2,533 matches
-
Prin urmare: „figuri-înaripate-pentru-sfârșit-de-an“ pentru a evita cuvintele „înger“ și „Crăciun“, iar „element-de-făcut-semne“ pentru a evita cuvântul steguleț, fiindcă un asemenea diminutiv ar fi jignit, nu-i așa, ideea de drapel al Partidului. Cât despre „bază-de-aprovizionare-cu-băuturi“, această construcție lexicală tonifica militar prăvălia de spirtoase - cine știe dacă ștabii nu-și potoleau „setea de libertate“ recurgând la sticlă. În acești termeni, o ideologie greoaie, afonă, își creiona propria-i caricatură lingvistică. Deloc comic pentru urechile mele sunau însă „mobilă-de-pământ“ și secția Stasi „Bucurie
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pățisem cu părul, coafeza a zis scurt: „Scuze“, așa cum i-ai zice cuiva „Bună ziua“. Nu s-a arătat deloc speriată. În loc de asta, când să plec, a scos la iveală trei parfumuri franțuzești diferite, pe care încerca să le vândă. În prăvălii nu găseai așa ceva, ăsta era comerț la negru - iar comerțul la negru era interzis. Am deschis sticluțele una după alta și le-am dus la nas. Dar gândul mi-era nu atât la ele, cât la ultimul interogatoriu, când securistul
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
oase. Nimeni nu cuteza să vorbească despre asta. Chiar dacă nu pricepeam, fiind încă un copil, substanța fricii, sentimentul fricii mi se încuibase în creier. Toți din familia mea erau vătămați. Bunicii, considerați „exploatatori“, fuseseră desproprietăriți de ogorul lor și de prăvălia de coloniale. Peste noapte, unul dintre oamenii cei mai înstăriți din ținutajunsese să nu mai aibă nici cu ce să plătească frizerul. Fiul lui căzuse în război. Fiica lui, mamamea, fusese deportată cinci ani într-un lagăr de muncă forțată
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
insule rătăcitoare de pe insula imobilă de asfalt. În acest oraș ținut sub supraveghere, nefericirea insulei se reflecta zilnic pe chipurile oamenilor. Am văzut razii ale miliției, arestări publice, fotografiile expuse în galantare cu fețele desfigurate de frică ale hoților de prăvălie prinși și, în replică la ele, de-a lungul aleilor din parc, panourile cu zâmbetul unsuros al muncitorilor fruntași și eroilor socialiști. Am văzut zăcând în praf zdrențăroși tineri sau bătrâni, morți în plină stradă, și trecătorii pășind indiferent pe lângă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
acele intermezzi ale tăcerii vorbite fără nici un conținut. De două ori am cumpărat flori de la aceeași florărie. Florăreasa, o femeie în jur de cincizeci de ani, și-a amintit de mine a doua oară. Ca să mă răsplătească pentru că revenisem în prăvălia ei, a ales pentru mine din căldare cele mai frumoase gura-leului, a ezitat un pic și m-a întrebat: „De unde sunteți de baștină, sunteți cumva franțuzoaică?“. Pentru că nu-mi place cuvântul „baștină“, am ezitat și eu, între noi s-a
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
între ei. Nino a trebuit să lase foarfecele din mână și țigara din gură pentru a calma spiritele. Un tuns la Nino se încheie pe o notă retro. O veche casă de marcat cu manivelă domină partea din spate a prăvăliei. Cum un tuns costă, repet, 19 franci, marea majoritate a clienților plătesc serviciile cu un bilet galben-portocaliu de 20 de franci. Nino învârte de manivelă, cifrele ca de fildeș se învârt în fața clientului, apoi pare cifra 19.00. Cu un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
XV (m-am documentat!), umbrele sunt lungi pe pereți, iar ora târzie în noapte. Nu mi-e frică de întuneric, dar nu mă pot opri să nu mă gândesc la Panait Istrati și la al său "Moș Mavromati". Băiatul de prăvălie care trebuie să coboare în hruba rece și neprimitoare pentru a-și mulțumi clienții nerăbdători (cereau un "pahar cu brumă pă' el" ) stafia despre care se credea că suflă în lumânare. Iar patronul nemilos de care vorbește Istrati, el chiar
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fleici și mititei, fum, gălăgie, lumini stridente, mirosuri - distracție, nu glumă. Și mergeam la iarmaroc cu o trăsură: birja cu trei cai. Părinții pe bancheta din spate și eu pe băncuța din fața lor. Strada mare era bătută toată în mici prăvălii, stră moașele buticurilor de azi. Iar pentru mine nu mele patro nilor se identificau cu firmele prăvăliilor. Dom nul Ru leta ținea merceria. Domnul Modern era patronul cinematografului și al hotelului. Domnul Marcațării era patronul feroneriei La Marca Țării. Nume
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
trăsură: birja cu trei cai. Părinții pe bancheta din spate și eu pe băncuța din fața lor. Strada mare era bătută toată în mici prăvălii, stră moașele buticurilor de azi. Iar pentru mine nu mele patro nilor se identificau cu firmele prăvăliilor. Dom nul Ru leta ținea merceria. Domnul Modern era patronul cinematografului și al hotelului. Domnul Marcațării era patronul feroneriei La Marca Țării. Nume de om avea numai domnul Blecher, pa tronul mirificului maga zin de sticlărie unde o însoțeam pe
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
vre-o 20, i-au îngropat în curtea bisericii Luca Arbore (în prezent se văd urmele mormintelor și crucea unui sublocotenent). Militarii, furioși pe cei ce-au tras în ei, sau răzbunat pe evreii din sat, cărora le-au devastat prăvăliile. A început războiul și în sat soseau schilozi și vești că unii au căzut pe front. Dar asta n-a fost destul. Oamenii au început să vestească nenorocirea cea mare: vin rușii! Și în primăvara lui 1944, ca o hoarda
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
hoțește, În călimări și-n măduva din dește. Minciuna suplă, știu, nu vă lipsește În craniul de hidră ori de pește, Dar verbul vostru, totuși, putrezește. Ne-ați revărsa-n veșmântul aurorii Tot ce-au ascuns sertarele pandorii, Și-ați prăvălii și stâncile, și norii, Ne-ați alunga din ceruri și cocorii, Fumul de jertfă, vulturi și prigorii. Dar suptă, rătăcită-n unde, În verbul epileptic când s-ascunde Târându-se-n tăcerea ca de pâslă, Silaba voastră face viermi și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
când se descărca pâinea, treceam spre coada cozii, iar el era în față, cu un cap deasupra tuturor. Spre uimirea mea, m-a întrebat pe mutește, arătându-mi întâi un deget, apoi două, câte pâini vreau. Când a ieșit din prăvălie, mi-a întins două franzele calde, dar mi-a respins cu mâna banii: „Lasă, spune bogdaproste“. Am insistat să-i vâr monedele în buzunar, aschimodia de cățel s-a repezit lătrând la mine, lumea privea amuzată. Nu m-am îndurat
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
decupati pe zăpadă mare! Visul cu cizmele mi s-a împlinit mult mai târziu... În general, eram cam toate îmbrăcate la același nivel, întrucât era o vreme săracă pentru toți. De pildă, cumpăram pachete cu deșeuri de lână de la o prăvălie, le înnodam și lucram pulovere, unele dintre noi și contracost. De multe ori, colegele împrumutau una de la alta o bluză ori o rochie mai nouă sau mai frumoasă (pe atunci nu se purtau pantaloni). Eu nu mi-am cumpărat nimic
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din România la fila 42 din Dosarul VI/1940 Streza Cârțișoara îi ținea în evidență drept negustori patentați, deci posesori de autorizații de comerț, plătitori de impozit pe următorii: Mureșan Gheorghe, Morar cu firmă de Moară Comunală, Stoica Sofia, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Stoica Ioan, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1940 Streza Cârțișoara îi ținea în evidență drept negustori patentați, deci posesori de autorizații de comerț, plătitori de impozit pe următorii: Mureșan Gheorghe, Morar cu firmă de Moară Comunală, Stoica Sofia, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Stoica Ioan, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de Țuică și Joagăr, Șari Matei, cu Cazan de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
următorii: Mureșan Gheorghe, Morar cu firmă de Moară Comunală, Stoica Sofia, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Stoica Ioan, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de Țuică și Joagăr, Șari Matei, cu Cazan de Țuică, Covăcia de la Seaca și Cooperativa de Consum, prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
firmă de Moară Comunală, Stoica Sofia, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Stoica Ioan, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de Țuică și Joagăr, Șari Matei, cu Cazan de Țuică, Covăcia de la Seaca și Cooperativa de Consum, prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul VI/1940 figurau ca plătitori
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor, cu prăvălie de Măcelărie, Folea Diogen, cu Cazan de Țuică și Joagăr, Șari Matei, cu Cazan de Țuică, Covăcia de la Seaca și Cooperativa de Consum, prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul VI/1940 figurau ca plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii: Popa Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian, cu Băcănie și Măcelărie, Iacob Nicolae, cu prăvălie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Matei, cu Cazan de Țuică, Covăcia de la Seaca și Cooperativa de Consum, prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul VI/1940 figurau ca plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii: Popa Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian, cu Băcănie și Măcelărie, Iacob Nicolae, cu prăvălie de Băcănie, Grovu Elisabeta, cu Mașină de treer Mandan Ioan, cu Mașină de treer și Piuă de ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală, Fabrica de Celuloză și Hârtie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul VI/1940 figurau ca plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii: Popa Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian, cu Băcănie și Măcelărie, Iacob Nicolae, cu prăvălie de Băcănie, Grovu Elisabeta, cu Mașină de treer Mandan Ioan, cu Mașină de treer și Piuă de ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală, Fabrica de Celuloză și Hârtie cu sediul la Zărnești Brașov, 208 Traian Cânduleț • Ilie Costache Budac Ieronim
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mută, bieții oameni se supuneau la toate greutățile și la toate poruncile, pentru că știau că-i mută prin ungurime, și aci aducea unguri ca să-i mestice și să-i maghiarizeze. Iobagii nu aveau dreptul să facă mori ori crâșme, ori prăvălii sau târguri. Astea toate le avea grofu,unde au fost sate de iobagi cum a fost satu nostru. (...) dar boierii nu se amestecau cu iobagii, adecă nu lua un fecior de boier o fată de iobag, ori o fată de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
țuică. 2. Grovu M. Matei, brigadier silvic a avut teren agricol, servitori în curte și era proprietarul unui cazan de țuică. 3. Folea Andrei, coproprietar cu 4. Folea Matei la o mașină de treier. 5. Popa Elena, pentru că a avut prăvălie, crâșmă, cazan de țuică și a fost coproprietară la o mașină de treier. 6. Turcu Constantin, deasemenea coproprietar la mașina de treier. 7. Halmaghe Nicolae a fost proprietar al unei mașini de treier. 8. Iuga Ioan pentru că a fost comerciant
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ce aveți de vânzare?», la care vânzătorul îi răspunde:-«Ce se vede!», -«Atunci vă rog cântăriți-mi și mie vreo 4 cârlige!». Sau: cică în timpurile bune, de dinainte de război, pe firma măcelăriei scria «La Gogu» și când intrai în prăvălie găseai carne. În timpul comuniștilor pe firmă scria «Carne», iar dacă intrai în prăvălie îl găseai pe Gogu. Se inaugurează așa dar o perioadă în care poporul trăiește iluzia unei oarecare liberalizări a vieții cotidiene. Șeful statului Gh.Gh.Dej, pentru impertinența
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vă rog cântăriți-mi și mie vreo 4 cârlige!». Sau: cică în timpurile bune, de dinainte de război, pe firma măcelăriei scria «La Gogu» și când intrai în prăvălie găseai carne. În timpul comuniștilor pe firmă scria «Carne», iar dacă intrai în prăvălie îl găseai pe Gogu. Se inaugurează așa dar o perioadă în care poporul trăiește iluzia unei oarecare liberalizări a vieții cotidiene. Șeful statului Gh.Gh.Dej, pentru impertinența de a fi refuzat să plătească bir în continuare e chemat la Moscova
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
este. Trăitorii de la sate au ajuns la concluzia că este mai avantajos pentru ei să stea degeaba pe banii Statului decât să muncească. În unele sate, beneficiarii de ajutoare sociale, pensii, alocații pentru copii le consumă în avans la bar, prăvălie, cârciumă, evidența aflându-se în caietele comercianților. Când acestea se distribuie, banii trec direct din tolba poștașului în sertarul omului de afaceri, sătenii ajungând acasă, pe două cărări, doar cu cuponul. Coborâții pe pământ își consumă timpul și cu cei
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]