2,144 matches
-
unui soi de declarație beligerantă transnațională. De la antifascism la patriotismul național-democrat Această schimbare prezintă un inconvenient în măsura în care dislocarea patriilor îi lezează pe alți intelectuali a căror sensibilitate se situează de asemenea pe poziție de stînga. Aceștia ar vrea să concilieze predispoziția lor internaționalistă cu legăturile naționale pe care le-ar displăcea să le rupă și de asemenea, cu o convingere democratică încă liberă și pluralistă. Problema se va descîlci începînd cu 1934, la inițiativa Partidului comunist francez care se preocupă într-
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
individuale și a factorilor situaționali ce ar putea influența apariția diferențelor. Fără o analiză aprofundată a acestor aspecte, tentativele de a interveni pentru a reduce sau chiar a înlătura comportamentul agresiv sunt din start sortite eșecului. Studiile științifice arată că predispozițiile individului la un comportament agresiv se formeze la vârste foarte fragede în funcție de primele sale interacțiuni sociale la nivelul familiei, atunci când începe să imite comportamentele adulților și să trăiască emoțiile ce însoțesc aceste comportamente. Învățarea și dezvoltarea competențelor socio-cognitive și socio-afective
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivă Din motive teoretice și metodologice, personalitatea ca factor al agresivității a început să fie studiată relativ târziu. Timp de foarte mulți ani inventarul ostilității realizat de Buss și Durkee (BDHI, 1957) a fost singurul instrument fiabil folosit pentru măsurarea predispozițiilor agresive ale individului. În general, cercetările realizate pentru studierea rolului personalității în manifestarea agresivității căutau să identifice mai întâi de toate mărcile personalității fără a testa interacțiunile între personalitate și situație. Argumentele invocate împotriva rolului personalității în exprimarea agresivității se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de 12-13 ani, această fixare putând să dureze de la un an la cinci și înregistrând coeficienți destul de semnificativi (de la 50% la 90% dintre variațiile observate). Aceste rezultate arată că comportamentul agresiv este, într-o anumită măsură, consecința extinderii și dezvoltării predispoziției individuale la agresivitate. Demonstrarea stabilității agresivității nu vrea să însemne nicidecum că unii indivizi se comportă agresiv în marea majoritate a timpului. Dimpotrivă, Olweus (1979) crede că diferențele individuale întăresc sau nu tendințele agresive în funcție de evaluările cognitive, reacțiile emoționale și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
suportate). Marea majoritate a psihologilor sociali apreciază că agresivitatea, în afara cazurilor strict patologice, nu este spontană ci mai degrabă reactivă, iar principalele cauze ale manifestării acestui tip de comportament sunt factorii situaționali. Factorii biologici sau hormonali ce întăresc o anumită predispoziție agresivă fac parte din grupul de factori numiți de bază, constituind astfel fundamentul operațional al factorilor situaționali (background; Geen, 1998). Agresivitate rezultă din interacțiunea dintre factorii individuali și factorii situaționali. Pentru a o înțelege, trebuie să ținem cont de consecințele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reușesc să-și dezvolte competențe de relaționare la nivelul familiei. Iar comportamentul preșcolar agresiv este cauzat în general de această carență de relaționare. Atitudinea punitivă a părinților, dar mai ales abuzurile, pot provoca ostilitatea față de ceilalți: orientarea spre valori antisociale, predispoziție de evaluare negativă a celorlalți, dorința de a face rău altora. Crimele violente comise la maturitate sau furia reactivă violentă (Dodge, 1993) pot fi consecințele unor abuzuri din copilărie soldate cu o personalitate și atitudini ostile. Comportamentul agresiv împotriva semenilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
externe precum cele care vin din partea televizorului pot interacționa cu alți factori ai agresivității ca atitudinea negativă a părinților față de copil. Interacțiunea unei mari doze de imagini violente cu experiența maltratării din partea părinților contribuie în mod decisiv la apariția unor predispoziții criminale. Felul de a fi al mediului înconjurător (binevoitor, indiferent sau ostil) determină amintirea experiențelor trăite de către copil. Acest factor pare să influențeze modul în care copilul prelucrează informațiile agresive văzute la televizor. În ciuda numeroaselor cercetări făcute pe această temă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
S-a constatat totuși o corelație pozitivă între cantitatea de violență văzută și nivelul de agresivitate manifestat. Cercetătorii încă nu știu exact să spună dacă faptul de a fi urmărit acte de violență la televizor favorizează apariția agresivității, sau dacă predispozițiile agresive ale individului îl determină pe acesta să urmărească emisiuni cu violență. Ba mai mult, s-ar putea să existe și alți factori care ar putea explica predispoziția agresivă și atracția pe care o exersează imaginile violente asupra unor indivizi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fi urmărit acte de violență la televizor favorizează apariția agresivității, sau dacă predispozițiile agresive ale individului îl determină pe acesta să urmărească emisiuni cu violență. Ba mai mult, s-ar putea să existe și alți factori care ar putea explica predispoziția agresivă și atracția pe care o exersează imaginile violente asupra unor indivizi. S-ar putea totuși crede că activarea tendințelor agresive determină anumite preferințe pentru scene de violență, creând astfel o predispoziție agresivă. Jocurile video reprezintă o altă sursă de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
existe și alți factori care ar putea explica predispoziția agresivă și atracția pe care o exersează imaginile violente asupra unor indivizi. S-ar putea totuși crede că activarea tendințelor agresive determină anumite preferințe pentru scene de violență, creând astfel o predispoziție agresivă. Jocurile video reprezintă o altă sursă de imagini violente pentru copii și adolescenți. Cercetătorii au studiat relația dintre joc și agresivitate. Chiar dacă primele jocuri au început să fie comercializate la sfârșitul anilor 1970, jocurile cu adevărat violente au apărut
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivităților ce au urmat match-ului aparțineau acelorași grupuri etnice cu cel care a pierdut competiția. Rezultatele au arătat că după eșecul unui boxer alb, erau uciși mai mulți albi și vice-versa dacă boxerul învins era negru. Indivizii cu o anumită predispoziție pentru agresivitate sunt deci mult mai ușor influențabili de către violența mediatizată. Un alt efect al violenței mediatizate poate fi indiferența. Atunci când oamenii urmăresc în mod constant acte de violență, ei devin mult mai toleranți față de aceasta. Unii cercetători au măsurat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la formarea personalității și a comportamentului copilului, tânărului și adultului. Discuția despre agresivitate și factorii care o influențează a ținut cont până acum de anturajul imediat al individului. Dimensiunea socială instituționalizată poate însă avea și ea un efect considerabil asupra predispozițiilor agresive. Se poate vorbi despre instituționalizarea agresivității? Suntem conștienți de faptul că trăim într-o epocă istorică marcată de agresiunile cele mai destructive, cele mai absurde și cele mai dificile de înțeles. Două războaie mondiale, numeroase conflicte inter-etnice și religioase
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
monozigoți. Rezultatele studiului ne fac să credem că factorii genetici intervin în dezvoltarea și manifestarea comportamentului agresiv. Același tip de rezultat a fost obținut de McGue, Bacon și Lykken (1993) prin folosirea chestionarelor multidimensionale. Unele cercetări susțin că efectul transmiterii predispozițiilor agresive este mai important la indivizii de sex masculin, diminuând odată cu vârsta. Totuși Carmelli și colegii săi (Carmelli, Rosenman și Swan, 1988 citat de Carmelli, Swan și Rosenman, 1990) indică un efect de transmitere mai degrabă slab după ce au realizat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Jacob, Brunton și Melville, 1965 citat de Baron et al., 1994) au prezentat un raport despre observațiile pe care le-au făcut în mediul de detenție. Din 197 de deținuți care prezentau un anumit grad de deficiență mentală asociată unei predispoziții violente și criminale, 8 persoane aveau un cariotip cu cromozom Y suplimentar (3.5%, în timp ce la modul general această rată este de 0.1%). Dar autorii au atras atenția asupra faptului că nu se pot pronunța ferm pentru existența unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citat de Baron et al., 1994) asupra unui grup de bărbați născuți în Copenhaga între 1944 și 1947. Rezultatele acestui studiu au arătat că incidența mai ridicată a actelor criminale la subiecții codați XYY față de cei XY nu se datora predispozițiilor agresive preponderente, ci mai degrabă unor deficiențe de natură intelectuală. Examinarea psihologică mai amănunțită a confirmat că agresivitatea evaluată la populația XYY nu diferă de cea evaluată la populația XY. Constatând în schimb un nivel de inteligență mult mai scăzut
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
el a decis, conștient sau inconștient, să procedeze astfel. Teoriile recente despre comportamentele agresive scot în evidență faptul că tendințele agresive pot fi inhibate și exprimate altfel datorită intervenției proceselor cognitive elaborate (Smith și Kirby, 2000). Organismul pare să dețină predispoziții inițiale de apropiere-evitare controlate de nuclee sub-corticale și influențate de procese de nivel superior (Zajonc, 1999). Pentru a lua o decizie corectă, de genul celei "a te bate sau a fugi (fight-flight)" individul nu trebuie doar să facă diferența dintre
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
-i permită reproducerea. Susținătorii acestei ipoteze evoluționiste consideră că în societățile moderne puterea și statutul social sunt factorii ce-i asigură masculului controlul. Wilson și Daly explică astfel numeroase omucideri comise de tineri de 20 de ani. La această vârstă predispoziția competitivă atinge apogeul pentru că este vorba despre o perioadă de dezvoltare în care puterea de reproducere este maximală. Argumentele invocate de biologia evoluționistă sunt în general ignorate de psihosociologi. Pentru ei variabilele socioculturale joacă un rol mult mai important în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și experiențele personale contribuie la departajarea acestor tendințe. Orice emoție negativă care activează cel puțin parțial rețeaua furie / agresivitate duce la creșterea în intensitate a senzațiilor negative ce favorizează, în opinia lui Berkovitz, declanșarea furiei, a gândurilor ostile și a predispozițiilor agresive (vezi figura 1, p. 141 ). Formarea experienței emoționale. Nu orice individ care a trăit o experiență neplăcută își declară furia sau teama. Uneori individul se poate simți anxios, deprimat, contrariat, vinovat ... Berkowitz crede că aceste senzații sunt rezultatul unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
individuale și cele situaționale influențează comportamentul agresiv la nivelul operațional al diferitelor etape de prelucrare. Aceste etape corespund (a) urmăririi și evaluării informației, (b) amintirii scenariului, (c) evaluării șu selecției scenariului, (d) evaluării reacțiilor celorlalți ca răspuns la comportamentul individului. Predispozițiile neurofiziologice, starea emoțională și cunoștințele anterioare pot interveni la nivelul operațional al fiecărei etape și modifica rezultatul final (vezi figura 4, p. 147). Concentrându-se doar pe semnalele simptomatice ale ostilității, o persoană furioasă ar putea să perceapă lumea ca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
familiei, prietenii) poate fi rugat să descrie o persoană sau persoana în cauză poate fi rugată să se descrie pe sine însăși. Un set de chestionare a fost conceput de către psihologii sociali în vederea studierii comportamentului agresiv. Unele chestionare permit măsurarea predispoziției agresive, iar altele măsoară direct comportamentul agresiv în anumite situații. Tehnica chestionarului are avantajul de a fi discretă și indirectă cu privire la obiectivele cercetării, dar și față de răspunsurile oferite de subiecți, aspecte ce ușurează răspunsul subiecților care ezită să admită faptul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecți, aspecte ce ușurează răspunsul subiecților care ezită să admită faptul că ar putea comite acte de agresiune. Chestionarul poate fi folosit și în cadrul studiilor experimentale. În acest caz, întrebările se pot referi la efectul manipulării experimentale sau la măsurarea predispozițiilor agresive. Autoevaluarea predispozițiilor agresive. Indivizii pot descrie propriul comportament manifestat în situații specifice, pot vorbi despre experiența cu privire la propriile acțiuni agresive sau cu privire la acțiunile agresive comise de către ceilalți. Unii cercetători au elaborat chestionare care să vizeze experiența unei agresiuni specifice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ușurează răspunsul subiecților care ezită să admită faptul că ar putea comite acte de agresiune. Chestionarul poate fi folosit și în cadrul studiilor experimentale. În acest caz, întrebările se pot referi la efectul manipulării experimentale sau la măsurarea predispozițiilor agresive. Autoevaluarea predispozițiilor agresive. Indivizii pot descrie propriul comportament manifestat în situații specifice, pot vorbi despre experiența cu privire la propriile acțiuni agresive sau cu privire la acțiunile agresive comise de către ceilalți. Unii cercetători au elaborat chestionare care să vizeze experiența unei agresiuni specifice precum agresivitatea sexuală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv sau nivelul general de ostilitate. Scalele de mai sus pot fi folosite împreună cu altele pentru măsurarea reacției agresive a individului în situații specifice. În acest caz, felul de a acționa al individului ar putea fi explicat în termeni de predispoziție personală la agresivitate. Tabelul 2 Câteva exemple de itemi folosiți de scala de manifestare a furiei (Spielberger, Johnson, Russell și Crane, 1983) și de scala iritabilității și susceptibilității emoționale (Caprara, renzi, Alcini, D'Imperio și Travaglia, 1983). Starea de furie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În cadrul acestor tehnici, subiecții sunt rugați să imagineze o istorie având ca punct de plecare un stimul ambiguu. Iar imaginația agresivă stimulată reflectă nivelul individual de agresivitate. Chiar dacă tehnicile proiective sunt foarte diversificate, ele au toate scopul de a determina predispozițiile individuale pentru agresivitate sau ostilitate. Două tehnici proiective sunt de obicei folosite în studiul agresivității: Testul de Apercepție Tematică (Thematique Apperception Test) și Testul Petelor de Cerneală (Rorschach). Testul de Apercepție Tematică este format dintr-o serie de imagini care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
traumatismului asupra victimei este foarte important. Impactului traumatic i se mai adaugă impactul folosirii forței. Din punct de vedere istoric, victimele de sex feminin par mai puțin dispuse să dezvolte tendințe agresive ca reacție la abuzul sexual suportat. Dar această predispoziție se poate schimba sub efectul factorilor socio-culturali. Motivul pentru care abuzul sexual săvârșit de către tatăl natural sau tatăl vitreg este foarte traumatizant poate fi legat de faptul că în acest caz copilul nu dispune de nici "un refugiu" pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]