22,626 matches
-
Face excepție în această privință sultanul turcilor, pentru că el își ține mereu în jurul lui douăsprezece mii de soldați de infanterie și cincisprezece mii de oameni călări, de care depinde siguranța și forța statului lui. Lăsînd la o parte orice altă preocupare, principele trebuie să-și păstreze în primul rînd prietenia armatelor lui. Tot așa suveranul Egiptului, al cărui stat este cu totul în mîna soldaților, trebuie să-și păstreze prietenia lor, fără a ține seama în nici un fel de popor. Și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
statului său. La început el a purtat războiul fără a fi angajat în alte lupte și fără a se teme că ar putea întîmpina vreo piedică din partea cuiva. Prin acest război el a reușit să dea feudalilor din Castilia o preocupare, căci, gîndindu-se la lupte, ei nu mai aveau vreme să se gîndească la alte schimbări în stat, iar el cîștiga pe aceeași cale autoritate și putere asupra lor, fără ca ei să-și dea seama de aceasta. Cu banii bisericii și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care se stinge de lingoare. Țările a căror bogăție o constituie grînele și viile au de urmărit două lucruri: primul este defrișarea tenace a tuturor pămînturilor, pentru a face roditoare și cea mai mică porțiune de teren; al doilea este preocuparea pentru recolte mai mari, îmbunătățirea mijloacelor de transport pentru aceste mărfuri, la prețuri mai scăzute și vînzare avantajoasă. Cît privește manufacturile de toate felurile, ele sînt probabil lucrul cel mai util și mai profitabil pentru un stat, deoarece prin ele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nivel complex, suntem tentați cel mai adesea să recurgem la artificiul cifrei unice (în mod general o medie), presupusă a rezuma fenomenul și a permite studiul evoluției lui. Calculul vârstei medii a unei populații, practicat destul de des, răspunde unei asemenea preocupări. Pornim de la statistica unei populații prezentând repartizarea sa pe vârste sau pe grupe de vârstă și îi facem media aritmetică (ponderată după vârste) a diferitelor efective observate. Tabelul 4 de mai jos oferă (în ultima coloană) vârsta medie a populației
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
grija de a menține o calitate a vieții și a sănătății seniorilor, purtare demnă de o adevărată țară dezvoltată din acest nou secol. Deși încă vag, conceptul de "îmbătrânire în stare de bună sănătate" va fi fără îndoială în centrul preocupărilor factorilor de decizie din viitorii cincizeci de ani (Sabourdin, 1997, Bourdelais, 1993). Vom reveni desigur asupra acestor puncte în capitolul VII, consacrat abordării solidare a chestiunilor de sănătate. În sfârșit, evoluția societăților noastre, după 1950, conduce la ridicarea problemei pertinenței
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cu normă întreagă, ar trebui să promoveze un arsenal de măsuri anti-discriminatorii adaptat promovării unei forme de muncă care să convină unui număr din ce în ce mai mare de femei. Să mai subliniem, în fine, înainte de a încheia considerațiile asupra muncii femeilor, că preocupările actuale legate de îmbătrânirea demografică și ieșirea de pe piața muncii a generațiilor baby-boom au trezit interesul pentru participarea feminină. Presiunea în scădere a ofertei de mână de lucru, care nu va întârzia să se producă în curând în țările occidentale
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
prin diferența de creștere demografică (Durance, Godet și Martinez, 2006). Dacă majoritatea economiștilor au integrat factorul demografic în analiza lor asupra prosperității, unii au făcut-o cu mai multă sau mai puțină profunzime, contextul precedând sau urmând tranziției, dar și preocupările de moment, explicând conceptualizarea sau nu a acestui factor. Totuși, de câteva decenii, sub influența progreselor analitice, factorii tehnologici și demografici sunt foarte strâns legați în explicarea dinamicilor pe termen lung ale țărilor dezvoltate. De la importanța factorului populație la subestimarea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
țării. În practică, Colbert va lua măsurile necesare pentru a favoriza familiile numeroase și imigrația, estimând că o creștere demografică este benefică pentru balanța comercială și industrie. În acea perioadă, populația este analizată din simplul punct de vedere cantitativ, fără preocupări umanitariste. Numai Vauban, considerând în 1707 populația franceză prea puțin numeroasă cu 25 de milioane de locuitori, va repune în cauză, fără a se face înțeles, "mărginirea vieții economice din cauza unui sistem fiscal și economic prost". În Anglia și în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
domeniu, în afară de faptul că autorul descompune populația în "capitaliști" și "lucrători" pentru a demonstra că diferența lor de tendință spre consum poate readuce economia pe un drum echilibrat. Nu putem prezenta aceste concepții ca integrând sau ținând de o oarecare preocupare "demo-economică". În ceea ce-i privește pe neoclasici, dezinteresul cu privire la problematica demo-economică este aproape identic. Numai chestiunea variației ratei de creștere demografică și impactul său asupra performanțelor economice globale, asupra producției per capita și, în cele din urmă, asupra nivelului de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
o inundație, ia decizii rapide, nu se teme de situațiile inedite, iar Între frații și surorile ei În număr de șase, chiar dacă e a doua În ordinea vîrstei, a fost tratată Întotdeauna ca șefă de trib. A avut o singură preocupare majoră: ca familia și mai cu seamă odraslele ei să răzbată. Marea Îngrijorare a Încercat-o În legătură cu mine, fără Îndoială, dar după primii vreo doisprezece ani ai mei, cînd și-a dat seama că vederea mi s-a dus pentru
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ori medievală occidentală. Dar merită să ne întrebăm cu toată sinceritatea: nu pierdem oare ceva important ignorând asemenea texte? Un bun prieten, cercetător la Institutul Sources chrétiennes, îmi mărturisea la un moment dat că el nu citește absolut nimic în afara preocupărilor „de specialitate”: patristică, ecdotică, istoria creștinismului antic și atât. Restul e distracție inutilă pentru dânsul. M-am îngrozit, dar, în fața unei asemenea decizii radicale și ferme, orice argument devenea din capul locului inoperant. Ce pierdem așadar ignorând scrierile apocrife creștine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
altfel apăsat subliniat chiar de Stăniloae într-un articol intitulat „Opera teologică a lui Nichifor Crainic”, publicat în aprilie 1940 în revista Gândirea: E semnificativ în această privință că dânsul șid est Crainicț a introdus pentru prima dată la noi preocupările de teologie mistică, sistematizând chiar o disciplină cu acest nume la Facultatea de Teologie din București. Cursul de mistică ortodoxă ținut studenților e prima adunare și sistematizare a imensului material de doctrine și de fapte ascetice și mistice din cuprinsul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
disciplină cu acest nume la Facultatea de Teologie din București. Cursul de mistică ortodoxă ținut studenților e prima adunare și sistematizare a imensului material de doctrine și de fapte ascetice și mistice din cuprinsul spiritualității ortodoxe. Un sector întins de preocupări, cele mai centrale, cele mai importante pentru înviorarea vieții creștine, a fost redat astfel din nou teologiei românești, atât de schematică (sic!) până la dânsul. Nichifor Crainic a lărgit cercul preocupărilor teologice, a deschis zări nouă, dar înnoirile sale nu sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și mistice din cuprinsul spiritualității ortodoxe. Un sector întins de preocupări, cele mai centrale, cele mai importante pentru înviorarea vieții creștine, a fost redat astfel din nou teologiei românești, atât de schematică (sic!) până la dânsul. Nichifor Crainic a lărgit cercul preocupărilor teologice, a deschis zări nouă, dar înnoirile sale nu sunt altceva decât o surpare a zăgazurilor care țineau teologia noastră închisă dinspre fluviul bogat și viu al Tradiției. Prin charisma, inteligența și talentul său pedagogic, Crainic și-a pus amprenta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
însă „dragostea de adevăr” îl obligă să-l situeze pe Dionisie către sfârșitul secolului I d.Hr. sau mai târziu, în prima jumătate a secolului al II-lea. Citez câteva dintre argumentele sale: 1. În corpus nu există nici un fel de preocupare pentru apărarea Sfintei Treimi, subiect care era totuși la ordinea zilei în secolele al V-lea și al VI-lea; autorul pare să nu cunoască terminologia trinitară din scrierile lui Athanasie, Vasile, Grigore din Nazianz și Chiril al Alexandriei. 2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
stilistic, și anume dezideratul clarității. O frază fără sens pentru cititorul comun de azi poate suna oricât de fermecător cu putință, ea nu-și are locul într-o traducere matură. Asta nu înseamnă că am eliminat pur și simplu din preocupările noastre chestiunea stilistică. Nu. Dar să nu confundăm stilul cu alambicarea frazei și nici poezia cu simpla rocadă subiect-predicat, agrementată cu nițică spoială arhaizantă, plus ceva neaoșisme lăcrămoase. Îmi plac și mie arhaismele, dar la locul lor, în paginile autorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
mi-au permis să-l identific atunci... Întâi, acolo, În Infern, totul se petrecea contra cronometru. Apoi, rănitul era inconștient și fiindcă pierduse mult sânge era de o paloare cadaverică. Pe deasupra, n-am găsit asupra lui nici un act... Singura noastră preocupare era să-l operăm și să-l trimitem cât mai repede la eșalonul superior... Și mare noroc am avut! După douăzeci de minute, nu ar mai fi fost posibilă evacuarea răniților... Eram deja În mâinile rușilor și nu știu ce s-ar
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
betaïdină, mânuși lungi, chirurgicale, îmbracă până la cot brațele care rămân încremenite într-o așteptare verticală. Profesorul Grand nu are nici o ezitare, nici o temere în fața gestului chirurgical pe care urmează să îl facă. Sunt ani și ani de când nu are altă preocupare decât să își concentreze toată ființa în gesturile pe care le-a perfecționat și le cunoaște ca versurile unei poezii prea mult repetate. Dimensiunile micronice ale fibrelor vitale concentrate în mănunchi compact, exact în zona operației, acolo unde mâna lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
o transfuzie ? Și durerea ? Cum a suportat durerea ? Cât mai trebuie să aștepte ? Așteptarea asta chinuitoare în fața unei uși închise, fără o vorbă din partea nimănui..." Cursul gândurilor Dorinei se îndreaptă fără voia ei și cu naturalețea vârstei, spre cotidian, spre preocupările și obligațiile, spre prieteniile ei și mai ales spre iubirea ei : "Conceptul tezei, trebuia să îl termin azi... Oare o să mi-l mai primească ? Mâine la prima oră trebuie să îl depun și mai am de inserat câteva idei... La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
imaginilor microscopului, de îndată ce complicata rețea care centralizează simțămintele și funcțiile vitale va fi accesibilă, apasă ca o tangibilă greutate de plumb asupra celor care vor trebui să decidă și să execute gesturile salvatoare. Doctorița anestezistă este singura care are alte preocupări decât ceilalți membri ai echipei de specialiști. Concentrată din răsputeri, ea imploră divinitatea să o ajute să intre în legătură, să comunice cu Justin. Încercările ei sunt zadarnice. Nu reușește să simtă, ca în cazul Dorei, acel fluid vital care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
iese doar o întrebare trunchiată : Minodora ? Cum a trăit ea vestea asta ? Teodora pare surprinsă de întrebare și răspunde cu o voce ca de dincolo de mormânt : Minodora ? La ea nu m-am prea gândit în zilele acelea. Ea era centrul preocupărilor și gândurilor mele tot timpul, chiar dacă pudoarea de mamă mă oprește să o repet. Dar ea, ea și cu mine eram cel mai puțin afectate de această veste. Am început prin a-i spune ei, Minodorei, ce veste cumplită primisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
naivitatea inerentă, uneori, care însă au proiecție asupra problemelor mari ale vieții. Didacticist, pe alocuri, moralist, autorul apelează la transfigurarea propriilor experiențe de viață, uneori la relatarea frustră, conferindu-le acestora atribute ale universalității, în care oamenii obișnuiți își regăsesc preocupările mărunte ale unor existențe aflate "sub vremi". Autorul nu dă soluții, dar în spatele ironiei sau sarcasmului se întrevede calea de urmat pentru o intrare în normalitate. Prozele profesorului bucovinean se disting printr-un puternic filon realist, remarcat dealtfel și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
săracă!? Din popor!? Așa-i?! Nera? Era cățeaua ce ne toaleta când eram mici și făcea curățenie pe prispa casei ca după niște copii mai puțin supravegheați. Ați moștenit ceva blazoane de la înaintași? Nicidecum! Blazonul nostru a fost onoarea, cinstea, preocuparea pentru lucrul bine făcut și dragostea de țară plus ceva patimă a paharului. Dar ce îs ba-zoa-ne-le? a citit tovarășu' din acea scrisoare cu grafie indescifrabilă și semnată, pare-se, Nera. Niște bucăți de stofă aplicate la genunchi și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
plen și ale comisiei din care face parte și a votat de fiecare dată după cum i s-a cerut, potrivit intereselor majore ale partidului și ale țării. A fost un promotor statornic al activităților directe cu electoratul. De fapt, această preocupare a colegului nostru a stat la baza nefericitului accident despre care s-au făcut câteva referiri lămuritoare ceva mai sus. Vajnic susținător al măsurilor de modernizare a întregii societăți prin ajustări, echilibrări, eficientizări, raționalizări, concedieri, reduceri, impozitări etc.; nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe sponci, de pe azi pe mâine. Și mai ziceau că, de la o vreme, nici frumusețea, nici inteligența și nici hărnicia nu-ți mai folosesc la depășirea mediocrității cotidiene, a lipsurilor și monotoniei vieții ce pendulează între orele de serviciu și preocupările casnice ale unor slujbași cu studii superioare în afurisita asta de administrație. Da, afurisita, pentru că îți ocupă toată ziulica în tovărășia cifrelor, iar cozile interminabile la unt, lapte, sana, parizer îți răpesc o bună parte din noapte. Cât despre ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]