9,282 matches
-
asupra educației cu un postulat: Copilul care, înainte de 3 ani, numără pe degețele va stăpâni calculatorul. Dacă și ascultă cu plăcere povești va ajunge savant. Însă numai dac-și face singur patul și gestionează ordonat jucărioarele. Ce are Sula cu Prefectura? Uite că are mai mult decât ar pare. Număratul?! Ce este număratul? Oricine știe un,doi,trei. Da! Dar nu oricine numără pe degețele adică asociază numărătoarea unei mărimi fizice cantitative. Nici Freud care a studiat în amănunt procesul educației
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
Aeronauticii, Filiala Cluj prin președintele acesteia, căpitan-comandor (r) Laurențiu Buzenchi. În această idee, s-au făcut demersurile necesare către toate forurile locale și naționale. Nădăjduim în implicarea și susținerea acestui nobil proiect a tuturor instituțiilor publice locale, Consiliul Județean Cluj, Prefectura Cluj, Primăria și Consiliul Local, Aeroportul internațional Cluj-Napoca. Așadar, “Escadrila din Ceruri” nu este altceva decât un strigăt după lumină, e armonia cerului cu restul lumii, e simfonia muzicii eterne, o stare de spirit, putere și slăbiciune în același timp
ESCADRILA DIN CERURI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347312_a_348641]
-
alb-negru a vestitului arhitect al orașului. În stația de tramvai, care trece din zece în zece minute, sunt muncitori cu piepturi păroase care sclipesc în soare fie de transpirație, fie de unsoarea de pe fiare. Pe unii îi mai văzusem la prefectură cerându-și drepturile. Tramvaiul mereu întârzie și din toate părțile sosesc grupuri, grupuri de muncitori. Traversez bulevardul pe zebră drept în fața tutungeriei. Un cerșetor mojic și lălâu cu un muc de țigară între unghiile negre și lungi, ca o coajă
AM FOST PRINTRE EI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347402_a_348731]
-
loc decât cel în care credea el că a lăsat-o. Și fiindcă toate încercările sale de a intra la liceu au fost zadarnice, mamă-sa l-a angajat ca ajutor de șofer la (nici mai mult, nici mai puțin) Prefectură, prin intermediul directorului spitalului la care mama șoferului minor era infirmieră. De la întreținerea exterioară a mașinilor, în faza de început, a trecut încet-încet la descifrarea tainelor șoferiei propriu-zise și a mecanicii. În schimbul osârdiei sale la întreținerea automobilelor de lux ale comandantului
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
era infirmieră. De la întreținerea exterioară a mașinilor, în faza de început, a trecut încet-încet la descifrarea tainelor șoferiei propriu-zise și a mecanicii. În schimbul osârdiei sale la întreținerea automobilelor de lux ale comandantului Diviziei a 7-a Infanterie, aflate în garajele Prefecturii, ucenicul de șofer căpăta avizul tacit al șoferilor de drept să facă câte un tur în împrejurimile locației administrative. Odată l-a prins generalul conducându-i Ford-ul. Cu greu s-a lăsat generalul convins de subalternii săi că băiatul chiar
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
Liviu Comșia, Stelian Ceampuru, Nicoleta Milea, Gheorghe Stroe, Anghel Gâdea, Dumitru Vasile Delceanu, Ana Dobre, Gabriel Argeșeanu, Gheorghe Filip, Constantin T. Ciubotaru, Alexandru Cutieru, Florina Isache și mulți alții, autori cu cărți căutate de cititori. În sala de festivități a prefecturii, prezidiul și juriul format din distinși critici, redactori și publiciști: Aurel Maria Baros, Florentin Popescu, Stan V.Cristea, Nicolae Oprea, Ștefan Mitroi, Mihai Stan, Gheorghe Andrei Neagu, Florea Burtan, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, George Coandă etc., reprezentanții consiliului județean și
FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „MARIN PREDA” de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346453_a_347782]
-
sau mânca vițel la proțap, mici, cotlete, tochitură, pește prăjit etc. Remarcabile spectacolele muzicale în aer liber, concertele și colecțiile de ceramică românească, de port popular românesc, de miere, cașcaval, ustensile de bucătărie, velințe, instrumente muzicale, dulciuri etc. În Piața Prefecturii și în multe alte locuri, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a instalat mese sau rafturi de bibliotecă, unde trecătorii puteau citi după voie cărți aflate în această veche instituție culturală. În Piața mare, Ziua recoltei a adus galben-portocaliul dovleacului
SĂRBĂTOAREA UNUI ORAŞ EUROPEAN: ZILELE CRAIOVEI, 2012 de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346479_a_347808]
-
păcate, cel care m-a trădat a fost un preot, din regiunea Sebeș-Alba, căruia m-am confensat, după ce-mi oferise găzduire pentru o noapte. Am fost dus pentru anchetă la Sibiu, apoi la Ministerul de Interne din București, la Prefectura Poliției Capitalei. În cele din urmă am fost dus la lagărul de la Văcărești. Era în timpul procesului Maniu-Mihalache, toamna lui 1947. Am fost sever anchetat dar nu am fost torturat. Occidentul era cu ochii țintă pe procesul de la București. Din lipsă
CONVORBIRE CU MIRCEA CARP de ADALBERT GYURIS în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345120_a_346449]
-
12 mai 2013, premiul pentru literatură „Scriitori din Est”, locul al doilea, în valoare de 3000 de Euro, acordat de Noua Societate Literară din Madrid. Cartea autorului român a atras atenția criticilor, cu ocazia Săptămânii Cărții 2013, eveniment organizat de Prefectura orașului Madrid. Săptămâna Cărții s-a desfășurat la Facultatea de Filologie a Universității Complutense din capitala Spaniei. Elisei Virgil a asistat, pe 14 aprilie, la prezentarea romanului său „El Triángulo de la Felicidad" (Triunghiul Fericirii), organizată de Editura Niram Art, în
SCRIITORUL ROMÂN ELISEI VIRGIL PREMIAT DE SOCIETATEA LITERARĂ DIN MADRID de EVA DEFESES în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/345480_a_346809]
-
lui Pavel Kiselleff, guvernatorul Principatelor Moldova și țara Românească, de către ofițerul rus Fanton de Veraion, înregistra 220 mori, pentru județul Gorj2 , iar datele despre mori, pentru județul Mehedinți, lipsesc inexplicabil, din dosarul privind această temă, aflat la Arhivele Naționale Mehedinți(fond Prefectura jud.Mehedinți, dosar 61(2786)/1832,f.98-110). În prima decadă a Regulamentului Organic sunt înregistrate oficial în catagrafia morilor și făcăilor din județul Mehedinți din 1833-document inedit, nu mai puțin de 474 instalații de morărit, acestea reprezentând, împreună cu cele
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
Centrală, fond Mânăstirea Strehaia, XIV/57și Indice nr.21( Mânăstirea Strehaia),doc.nr.191 Paul Emanoil Barbu, Morile din județul Gorj, într-o statistică din 1839, în Arhivele Olteniei. Serie nouă, nr.15, 2000, p. 89. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 25(4389)/1833, f.7-36;Paul Emanoil Barbu, op., cit., p.89-101 De la 14 376 familii, după statistica din anul 1815 a lui Dionisie Fotino( Istoria Generală a Daciei , tom.III, București, 1859, p.182, populația Mehedințiului
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
din anul 1815 a lui Dionisie Fotino( Istoria Generală a Daciei , tom.III, București, 1859, p.182, populația Mehedințiului ajunge în perioada 1834-1835 la 29 123 familii, conform statisticii oficiale a județului Mehedinți din anul 1835( Arhivele Naționale Mehedinți, fondul Prefectura jud. Mehedinți, dosar. 5152/1835, f. 209-237). În anul 1833 în Mehedinți s-a obținut o producție de cereale de 63 462 440 oca , iar peste trei ani(1837), 88 667 168 oca(Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
cheltuielile făcute cu moara sa din Cireșu, incluzând materialele de construcție, piesele montate, numărul de oameni folosiți, hrana și timpul utilizat, pe atape de construcție etc. (Arh.Naț.Mehedinți, Colecția de documente,XVIII/13, f. 1-13) 7. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 25(4389)/1833, f.7-8. 8.Ibidem, f.22. 9. Ibidem, f.35-36 10. Ibidem, f.19-20 11. Ibidem, f.13-14 și 31 12. În anul 1832, în două plăși din partea de nord a județului ( Baia și
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
Ibid. 19. Ibidem, f.13 20. Ibid. 21. Unele mori produceau anual, ca venit din uium, mii de oca de făină (Șt.Olteanu, C. Șerban , op.cit. p.331). 22. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Tribunalul Mehedinți, dosar 49/1831.f.17-23;Prefectura județului Mehedinți, dosar 24(2786)1832, f.141, 157-158 ndașul moșiei respective, sau produs 4545 oca uium din care arendașului îi reveneau 2236 oca și alte venituri, toate în valoare de 410 lei și 14 parale 21. Anual venitul de pe urma
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
pe din dos, tot ce e să fie ros. Curtea plină de curteni mulți spălați la cerebel, curtea dealului din colț care dă din colț în colț când apare împăratul și vorbește ca piratul. Nu înțeleg ce are natura, cu prefectura și ce vrea un proaspăt mus când nu e nici măcar uns? P.S. Orice asemănare este binevoitoare cu politica ,,necuvântătoare” Referință Bibliografică: Măscăriciul de la curte / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1418, Anul IV, 18 noiembrie 2014. Drepturi de
MĂSCĂRICIUL DE LA CURTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377899_a_379228]
-
dezvoltat acolo... În amintirea zilei de 15 noiembrie 1987 , în fiecare an, pe la această dată se organizează Crosul „15 Noiembrie”- traseul de 5 kilometri al crosului rememorând drumul dintre uzina „Steagul Roșu” (Roman SA) și Comitetul Județean de Partid (actuala Prefectură), parcurs de masă de manifestanți anticomuniști în noiembrie 1987. Câ ț i î ș i mai amintesc de momentul 15 noiembrie 1987 ? Oare a meritat sacrificul celor care atunci, și-au riscat efectiv viața și au dat dovadă de un
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]
-
Orizont > Ganduri > SERGIU GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (94): O INVITAȚIE ȘI TREI RĂSPUNSURI Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 1451 din 21 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului INVITAȚIE Vă aștept cu bucurie, luni, 22 decembrie, de la ora 12, la Prefectura Județului Neamț, unde va avea loc lansarea volumului VREMEA NEMERNICILOR. Evenimentul va avea loc în cadrul simpozionului prilejuit de aniversarea Revoluției Române și împlinirii unui sfert de veac de la înlăturarea structurilor totalitare la Piatra-Neamț. Cu stimă și apreciere, Sergiu Găbureac TREI
TABLETA DE WEEKEND (94): O INVITAŢIE ŞI TREI RĂSPUNSURI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376695_a_378024]
-
silită să se refugieze și s-au stabilit într-un sat sărac, dar cu oameni bogați sufletește - Poiana Moților. A terminat liceul în orașul Beiuș, un oraș mic dar cu bogat trecut istoric. După cedarea Ardealului aici erau două Episcopii, Prefectură de Județ si apăreau trei ziare. În timpul liceului a fost pedagog la internatul ortodox de baieți. În acest oraș a avut prilejul să-l cunoască și să fie aproape de Episcopul Martir Dr. Nicolae Popovici, un înțelept ierarh și mare patriot
PARINTELE NICOALE BORDASIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372665_a_373994]
-
Muzeului, cunoscută, ulterior, sub numele de “Casa Basta”. La 7 februarie 1601, la ora 10.00 dimineața, generalul Basta a părăsit orașul, fiind condus de către consilierii Transilvăneni, până la Poarta Ungurească (situată pe actualul Bulevard 21 Decembrie 1989, în apropierea Palatului Prefecturii). În august 1601, Mihai Viteazul și Basta au intrat, împreună, în Cluj prin poarta Podului (situată pe actuala stradă, Regele Ferdinand, în apropierea sediului Poștei). În semn de cinstire a bravului său căpitan, ucis la vârsta de 80 de ani
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
de fapt în stare de asediu. Se semnalează din toate părțile devastări de proprietăți și jefuiri de prăvălii. Populația evreiască este înspăimîntată". Violențele ating și ținuturile petrolifere din Valea Prahovei, de la Cîmpina și Buștinari. S-ar fi cerut trupe de către prefectura din Ploiești. Și Muntenia este cuprinsă de răscoală. Însărcinatul cu afaceri la Sofia notează: "Tulburările din România au atins regiunea dunăreană. Satele și exploatările agricole situate pe malul fluviului, în fața Rusciuc-ului, ar fi în flăcări. Cam peste tot, populația orașelor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
frontiera cu URSS, unde au fost exhumate, în 1946, 311 cadavre, și continuă la Iași. Pentru acest oraș, estimările variază între 5000 și 6000 de victime. La 30 iunie 1941, trenurile îi vor deporta pe supraviețuitori spre Bărăgan. Conform raportului Prefecturii din lași, doar în această zi au fost deportați 4400 de evrei. Un studiu al lui Eduard Mezincescu încearcă să calculeze pierderile din rîndurile populației evreiești a Basarabiei și Bucovinei unite cu România. Un recensămînt militar românesc numărase în Basarabia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
găsindu-se în ghetourile din Transnistria. Evreiii din lagărul de la Vapuiarka, din Transnistria, au fost repatriați odată cu înaintarea sovietică. În Bucovina, recensămîntul militar menționat mai sus numără 11.546 de evrei în 1941 și 2316 în 1942. După raporturile diverselor prefecturi, la 31 iulie 1941, în lagărele de concentrare existau: jud. Ialomița: 663 persoane jud. Dolj: 235 jud. Gorj: 1048 jud. Dîmbovița: 827 jud. Constanța: 535 Informațiile oficiale fragmentare, completate de mărturia marelui rabin de București și de documentele publicate de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
împotriva trupelor germane staționate în județ s-au înmulțit în 1943. Insuccesele militare ale anului alimentează ostilitatea populației care, lovită de lipsuri și de creșterea prețurilor la produsele de primă necesitate, face răspunzător pentru toate regimul Antonescu. În 1944, rapoartele Prefecturii sînt pesimiste și evocă manifestații violente de nemulțumire pînă și la sate. Vestea debarcării aliate din 6 iunie în Franța, răspîndită în ateliere, a trezit speranța că războiul se va sfîrși. Proclamația regelui, din 23 august seara, determină ieșirea în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prefect la Iași, și în sfârșit d-nii I. Brătianu, Dim. Brătianu, Gr. T. Brătianu chemat din Dobrogea, T. I. Brătianu, I. I. Brătianu, N. N. Brătianu, Ghiță Enescu, cumnat al primului-ministru, C. N. Petrescu (cumnat al ministrului justiției) apoi prefectul, directorul prefecturei și ceilalți funcționari au introlucat 26 voturi, din cari peste 20 funcționari, adecă o majoritate de 2, zi două, voturi contra d-lui Alex. Zisu - aceasta în orașul natal al d-lui I. Brătianu și ajutat de tot neamul. Au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
implea biurourile administrației de acolo, că inepția și arbitrarul cunoscut al păturei catilinare din societatea noastră va face pe locuitori să-și ia lumea-n cap. "Genabet-tacîm" a numit un turc administrația română când a văzut că un director de prefectură din Dobrogea, comițând mai multe înșelătorii, a scăpat de urmărirea păgubașilor, punîndu-se sub bandiera austriacă a unui vapor; "genabet-tacîm" va fi zis când d. Brătianu a luat chiar apărarea acelui om, pentru a mănținea prestigiul administrației române. Sub domnii noștri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]