cetățean în plină maturitate, din ce în ce mai european și tot mai deprins să lamineze și să pună la îndoială ierarhiile, să facă alegeri independente și responsabile, și să prefere situațiile concurențiale celor reglementate de autoritatea statului
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
celor trei factori în ecuațiile de regresie atât pe eșantionul combinat Rusia Germania de Est, cât și pe eșantioanele naționale alături de variabilele SES și mărimea localității arată o îmbunătățire substanțială a înțelegerii participării voluntare în cele două țări. Dintre factorii postcomuniști, cel mai important efect pare să-l aibă neîncrederea în organizațiile comuniste. Interpretarea rezultatelor nu poate fi făcută decât în două moduri: cei care participau înainte de 1989 într-o măsură mai mare (fără să știm exact motivul) au deprins probabil
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
35,7 N 1075 1864 A doua alternativă ar fi o guvernare de experți care să ia cele mai bune decizii pentru țară, așa cum cred ei de cuviință. Cum remarcam deja, alternativa experților guvernamentali a fost des prezentată în Europa postcomunistă ca o opțiune pentru lipsa de experiență a partidelor în probleme economice și administrative. Astfel, nu este foarte clar dacă ea exprimă o înclinație non-democratică sau dorința sinceră a cetățenilor pentru competență managerială, eficiență economică și neimplicare partizană. De altfel
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Românească 2: 3-18. Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana și Marius Precupețu (2001). România în cadrul celui de-al treilea val al democratizării. Sociologie Românească 1-4: 20-34. Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana și Marius Precupețu (2004). Surse ale suportului politic pentru democrație în țările postcomuniste. Sociologie Românească II(1): 41-78. Michels, Robert (1971). Les partis politiques. Essai sur les tendances oligarchiques des démocraties, Paris: Flammarion. Mishler, William și Richard Rose (2001a). Political Support for Incomplete Democracies: Realist vs. Idealist Theories and Measures. International Political Science
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
libertate, deși el are o anumită libertate interioară. Însă e vădit că își scrie cartea din dorința de a se răzbuna pe acei securiști care au reușit să se transbordeze cu puterea lor cu tot din comunism în societatea democratică postcomunistă. El dezvăluie caracatițe înspăimântătoare ale căror tentacule sugrumă încă pe dedesubt societatea românească legată nebănuit de trecutul ei oprimant. Dezvăluie falimente postdecembriste comise de foști securiști. Dezvăluie fabuloase averi acumulate de acești exponenți ai puterii nelegitime dinainte de 89. Dar despre
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Dur Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dând buzna înspre o ipotetică ieșire. − Și-asta încă n-ar fi nimic, îl completă Bart; culmea e că atracția centripetă a autolimitării a trecut dincolo, prin Marele zid, ca un duh civilizator și i-a molipsit actualmente pe mongolii postcomuniști: și-au declarat cam o treime din țară rezervație naturală și par hotărâți s-o mențină în stare cât mai sălbatică. Poate ați auzit că sunt pe locul întâi în lume ca suprafață de parc natural pe cap de locuitor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]