2,965 matches
-
alt predicat din același enunț, fiind redundant, primește relief stilistic iar, în textele literare, se impune ca semn marcat în dezvoltarea semnificației artistice: „Toți nu mai sunt / Toți au plecat, de când ai plecat, / Toți s-au culcat.” (T. Arghezi) Când predicatul se realizează prin verbe impersonale relative (apersonale), subiectul primește în mod obișnuit expresie lexical-sintactică: „Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie.” (M. Eminescu) „Poate că-i convin tuspatru craii cărților de joc.” (M. Eminescu) Subiectul acestor verbe rămâne subînțeles
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie.” (M. Eminescu) „Poate că-i convin tuspatru craii cărților de joc.” (M. Eminescu) Subiectul acestor verbe rămâne subînțeles numai în enunțuri-dialog: - S-a întâmplat ceva?/- Da, s-a întâmplat... Când în structura predicatului analitic, verbul copulativ este a însemna, întrebuințat ca verb apersonal, sfera semantică a subiectului subînțeles se poate suprapune, relativ, peste conținutul semantic global al unei propoziții (sau al unor propoziții aflate în relație de coordonare sau de subordonare), anterioare, relativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu prezintă interes pentru protagoniștii actului verbal. Acest tip de subiect caracterizează enunțuri cu verbul-predicat la persoana a III-a, mai ales singular, dar și plural: Bate la ușă..., Scrie la ziare... Au scos unt pe la două... Neexprimarea predicatuluitc "Neexprimarea predicatului" Fiind factor principal în desfășurarea predicației, predicatul rămâne mai rar neexprimat. El poate rămâne subînțeles, când s-ar realiza concret prin termeni prezenți deja în enunț, în structura unor predicate imediat anterioare. Când rămâne neexprimat predicatul sintetic, marca existenței sale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Acest tip de subiect caracterizează enunțuri cu verbul-predicat la persoana a III-a, mai ales singular, dar și plural: Bate la ușă..., Scrie la ziare... Au scos unt pe la două... Neexprimarea predicatuluitc "Neexprimarea predicatului" Fiind factor principal în desfășurarea predicației, predicatul rămâne mai rar neexprimat. El poate rămâne subînțeles, când s-ar realiza concret prin termeni prezenți deja în enunț, în structura unor predicate imediat anterioare. Când rămâne neexprimat predicatul sintetic, marca existenței sale o constituie: • prezența concomitentă a unui subiect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la ziare... Au scos unt pe la două... Neexprimarea predicatuluitc "Neexprimarea predicatului" Fiind factor principal în desfășurarea predicației, predicatul rămâne mai rar neexprimat. El poate rămâne subînțeles, când s-ar realiza concret prin termeni prezenți deja în enunț, în structura unor predicate imediat anterioare. Când rămâne neexprimat predicatul sintetic, marca existenței sale o constituie: • prezența concomitentă a unui subiect diferit de al predicatului anterior și a unei compliniri (complement sau circumstanțial): „Numai undeva-n prăpăstii / un izvor mai are șoapte / și o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
două... Neexprimarea predicatuluitc "Neexprimarea predicatului" Fiind factor principal în desfășurarea predicației, predicatul rămâne mai rar neexprimat. El poate rămâne subînțeles, când s-ar realiza concret prin termeni prezenți deja în enunț, în structura unor predicate imediat anterioare. Când rămâne neexprimat predicatul sintetic, marca existenței sale o constituie: • prezența concomitentă a unui subiect diferit de al predicatului anterior și a unei compliniri (complement sau circumstanțial): „Numai undeva-n prăpăstii / un izvor mai are șoapte / și o bufniță cuvânt.” (L. Blaga) „Nu-i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neexprimat. El poate rămâne subînțeles, când s-ar realiza concret prin termeni prezenți deja în enunț, în structura unor predicate imediat anterioare. Când rămâne neexprimat predicatul sintetic, marca existenței sale o constituie: • prezența concomitentă a unui subiect diferit de al predicatului anterior și a unei compliniri (complement sau circumstanțial): „Numai undeva-n prăpăstii / un izvor mai are șoapte / și o bufniță cuvânt.” (L. Blaga) „Nu-i mai scrisesem și nici el mie.” (M. Preda) • prezența adverbului de negație nu: „Un cuvânt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cuvânt.” (L. Blaga) „Nu-i mai scrisesem și nici el mie.” (M. Preda) • prezența adverbului de negație nu: „Un cuvânt sau un gest pot să jignească sau nu, după felul sufletesc al celui care-l face.” (Camil Petrescu) Din structura predicatului analitic se pot subînțelege: • verbul copulativ: „Sufletul omului e ca un val - sufletul unei națiuni, ca un ocean.” (M. Eminescu), „Lumea nu-i cumu-i ci cum o vedem.” (M. Eminescu) • numele predicativ: „Luna pare oricui un element poetic și este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e ca un val - sufletul unei națiuni, ca un ocean.” (M. Eminescu), „Lumea nu-i cumu-i ci cum o vedem.” (M. Eminescu) • numele predicativ: „Luna pare oricui un element poetic și este.” (G. Călinescu) Elipsa subiectuluitc "Elipsa subiectului" Enunțurile cu predicatul realizat prin verbe apersonale sunt adesea eliptice de subiect. Enunțul „Lui Bozoncea îi plăcea însă, la tiribombe.” (E. Barbu) nu are subiect. Subiectul poate fi „ipotizat”, nu subînțeles: să se ducă, să întârzie, să meargă etc., dar niciuna din aceste
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
identit\]ii celor dou\ func]ii sintactice principale" Specificul constituirii planului semantic al nucleului predicațional precum și sfera semantică a termenilor implicați în desfășurarea predicației determină modalitățile de exprimare a relației de interdependență și de marcare a celor două funcții sintactice: predicatul și subiectul. Nucleul predicațional monomembrutc "Nucleul predica]ional monomembru" Relația de interdependență este implicită în planul semantic al verbului (locuțiunii verbale) sau expresiei impersonale. Identitatea de predicat a verbului (locuțiunii verbale) este marcată prin flexiune, considerată în ea însăși; existența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimare a relației de interdependență și de marcare a celor două funcții sintactice: predicatul și subiectul. Nucleul predicațional monomembrutc "Nucleul predica]ional monomembru" Relația de interdependență este implicită în planul semantic al verbului (locuțiunii verbale) sau expresiei impersonale. Identitatea de predicat a verbului (locuțiunii verbale) este marcată prin flexiune, considerată în ea însăși; existența morfemului de timp-mod este consecință și indiciu al dezvoltării funcției de predicat: „Îmi vine să râd fără sens / Și-i frig și burează.” (G. Bacovia) Nucleul predicațional
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interdependență este implicită în planul semantic al verbului (locuțiunii verbale) sau expresiei impersonale. Identitatea de predicat a verbului (locuțiunii verbale) este marcată prin flexiune, considerată în ea însăși; existența morfemului de timp-mod este consecință și indiciu al dezvoltării funcției de predicat: „Îmi vine să râd fără sens / Și-i frig și burează.” (G. Bacovia) Nucleul predicațional bimembrutc "Nucleul predica]ional bimembru" Manifestarea relației de interdependență variază în funcție de subtipurile sale structurale. În interiorul nucleului cu structură implicită, relația de interdependență rămâne închisă în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
râd fără sens / Și-i frig și burează.” (G. Bacovia) Nucleul predicațional bimembrutc "Nucleul predica]ional bimembru" Manifestarea relației de interdependență variază în funcție de subtipurile sale structurale. În interiorul nucleului cu structură implicită, relația de interdependență rămâne închisă în planul semantic al predicatului. Identitatea funcțional-sintactică a predicatului este marcată prin flexiune, la nivelul categoriilor de timp, număr și persoană din structura verbului-predicat (sau component al predicatului): "De te-ating, să feri în laturi, De hulesc, să taci din gură; Ce mai vrei cu-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i frig și burează.” (G. Bacovia) Nucleul predicațional bimembrutc "Nucleul predica]ional bimembru" Manifestarea relației de interdependență variază în funcție de subtipurile sale structurale. În interiorul nucleului cu structură implicită, relația de interdependență rămâne închisă în planul semantic al predicatului. Identitatea funcțional-sintactică a predicatului este marcată prin flexiune, la nivelul categoriilor de timp, număr și persoană din structura verbului-predicat (sau component al predicatului): "De te-ating, să feri în laturi, De hulesc, să taci din gură; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Dacă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subtipurile sale structurale. În interiorul nucleului cu structură implicită, relația de interdependență rămâne închisă în planul semantic al predicatului. Identitatea funcțional-sintactică a predicatului este marcată prin flexiune, la nivelul categoriilor de timp, număr și persoană din structura verbului-predicat (sau component al predicatului): "De te-ating, să feri în laturi, De hulesc, să taci din gură; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Dacă știi a lor măsură?" (Eminescu) În interiorul nucleului cu structură primară, principala modalitate de exprimare a relației de interdependență și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dacă știi a lor măsură?" (Eminescu) În interiorul nucleului cu structură primară, principala modalitate de exprimare a relației de interdependență și totodată de marcare a celor două funcții sintactice este flexiunea. Fiind o relație de dependență bilaterală (în același timp, dinspre predicat și dinspre subiect), în relația de interdependență, flexiunea se subordonează concomitent acțiunii ambelor principii de organizare a planului expresiei, în corespondență cu planul semantic: recțiunea și acordul. Recțiunea a. În interiorul nucleului predicațional, verbul-predicat (sau component al predicatului) impune numelui (pronumelui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
același timp, dinspre predicat și dinspre subiect), în relația de interdependență, flexiunea se subordonează concomitent acțiunii ambelor principii de organizare a planului expresiei, în corespondență cu planul semantic: recțiunea și acordul. Recțiunea a. În interiorul nucleului predicațional, verbul-predicat (sau component al predicatului) impune numelui (pronumelui)-subiect cazul nominativ: Apoi a venit o clipă când destinul s-a dat la o parte și cineva mi-a spus ...“ (O. Paler, Galilei, 143), „Cine ești tu, acel de care gândul S-apropie necunoscându-l?” (T.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
legii.” (M. Eminescu. I. 48) de din componența subiectului de-aceia nu este, de fapt, prepoziția care, marcând o relație de dependență, să ceară acuzativul, ci este un mijloc de exprimare a sensului „partitiv”. Subiectul impune numelui predicativ din structura predicatului analitic cazul nominativ, indiferent de poziția sa în interiorul categoriei gramaticale a cazului: „Ușor nu e nici cântecul. Zi și noapte - nimic nu-i ușor pe pământ: Căci roua e sudoarea privighetorilor ce s-au ostenit toată noaptea cântând.” (L. Blaga
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Oamenii noștri, zic eu, sunt de-un cosmopolitism sec, amar, sceptic...” (M.Eminescu) „Orice frumusețe e ca o urnă De a căreia coapsă privirea se prinde.” (L. Blaga) Acordul Categoriile gramaticale implicate în desfășurarea acordului diferă, în parte, în funcție de tipul predicatului și de realizarea lui concretă, precum și de realizarea concretă a subiectului. În structura nucleului predicațional cu predicat sintetic, acordul implică persoana și numărul și, când verbul este la diateza pasivă, genul. În structura nucleului predicațional cu predicat analitic, acordul implică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o urnă De a căreia coapsă privirea se prinde.” (L. Blaga) Acordul Categoriile gramaticale implicate în desfășurarea acordului diferă, în parte, în funcție de tipul predicatului și de realizarea lui concretă, precum și de realizarea concretă a subiectului. În structura nucleului predicațional cu predicat sintetic, acordul implică persoana și numărul și, când verbul este la diateza pasivă, genul. În structura nucleului predicațional cu predicat analitic, acordul implică persoana și numărul la nivelul verbului copulativ, numărul și genul, la nivelul numelui predicativ, dacă acesta se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
parte, în funcție de tipul predicatului și de realizarea lui concretă, precum și de realizarea concretă a subiectului. În structura nucleului predicațional cu predicat sintetic, acordul implică persoana și numărul și, când verbul este la diateza pasivă, genul. În structura nucleului predicațional cu predicat analitic, acordul implică persoana și numărul la nivelul verbului copulativ, numărul și genul, la nivelul numelui predicativ, dacă acesta se realizează prin termeni lexicali variabili în funcție de aceste categorii și dacă nu intervin alți factori cu rol activ în determinarea planului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numelui predicativ, dacă acesta se realizează prin termeni lexicali variabili în funcție de aceste categorii și dacă nu intervin alți factori cu rol activ în determinarea planului semantic și în organizarea planului expresiei. 1. Acordul în număr Este absolut în enunțurile cu predicat sintetic. În enunțurile cu predicat analitic în unele structuri acordul nu se realizează. Subiectul unic (simplu sau dezvoltat) își extinde propriul indice categorial (de singular sau de plural) asupra tuturor componenților variabili ai predicatului, sintetic sau analitic: „Vulturii porniți la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează prin termeni lexicali variabili în funcție de aceste categorii și dacă nu intervin alți factori cu rol activ în determinarea planului semantic și în organizarea planului expresiei. 1. Acordul în număr Este absolut în enunțurile cu predicat sintetic. În enunțurile cu predicat analitic în unele structuri acordul nu se realizează. Subiectul unic (simplu sau dezvoltat) își extinde propriul indice categorial (de singular sau de plural) asupra tuturor componenților variabili ai predicatului, sintetic sau analitic: „Vulturii porniți la ceruri, pân’la ramuri nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
număr Este absolut în enunțurile cu predicat sintetic. În enunțurile cu predicat analitic în unele structuri acordul nu se realizează. Subiectul unic (simplu sau dezvoltat) își extinde propriul indice categorial (de singular sau de plural) asupra tuturor componenților variabili ai predicatului, sintetic sau analitic: „Vulturii porniți la ceruri, pân’la ramuri nu ajung; Dar un vânt de biruință se pornește îndelung Și lovește rânduri, rânduri în frunzișul sunător Strigăte de Allah! Allah! se aud pe sus prin nori, Zgomotul creștea ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de bătălie s-alungau după olaltă.” (M. Eminescu) „S-au întâmplat multe acolo, nopțile, în pădurea de la Paserea.” (M. Eliade), „Tu să ajungi învățător? exclamam eu furios. (Învățătorii mei fuseseră inflexibili, nu alunecoși cum era el.).” (M. Preda) În structura predicatului verbal dezvoltat se acordă în număr și participiul: „Starostele trebuia lovit altfel, pe la spate.” (E. Barbu) Observații: Când subiectul gramatical se realizează prin pronumele de politețe dumneavoastră, verbul-predicat (sau verbul copulativ) se situează totdeauna la plural: „D-stră plecați singur acolo
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]