2,403 matches
-
cuvintele cele mai firești, bine cunoscute obștii vorbitorilor, să dea în vileag înțelesuri și nuanțe semantice inedite, specifice limbajului poetic eminescian". Și, în continuare:" În cazurile când Eminescu "inovează" stricto sensu, plăsmuirile lui sunt firești, nu prezintă nici o "stridență", iar posteritatea avea să le confirme, validând, dacă nu cuvântul, atunci cel puțin procedeul derivativ folosit de poet". Așa, bunăoară, în Cugetările sărmanului Dionis, scrie:"heinizând duios la lună". Verbul a heiniza derivă din numele poetului romantic german Heine, căruia îi adaugă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și cât mai exactă cu putință, o poziție, o atitudine menită a da deschidere unei înțelegeri, cu valoare de reper călăuzitor, a tuturor chestiunilor legate de importanța (afirmării și receptării) scriitorului în epoca sa și, cu atât mai mult, în posteritate. Firește, Dicționarul începe cu un Tabel cronologic, succint, ce urmărește viața lui Mihai Eminescu, punctându-se doar momentele semnificative ale evoluției acesteia. Urmează apoi un Portret-sinteză, ce-l încadrează pe poet în mediul existențialității sale și mai ales în circuitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
frânt impulsul creator într-un moment culminant când limba Țării a fost împodobită cu comoara "Luceafărului". Soartă dureros de potrivnică. Ah, cât ți-am dorit eu longevitatea creatoare a unui Goethe!" În fine, actul al treilea ne pune în ipostaza posterității Poetului, când se poartă discuții (complementare) între Filosoful, Poetul tânăr, O Voce și Marele critic, fiecare întrecându-se pe sine în a evidenția esența creației eminesciene. "El a însemnat în această lume idealul ca realitate poetică afirmă Filosoful. Dragostea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sfârșitul norocos al războiului, ieșit pe potriva oricărei inimi de român, cu singur ajutorul ăl de sus, al lui Dumnezeu. Nicolae Filipescu Își adunase Într-un volum discursurile parlamentare, singura operă cu care politicienii noștri se Încu metau a se Înfățișa posterității, atât de ignorantă și de ingrată, că adesea ne Întrebăm și azi cine au fost și pentru care fapte mărețe, În afară de discursuri, li s-au ridicat monumente prin piețele publice sau li s-au Închinat bulevarde centrale, În timp ce adevărații creatori
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
George Enescu, încă nedescoperită, constituie garanția durabilității peste timp în disputa valorilor perene mondiale, singurul criteriu autentic de impunere a prestigiului în artă. Festivalul internațional “George Enescu” de la București (1958) a însemnat debutul pasului de confirmare a operei compozitorului în posteritate, roadele acestui demers generos de tinere talente, stimulate de contribuția esențială a unor personalități de anvergură mondială, începând să-și arate strălucirea visată de omul modest de odinioară. Sămânța aruncată de autorul Rapsodiilor Române în plin război mondial (1917/1918
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
fi demn în ochii alor mei, am ales de fiecare dată a doua postură. Când ai mei n-au ce mânca, nu mă întreb ce părere or să aibă despre modul în care le procur hrana de fiecare zi urmașii, posteritatea, grupurile de dialog social și alte asociații de moftangii trăiți cu frigiderele pline și plătiți să rămână morali de la buget. Dimineața, scriam la cartea despre Vermeer van Delft, citeam tomurile lui Ortega y Gasset, schițam romane pe care nu avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ei înțelegând că lupta începută presupunea angajare și dăruire totală pentru cauza românismului, lucru care i-a făcut pe frații Hurmuzaki să-și împartă rolurile și sarcinile ivite în această perioadă. Cunoscând înfăptuirile acestei ilustre familii, ne punem întrebarea dacă posteritatea și-a plătit prinosul de recunoștință față de acești “români adevărați și culți”, cum erau numiți în epocă, care n-au precupețit nimic pentru a lupta, prin toate mijloacele pentru afirmarea idealului național. Se pare că s-a făcut prea puțin
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
un om deosebit de harnic chiar și după pensionare, când de fapt alții își văd liniștit de odihnă binemeritata după anii de muncă și truda, profesorul Vasile Tiganescu nu-și poate ogoi zbuciumul vieții, decat continuând să scrie și să lase posterității încă un volum intituiat “Gaudeamus- Evocări”, rămas în manuscris și datat 8 iulie 1970. Spre bucuria noastră și această carte a văzut lumina tiparului la Editură Septentrion, Rădăuți, 1996, prin grijă neobositului editor Vasile Precop - fost coleg de muncă al
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
mai corecte ale unor entități istorice, această vină, zic, ar putea fi pusă la îndoială... Dimpotrivă, s-ar putea ca domnul Noica să-i fi făcut lui Mihai un foarte mare serviciu: acela de a-i fi păstrat intactă pentru posteritate strălucita corespondență. Căci bănuiesc că în condițiile momentului istoric actual, când „păltinișenii“, sau cel puțin unii dintr-înșii, sunt ceea ce sunt, n-ar fi chiar atât de anevoie de a scoate la lumină din tainițele fostei Securități un pachet de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de sus? Sau Harry Potter nu e artă? A.R. E greu de răspuns la întrebarea aceasta. Nu știu dacă Harry Potter e dictat de sus sau de jos. Nu știu dacă e artă și mă îndoiesc că o să aibă posteritatea lui Alice în Țara Minunilor. Cred că este vorba de altceva, de fapt. Am observat, spre stupoarea mea, că nu există nici un fel de relație directă între inteligență și talent. Am observat că talentul pare-a fi o entitate separată
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
în Rusia secolului al nouăsprezecelea. Ne amintim numai de Pușkin, de Lermontov, de Dostoievski, de Cehov, de Tolstoi. Pretutindeni în lume au fost mii de scriitori slabi, ale căror nume sunt uitate. Poate că din zilele noastre vor rămâne în posteritate zece nume de scriitori, nu mai mult. Și peste o sută de ani oamenii vor spune: „Iată ce scriitori minunați au trăit în a doua jumătate a secolului douăzeci, și uite ce avem noi acum!“ Pe de altă parte, mulți
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cunosc multe papirusuri, erori și ambarcațiuni contemporane, cu o bază mai puțin științifică decât „Ra”-ul lui Thor și la care savanții nu zic nici pâs. Nebunilor pașnici să le lăsăm măcar hârtia și Apa cea Mare - altfel, ne aude posteritatea (sau trecutul) și ne facem de râs: ce se întâmpla în ’69 - se va întreba ea, indignată cum o știm - dacă se cerea fiecărei nebunii bază științifică și fiecărei îndrăzneli, fundament istoric? Directorul comercial al unei fabrici de gulere, Michael
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
al acestui timp de frumusețe și demnitate românească, viața și opera bărbatului politic care conduce cu strălucire destinele poporului și ale țării, secretarul general al PCR, președintele RSR, tovarășul N. Ceaușescu.“ („Cultura epocii Nicolae Ceaușescu, ctitorie pentru contemporani și pentru posteritate“, Radio București, 28 ianuarie 1988) FRUNZĂ Eugen „La înființarea Partidului Comunist Român, acum cinci decenii au prezidat năzuințele de libertate, independență și progres ale poporului. Dăruire nelimitată pentru înfăptuirea, pe baza legităților istorice și în perspectiva singurei concluzii valabile, a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
preot în desfășurarea serviciului divin, obișnuiau cândva, și poate mai obișnuiesc și astăzi să consemneze pe filele albe ale cărților bisericești sau pe marginea lor, acolo unde găsesc un locșor liber, întâmplări, evenimente ieșite din comun, ca să rămână spre știință posterității. Iată așa se face că într-un Strajnic bisericesc din zestrea sfântului locaș de cult din Sreza Cârțișoara găsim pe interiorul coperții din spate, o notiță ce e destul de dificil de descifrat, fiind scrisă cu litere chirilice: «Aici mi s
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cumpănește dacă este cazul să se aventureze într un răspuns care, oricât s-ar strădui, nu-i este la îndemână. Să-i spună amicului său că face acest lucru din plăcerea de a scrie, din dorința de a lăsa pentru posteritate ceva dăinuitor și util? Nu! Îl lasă pe prietenul său să găsească răspunsul. Nu mi-ai vorbit despre proiectele tale - încearcă o provocare gazda lui Dumitru Dascălu. Nici despre acest lucru septuagenarul împătimit pentru crearea frumosului artistic nu dorește să
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
norilor care îi întunecau orizontul vieții, să-și perleze gândurile și să-și încălzească sufletul la dogoarea speranțelor de mai bine. Dragostea nestinsă pentru Mărioara i-a fost îndemn și sfetnic pentru a-și valorifica harul creator și a lăsa posterității volumele pe care le-a scris nu numai cu mintea, dar și cu sufletul. Obiceiuri și îndeletniciri uitate Vizitele, deși rare, în localitatea de baștină i-au prilejuit lui Dumitru Dascălu cunoașterea directă a noilor realități din viața consătenilor săi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
din ale cărui scrieri selectează motto-ul unuia dintre texte („Școala cea mai bună este aceea în care înveți, înainte de toate a învăța.”) Mistral, poetul francez (prieten cu Alecsandri al nostru) care a primit Premiul Nobel în 1904, a lăsat posterității o maximă ce merită a fi reținută pentru pilduitorul ei mesaj: „Le travail transforme l’homme en Dieu.” Pe parcursul lecturii, simți cum autorul își urmărește cu conștiinciozitate scopul, cartea devenind încet-încet nu numai un îndemn la șlefuirea continuă a tinerelor
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
li s-au adăugat, (după părăsirea sălii de clasă, a cancelariei, a biroului directorial) altele (și nu puține), menite să-l facă pe autor să rămână în memoria celor care l-au cunoscut. „Ridicarea statuii personale las-o în grija posterității”, spunea domnia sa în cartea de maxime Gânduri diamantine. Numai că Vasile Fetescu a lucrat și lucrează, harnic, la edificarea acesteia. O găsim și o vor găsi cei de după noi risipită în cărțile din biblioteci. Câteva dintre textele din această carte
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
toate șan sele, dacă ai și ceva talent, să fii pus la loc de cinste în istoria literaturii. Nu asta își dorește orice scriitor? Ei bine, nu. Scriitorii, pictorii, artiștii în general vor să împuște și iepurele cel mare al posterității, dar și pe cel drăgălaș al celebrității antume. Vor să fie vedete și visul lor ascuns este ca, în timp ce se plimbă melancolici și cufundați în idei pe stradă, puștii săși tragă mamele de mânecă și săi arate, discret, cu degetul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mai nou, un alt fenomen interesant: autoclonarea. Au apărut exemplare care nu mai sunt creația unui vechi tovarăș (care săși plămădesc un individ după chipul și asemănarea lui pentru al pune de pază la bunurile proprii și ași asigura totodată posteritatea), ci care au ajuns să se cloneze din proprie inițiativă. Ba mai mult, unii îi iau ca model nu pe dinozaurii propriuziși, ci clonele acestora. Este tristul caz al lui Mihai Gâdea. Băiatul acesta avea toate da tele să fie
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
intelectual. Dacă intelectualii, alături de ceilalți muritori, visează să devină vedete, unele vedete, la rândul lor, vor să treacă drept intelectuali. A fi vedetă îți asigură gloria aici, pe pământ; intelectualii, însă, sunt făcuți pentru gloria pe care leo va acorda posteritatea, deci pentru fericirea vieții veșnice. Iată că există vedete care vor să fie și cu slănina în pod, și cu sufletul în rai. Printre VIPurile care vor să facă figură de oameni culți, dacă nu chiar de cultură, există două
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de 2 decembrie 2009 și a fost înhumat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. BĂLAȘA, SABIN (1932-2008) PICTOR și CINEAST Reprezentant de marcă al culturii românești, unul din cei mai mari pictori români, devenit ieșean prin destin, Sabin Bălașa rămâne pentru posteritate o figură distinsă prin creațiile sale, fiind un ambasador al românilor peste hotare. S-a născut la 17 iunie 1932, în satul Dobriceni, județul Olt. A urmat școala primară în satul natal, Liceul „Frații Buzești“ din Craiova. A absolvit Institutul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
clișeele de gândire ale timpului. Prof. dr. Vasile Ciocârlan a fost nu numai un pedagog cu vocație, cu har deosebit, unul dintre cei mai apreciați și stimați filosofi români, ci și un împătimit al cultivării valorilor spirituale românești. A lăsat posterității o valoroasă operă științifică, constând din studii și articole pe teme de filosofie, sociologie, istorie națională și universală, cultură, antropologie, precum și mai multe cărți în calitate de unic autor: Facerea lumii, Editura Științifică, București, 1965; Raporturile interpersonale, Editura Politică, București, 1973; Automodelarea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în știința literaturii, Istoria ideilor estetice, Teoria literaturii, Istoria literaturii universale, Bazele esteticii, Istoria critică a esteticii, Cele șapte arte, Curs special de poezie română contemporană, Curs special Tudor Arghezi, Conceptul de poezie în literatura română, Istoriografie și critică literară, Posteritatea „Daciei literare“, Critică literară, Teoria artelor plastice și literaturii, Imaginea artistică, Genuri și specii literare, Probleme fundamentale ale artei, Curs special de poetică, Istoria esteticii. Profesor, orator entuziast, captivant și singular prin idealismul său, prof. dr. Alexandru Husar a susținut
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
altei reviste literare... Publicația se numea „Făclia” și numele ei fusese amintit la greu În „Nota de intervenții” nr. S.3/ 25 aprilie 1977. Din păcate, numele autorului (autorilor) Îi scăpase (scăpaseră) sau, pur și simplu, Împuternicitul nu voise ca posteritatea să audă de el (ei). d.h. Noi sîntem băieții veseli, bă, nu cei triști! Tonul „...trist, deprimant, apăsător” al poemului „Dorința” ce ar fi trebuit să apară În numărul 6 al periodicului, nu intrase În vederile cenzorului el preferând, cel
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]