2,626 matches
-
mai scurte sau picnicurile cele mai simple, departe de casă și șosea, le considera periculoase din capul locului, ca tot atâția pași spre anarhia totală. Singura excepție era golful, dar cred că și acolo socotea terenul accidentat și pădurea din preajmă - pe traseul pe care juca - ca fiind ceva mai mult decît un obstacol din joc. Ultima plimbare În natură pe care Îmi amintesc că am Încercat s-o facem Împreună a fost În ținutul mlăștinos din Essex. A mers vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
și mai dramatice În impresii senzoriale. Nicăieri altundeva cele două importante mijloace contemporane de reproducere a realității - cuvântul și camera de luat vederi - nu sunt mai neputincioase, mai puțin capabile să surprindă sunetul (sau lipsa lui), mirosurile, temperaturile și stările, preajma, multiplele niveluri de ființare pe verticală, de la sol spre vârful arborelui, ca și În varietatea formelor de viață și În subtilitatea interrelațiilor lor. Într-un anume fel, pădurile sunt ca marea, mult prea diversificate senzorial și mult prea necuprinse pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de parcă toți cei de față i-ar fi stat contra: În Baisa, eu voi semăna pepeni verzi! În tăcerea care se țesu lin printre oameni, singur Iuga se pronunță în felul lui enigmatic: Das ist Păuns Geschoss!8 Cei din preajmă țistuiră dezaprobatori: Fă-ți cruce, om roșu ce ești! Ce ai cu omul, de îl ocărăști așa ? Mai ales că îți e și cumnat ? Nicanor n-a încercat să atragă pe nimeni de partea propunerii sale, părerea sa zvâcnită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pufnind de osteneală, căci Pamfil Duran, coborându-și privirile de la prada lui și întâlnindu-ne ochii și-a luat de seamă, rușinându-se, încât închizându-și gura, cu poftele lui și-a plecat mâna hrăpăreață Atunci, domolindu-se oarecum toată preajma și pentru ca să mai scadă, încă și mai mult, toată vrajba, Cornel Braiu a propus Zicând: Ștefan Sturz să împartă, cu dreptate și cu socoteală, puținul cel înfățișat de Enea Căpută, așa că Pamfil Duran să-i supună traista și cu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mare, mare cât un sac doldora, cu o coajă proaspătă și galbenă, ca de bostan copt și cu un miez moale și puhav la înfățișare, de bine crescută ce era Și din creștetul acestei pâini, care se legăna unduind în preajmă, ieșeau niște muzici tânguioase, iar în blândețea ei și în netezimea ei, pâinea cea măreață mă amețea, ca ochiul de șarpe, sorbindu-mă și atrăgându-mă spre ea, cu toată ființa Deci, eu, ca să nu pățesc precum am pățit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cei ce au fost rătăciți de soarta lor pe Apa sărată a mărilor și pe țărmuri de mare, pustii și seci, fără de izvoare, fără de verdeață... Ci aceia se află, în adevăr, în disperată situație, fiindcă nu le este nimeni prin preajmă, să le brâncească restriștea, să o biruie și să o prăvale de deasupra capetelor, așa cum, sută-n sută, că vor face frații noștri de afară, cu Muntele și cu Apele din galeriile lui Iar de foame, se poate răbda încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Vladimir emitea mai întâi, cu ipocrită nevinovăție și prefăcută naivitate: "Sunteți deosebit de inteligentă și presupun că ați fost în liceu destul de bună la matematici!". Era primul avans și prima nadă pentru drăguța interlocutoare, care făcuse imprudența să-l accepte în preajmă). Imediat, rostea apăsat obscena vocabulă indiană. Atunci, fie că primea o palmă, fie doar că i se spunea neobrăzat și prost crescut, el știa că negocierile cu dumneaei erau, deja, angajate. Micul dejun și ședința de cafea cu Zoe se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
distinctă banderolă roșie pe mână, angajați pentru supraveghere la mitingurile cu flamuri fâlfâind deasupra maselor entuziaste prin cutumă. În mijlocul străzii înzăpezite, înjunghiară patru scroafe, de peste 100 de kilograme fiecare, lăsându-le acolo la dispoziția mulțimilor de flămânzi, din satele din preajmă, care deja intraseră în postul sever al Crăciunului. Nimeni nu se scandaliză de vuietul de bombardament al artificiilor, nici din rândul sătenilor, nici din cel al oamenilor de afaceri, care împânziseră poienile pădurii, prin răspândirea noilor vile cu etaj. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pentru ordine și pentru muzica aleasă, de la el setea de alcool, abisalul suflet artistic și înzestrarea vocală. Spre marea lui mirare, Melanie, glăsuind aproape în șoaptă, ca și cum se sfia de indiscreția unor fantome, care puteau să li se strecoare în preajmă, pe nesimțite, înșiră o cu totul altă legendă: Acolo, în lagărul de robotă, mama a avut norocul să i se facă milă de ea unei femei-comisar, fata unui comandant de submarin al flotei marine sovietice din Baltica. Era fiica acelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-l refacă în amintire. Avu, însă, ca într-o ispitire de soare, revelația regăsirii lui, undeva, în Pământul Sfânt: într-adevăr, se auzea cum unii curenți neobișnuit de reci ai Anatoliei șușuiau, coborând, printre ramuri verzi ale unor chiparoși din preajmă. Înțelegea, de asemenea, că vântul risipește, peste falduri de marmură masivă, petale albe de portocali, care zburau prin aer, ca un roi ușor de fluturi străvezii... Exact! Motive ebraice, cu lei stilizați, cu dragoni înaripați, cu vulturi și alte forme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
la ceea ce era neîngăduit: la vulgarul Miracol! Seara, la sindrofia solemnă, greierele-viorist, căruia îi plăcuse de tânăra furnică, atât de simplă în felul ei de a raționa (c'est un roseau pensant! medită el), căuta să-i stea mereu prin preajmă. O invită la dans și, pe netede hexagoane de piatră pestriță, își exhibă nenumărata colecție de figuri coregrafice. Pe când ghitarele se tânguiau languros, o înghesui ofensiv în extremitățile obscure ale sălii de marmură, pipăindu-i talia filiformă. Considerând delicatele împotriviri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
noastră, parcă lansam baloane de săpun: niște obiecte deopotrivă vulgare și seducătoare, străvezii dar greu de reperat, Încă și mai greu de atins. Baloanele noastre străbăteau orașul, poate din când În când câte unul se spărgea mut, fără ca nimeni prin preajmă să se arate destul de interesat, destul de aproape pentru a fi Împroșcat de mireasma lui banală. Dar, o spun din nou, poate că uneori se Întâmpla altfel. CAPITOLUL VI. ÎN CARE, DE 1 MAI, TOTUL RISCĂ SĂ DEVINĂ ROMÂNESC, PREA ROMÂNESC
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
fascinația față de virilitatea lui Leac m-a Îndemnat să intru În Celebrul animal? Aveam nevoie de o asemenea companie. Mă lipisem de el, mă cam lua cu el pretutindeni, eu mă duceam fiindcă mai Întotdeauna se găseau și femei prin preajmă. Leac, deși nu bănuia gravitatea situației, știa totuși că-s singur și nefutut, așa că se străduia să-mi găsească ceva. M-a dus o dată pe ștrand, zicea că știe una tocmai potrivită pentru mine. Mi-era teamă de o langoșereasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
s sau din garajul lui Leac, unde ne adunam de obicei. Au și un câine, un boxer cam tâmpițel, seamănă leit cu primul logo al Celebrului animal. Farmecul discret al burgheziei, ce mai! Nu ne strica s-o avem prin preajmă pe Cristina. Citea mult, cred că mai mult decât Cătă. Lucra și ea În librărie, așa că era la zi. Ne recomanda și nouă câte ceva, din când În când. Au fost câteva titluri care ne-au mișcat, ba chiar au influențat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
toți la verificat viziunile lui Alexi, să punem mâna și să urlăm ESTE! Sau, după cum presupunea voluntarul american de multe ori, NU ESTE! Alexi, cum spuneam, era cel mai insistent, se lipea la dans de toate câte-i erau prin preajmă, se bâțâia ridicol, deși era negru habar n-avea să danseze. Și nici nu prea obținea rezultate cu mișcările-i languroase, era el exotic până la un moment dat, Însă... Nici măcar În grupul de fete care ne Însoțea de obicei, fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
să ne uităm În gurile lor căscate. Poate că de asta n-a prea ieșit Celebrul animal din Arad, tocmai ca să-și poată Întâlni pe stradă victimele. Dacă am fi fost niște radicali politici, teroriști, am fi stat probabil prin preajmă după ce amplasam vreo bombă, ca să vedem carnea sfârtecată, ca să auzim vaietele. Cine știe? La câtă scârbă și mizantropie ne-am permis să acumulăm la un moment dat, nu cred că ipoteza-i exagerată. Dar noi eram, cică, artiști! În fine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
venise În Arad, Însoțit de un alai de iepurași, ca să-și lanseze un volum de povestiri; la lansarea de la Joy's n-a venit NIMENI, a fost de-a dreptul jenant, nici măcar iepurașele nu ne-au stat prea mult prin preajmă, nu păream solvabili nici măcar cultural. Oricum, Andreea 1-a cunoscut pe Lorin, ăsta a Încercat ceva-ceva, nu i-a ieșit, dar nici n-a uitat-o pe Andreea. După ce și-a dat cea mai lungă demisie din istoria literaturii, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
a mutat În ea, dărâmând gardul ce-l despărțea de grădina noastră, asta ca să nu-l Înțelegem greșit. Așa că Andreea, Cristina și fetele ei au rămas În curtea noastră, copilele erau fericite, pentru noi era reconfortant să le avem În preajmă, a fost cea mai reușită vacanță a lor, cât mai rămăsese din ea. Apoi, când a Început școala, Cristina le-a Înscris la cea din comună, mult mai relaxată, cu frecvență redusă aș fi putut spune, Leac Încerca s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
și tișlaifurile de pe noptiere și de pe cele două bufete, cel mare și cel mic, precum și fața de masă plușată În varii culori din sufragerie erau nemișcate. În afară de asta, prezența fizică de acum șapte ani a lui Keti se simțea În preajmă atît de firească Încît mă miram că n-o vedeam aievea deschizînd și Închizînd ușile acelor odăi În care eu Însumi Începusem să mă simt ca În propria mea locuință. „Keti!” o chemai În sinea mea; nu primii nici un răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
că „omul nou”... dar el nu va mai avea puterea să privească această lume; a trăit mereu În alt timp, cu deosebire În cel dinaintea primului război, va pleca zîmbind, va zîmbi timpului acela, iar noi cîți vom fi În preajmă, derutați, nu vom ști ce-i cu el, pentru că niciodată nu știm ce se Întîmplă În clipa aceea finală, iar eu Îl voi saluta ca pe un ostaș care și-a slujit timpul cu devoțiune, nepîngărindu-și buna credință nici după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
semn că încă mai putem spera. Citind textul lui Gabriel Liiceanu 3 în care evoca ultimii ei ani, cei în care bătrânețea, boala, singurătatea și fantomele trecutului căpătaseră o dureroasă materialitate, aproape insuportabilă pentru cei ce i-au stat în preajmă până la capăt, mi-am reamintit de statuia din copilărie. Reîntoarcerea mamei, devenită eternă, la patul fiicei, pentru a-i asista sfârșitul, mi s-a părut a fi gestul coborârii îngerului, trimis să sprijine pe umărul său soldatul cuprins de durerile
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
acasă fără cujeică. Nici pînă la boaldă să cumpărăm sare ori te miri ce. Așa am apucat-o de la mamele și bunele noastreť". Așa cum un pictor vede pretutindeni peisajele artei sale, Blaga vedea pretutindeni mituri. Plimbîndu-se pe un deal din preajmă, ochiul său se umple, holderlinian, de fantasmele Eladei amestecate cu cele ale propriei sale creații, atît de pătrunse de sevele toposului transilvan: Stăm printre chiparoși iar dealul acela poate fi foarte bine însuși Olimpul. Incredibil colț de Eladă. Dincolo, la
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
dus Sebastian să-l caute? De ce l-a îmbrăcat Nae în "mariner"? De ce s-a lăsat Sebastian deghizat ca o păpușă? Nu cumva pentru că Nae rămăsese, în ciuda prefeței, "stăpînul", iar Sebastian simțea nu numai bucuria de a-i fi în preajmă, ci și plăcerea de a i se supune? Nu cumva Sebastian se credea în continuare în "familia" Cuvîntului? Oare nu cumva se bucura și pentru că este, în continuare, membru "în echipajul vasului" lui Nae? Și prin complicitatea unui trecut comun
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
și vraja care mă stăpânea. Gândii, și îmi văzui parcă și cu o mare claritate gîndul: "O voi părăsi! O părăsesc chiar în această clipă." Și mă liniștii. Ea nu se uita la mine, privea cerul. Stăteam alături simțind în preajmă doar pădurea. Da, era și ea alături, dar mă aruncase mult înapoi, în timp ce eu crezusem că sânt aproape... Înapoi. Înapoi mult, spre gradul zero al întîlnirii noastre... care nu mă mai interesa, îi spusei: "Din clipa aceasta te dau uitării
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îmi apucă mâna, și mă duse undeva alături de cârdul de copii, printre care însă nu zării nici o mireasă. "Uite, ta-taaa", îmi spuse. Lângă un copac văzui un buchet mare de garoafe, dar care nu mai erau foarte proaspete, iar prin preajmă flori de rând împrăștiate, petunii, trandafiri, cârciumărese, astea însă rupte de curând.. Da, tată, zisei, văd, dar unde e mireasa?" "Vine", zise. "Dar unde e? Care dintre voi?" "Nu e dintre noi!" A, nu e dintre voi? Dar unde ați
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]