71,953 matches
-
a crescut cererea pentru lemn și, prin urmare, beneficiile valorificării economice a acestuia. În plus, același proces a cauzat (de fapt, a constat și în) creșterea apetenței individuale pentru consum, prin diversificarea și ieftinirea produselor, schimbarea valorilor consumatorilor etc. Aceste presiuni s-au manifestat la nivelul stimulentelor individuale prin creșterea costului de oportunitate al aranjamentului instituțional. Pe partea de producție, creșterea prețului la bunurile forestiere și agricole (care încep să fie exportate din ce în ce mai mult în perioada respectivă) generează eliminarea sistemului de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
al treilea val a venit din partea primelor companii de exploatare industrială a lemnului, societăți anonime cu capital străin. Contextul și impactul acestora, cronologic ulterior dizolvării nivelului confederal, vor fi discutate în ultima secțiune, rămânând deocam dată la primele categorii de presiuni. Evoluțiile din faza disolutivă a formei arhaice a confederației vrâncene - aruncările din perioada 1818-1840 și împărțirile ulterioare - sunt mult mai amplu documentate. În această secțiune, ele vor fi enumerate pe scurt, așa cum reies din sinteza lui H. Stahl privind rezultatele
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
integrării pe piața de desfacere a lemnului, ci mai târziu, la începutul secolului XX, prin integrarea exploatării lemnului în industria de exploatare aflată în formare. Episodul este semnificativ atât din punctul de vedere al integrării economice, cât și al creșterii presiunii asupra resursei. Lipsite de capitalul financiar și organizațional necesar competiției în creștere, axate acum pe cantitate și preț, obștile au externalizat exploatarea lemnului unor societăți forestiere cu capital străin care aveau posibilitățile necesare pentru a aduce tehnologie de prelucrare și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
infrastructură de transport. A fost construită inclusiv o cale ferată specială în acest scop, precum și gatere și alte amenajări. Acest lucru a fost perceput ca o intruziune majoră de către participanți ; în unele cazuri, externalizarea a avut loc ca efect al presiunii companiilor de exploatare, care au stimulat și profitat de corupția și dorința de îmbogățire rapidă a conducerilor unora dintre obști (Chirilă, 2005, pp. 100-103; Vasile, 2007b, pp. 119 125). În aceste cazuri, tocmai temerea ancestrală față de pericolul tiraniei pare a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
obștii (Vasile, 2007b, p. 117). În acest mod, conducerii colective a fiecărei obști i-a fost adăugată o componentă executivă permanentă. Am văzut că devoluția politică a obștilor din Munții Vrancei a constat în simplificarea instituțională a aranjamentului, sub dubla presiune a expansiunii statului și a expansiunii piețelor interne. Această simplificare a început prin reducerea diversității bunurilor și serviciilor publice furnizate participanților. Cu alte cuvinte, s-a redus întinderea acțiunii colective. Ulterior diminuării rolului său de marcă de apărare, încă existent
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
zonei în economia națională, dar a cauzat și importante alterări ale structurii stimulentelor, anume în direcția teritorializării și privatizării resurselor. În plus, a crescut mizele și frecvența diverselor încercări de apropriere privată venite din exteriorul și interiorul aranjamentului. În raport cu aceste presiuni de teritorializare, privatizare și apropriere, am observat că nivelul confederal al aranjamentului a funcționat mai degrabă satisfăcător, administrând timp de 150 de ani procesele de teritorializare și privatizare și arbitrând conflictele asociate, apărându-se cu succes împotriva apropriatorilor externi și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
actori externi au crescut coeziunea internă, unind participanții împotriva unor dușmani comuni pentru lungi perioade de timp, ceea ce a întărit identitatea și a crescut capitalul social. Deși dau perfectă dreptate tezei lui Stahl, în sensul că expansiunea capitalismului a provocat presiunile și procesele numite anterior, cauzele proxime ale disoluției aranjamentului trebuie căutate și în altă parte. În acest capitol am completat teza sa, adăugându-i încă două elemente care reies din analiza instituțională întreprinsă. Anterior expansiunii orizontale și verticale a piețelor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în frunte, de nu se putea ține după dânsul. Șerban Vodă se înțelege cu Cantemir, care, înțelept, face mereu un joc dublu... dezonoarea nu-i o povară prea grea pentru cei mici, mai ales când în cumpănă stă supraviețuirea lor. Presiunea leșilor crește. Sub comanda marelui Sobiețki, ei coboară în josul țării făcând prăpăd la, cităm câteva localități doar, Ruginoasa, Hărăucești, Cozmești, Purcelești, Stolniceni, Pășcani... Nume comice și grave, pline de epica existenței, din care cel mai grandios sună autoironia anonimă acestei
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
există" decât devenind un spațiu alb. Comunicarea însăși este ruptă. Ceea ce nu îl oprește, totuși, din drum pe acest scriitor, pasionat căutător și reformator. El reușește să descopere o nouă bifurcație, scriind În dulcele stil clasic și oferind tensiunii și presiunii spre zero a modernismului o supapă postmodernă. În 1970, cu aproape un deceniu înainte ca primii noștri postmoderniști autorizați să-și fi făcut apariția. Poezia se întoarce, într-o buclă autoreferențială, către vârstele ei anterioare, recuperând, recondiționând și mixând limbaje
Aventuri lirice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9422_a_10747]
-
își răsfrânge dogoarea și asupra cuvântului, care devine moale, printr-un reflex al temei la nivelul expresiei. Limbajul (frământat) capătă moliciunea de cocă și element genezic, încât penița se împotmolește năclăită. Cuvântul aburind se supune de îndată oricărei deformări, oricărei presiuni din afară: Dumnezeu e zeul Dumne, calamburul e asinambur, contemplativul - contemplagiu, dăscălia - puericultură, vârful - vârfete, Parlamentul - Parlavrament, gazetarii - osârduitorii plaivazului etc. Sensul se instalează în sonoritățile cele mai pline de concretețe. O comedie a limbajului se desfășoară într-un roman
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
în lungile ore de odihnă de pe la cozi, vreun cîntec moldovenesc în inima Călărașiului sau vreunul pescăresc îngînat pe volutele largi ale doinei din ținutul Pădurenilor, nu era nimic de mirare. Milenarele și lentele trasee ale transhumanței erau reiterate acum sub presiunea unor urgente nevoi ale oțelului. Cea de-a treia consecință a fost una artistică, în cel mai adevărat înțeles al cuvîntului, și ea este, poate, singura formă de activitate care a răzbunat subtil, dar cu mari șanse de durată și
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
în mod insistent și conștient, argumente solide pentru propriu-i demers. Refuzînd să-și reconsidere, dacă nu cumva chiar să-și trădeze, idealul estetic și moral pe care și l-a format în timp, dar supus unei tot mai puternice presiuni a contextului, artistul a găsit soluția angajării într-o dezbatere directă, lipsită de orice ipocrizie și, de cele mai multe ori, publică. în cadrul unor expoziții, simpozioane, convorbiri sau chiar monologuri, el a căutat să argumenteze, cu o credință autentică și cu o
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
surprind prin subtilitatea notării senzațiilor, desfăcute pînă la infinitezimal, natura pe care o descriu este una aspră, adevărată, agresînd retina, chemînd ființa într-un spațiu al confruntării; ochiul lui Octavian Costin trece dincolo de "pictural", fiind pus mereu în alertă de "presiunea psihologică a întregii ființe", mîna, privirea, gustul, mirosul au a oferi dări de seamă despre realitate, textul însuși pulsează în ritmul unei stări interioare provocate de imaginea exterioară, regăsirea "matinală" se face prin intermediul luării în posesie a obiectelor din jur
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
la altul, i-a împrumutat toate acele trăsături pe care ochii contemporanilor le-au reținut în forma lor vie. Numai că omul Heidegger, la fel ca profesorul Heidegger, își trag stofa din altceva: dintr-o stare de spirit căreia numai presiunea uzanței ne silește să-i spunem "gîndire" și care, asemenea unui ferment catalizînd toate atitudinile, i-a impregnat întîmplările din care i-a fost alcătuită viața. Din păcate, a spune astăzi că, din toate trăsăturile unui om, cea a gîndirii
Epistolarul din Pădurea Neagră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9497_a_10822]
-
ca Pleșiță, sau mai știu eu ce demnitar ceaușist, care are dificultăți cu acordul dintre subiect și predicat, se bucură de o imensă deferență mediatică și li se urează, cu respect, sănătate și viață lungă. Octavian Paler resimțea stingherit această presiune împotriva bătrînilor, chiar dacă nu se putea plînge că nu-i ajung veniturile. Dar, nota bene, autorul Vieții pe un peron a muncit pînă în ultima zi a vieții sale, cu o energie pe care n-o au mulți dintre tinerii
Eliberarea pensionarilor din lagărele de concentrare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9509_a_10834]
-
un trăznet vestea apariției dosarului lui Neculai Constantin Munteanu. Din capul locului trebuie spus că relația celebrului gazetar cu Securitatea este mult mai complicată decât s-ar putea crede. De la bun început, Neculai Constantin Munteanu a fost supus unor intense presiuni contradictorii. Pe de o parte eforturile Securității de a-l racola în rețeaua de informatori, pe de alta amenințările, interogatoriile, șantajul, inclusiv vulnerabilitatea dată de homosexualitatea sa, adevărată piatră de moară pentru o carieră în România comunistă. Citind filă cu
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]
-
că în numele Leontina se cuprind două identități, una masculină, discretă, în Leon, alta feminină, pregnantă, în Tina, contează prea puțin. În ultimul roman al lui Gheorghe Crăciun speculațiile sau construcțiile teoretice sunt, spre beneficiul literaturii, mai slabe, mai firave decât presiunea clocotitoare a vieții, adică a sexualității. E o carte necruțătoare despre "zonele de vulgaritate, murdărie și instinctualitatea brutală" (p. 229) din natura feminină. Nu am nici o îndoială că Pupa russa e cel mai bun roman al lui Gheorghe Crăciun și
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
cel... lansonian, bizuit pe "prezumția interparazitismului existenței individuale și operei". Trăgînd prompte concluzii asupra activităților "pedagogicești" ale insubordonabilului universitar, indivizii cu epoleți i-au cerut rectorului să-l zboare în "tenebrele exterioare" ori cel puțin în "cercetură". Rezistînd unei inițiale presiuni, în 1983, acesta e nevoit a ceda la spartul tîrgului, în 1989, cînd, în urma participării lui Luca Pițu la un colocviu despre Descartes, comentat cu entuziasm de Virgil Ierunca, "Oxiurii Morții" îi dau un nou ultimatum "arhontelui de învățămînt superior
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
în prima jumătate a secolului XX - identificat de obicei prin sigla DA - și noul dicționar, publicat începând din 1965, pentru care s-a consacrat sigla DLR. Conștiința profesională și tradiția lingvistică s-au dovedit mai puternice decît cenzura politică și presiunile ideologice din epoca instaurării comunismului: pînă la urmă, Dicționarul lui Pușcariu s-a continuat prin noul DLR. Litera D devine un element-cheie în articularea celor două mari părți - vechiul dicționar, cu literele A,B,C, F-I - și seria nouă
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
în care s-au aflat, ci și un apreciabil cuantum de responsabilitate, în ultimă instanță, de profesionalism. Nu e ușor să restitui pentru prima oară o lucrare muzicală: nici vorbă de modele, fie ele chiar și numai orientative; există doar presiunea partiturii; singur, față în față cu semnele reci și străine. SIUC Ensemble, Altgeld Chamber Players, Pinotage, Moran Woodwind Quintet au constituit repere ale unei panorame restitutive demne de memoria oricărui meloman. În plus, un nou "Jimmy Hendrix", de data aceasta
Dincolo de lojă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9592_a_10917]
-
ai lui Dumnezeu". Problema căpitanului Jones este pasată de la un minister la altul într-un carusel al jemanfișismului autohton, iar cînd cineva nu cedează se propun, în spiritul tranzacțional care este și genius loci, tot felul de tîrguri. Supus la presiuni care nu sunt de natură militară, după repetate încercări de a rezolva în mod rațional problema, exasperat, căpitanul Jones apelează la o soluție de avarie, răsculîndu-i pe cetățenii Căpîlniței împotriva lui Doiaru și a susținătorilor săi. După ce le ține un
Balcania Dream: Un certain regard by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9594_a_10919]
-
sub centură, răniri cu vorba și cu fapta - toate sub imperiul mîniei, a vanităților oarbe, violenței, invidiei, setei de putere și glorie, adesea tot atîtea componente ale urii; să-mi amintesc mai degrabă de cei, asemeni marii poete, nu cunosc presiunea implacabilă a dorinței de răzbunare, a geloziilor, orgoliilor dezlănțuite și a susceptibilităților exacerbate, nu o dată asociate - vorba prof. Nicolae Balotă - cu prostia și incultura. Unul dintre aceștia a plecat de curînd dintre noi după ce a fost prețuit și elogiat de
Între dragoste și ură by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9599_a_10924]
-
brazi și rășină. Aici omul înfige cangea în trunchiul de lemn ca ciobanii direcționându-și berbecii... Pe urmă, cu încetul, totul se transformă într-o frizerie forestieră automată. Hârtia suportă brutalități fără de seamăn. Un vârtej de clor, o fierbere, arderi cumplite, presiuni crâncene, furtuni de gaze, răciri bruște, lichefieri, pompări în sus, căderi apocaliptice în jos, infiltrări prin piatra de vară pentru rafinări, apoi jocul acizilor înverșunat plămădind, prealbind, albind de tot pasta informă ce curge vâscoasă prin hrube... Ce apare, în
Hârtia rabdă orice, 1965 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9610_a_10935]
-
să presimtă creștinismul, nu și să-l adopte imediat. Febra acestei așteptări, la răscruce de lumi, de civilizații, de mentalități și de religii alcătuiește partea cea mai interesantă a jurnalului fictiv al lui Ovidiu. Decăderea Romei (o societate înrăită de presiunile dictaturii, cu echilibrul amenințat de devalorizarea zeilor prea vicioși, prea umani) cerea o replică pe măsură. Vintilă Horia îl plasează pe Ovidiu nu numai la interferența derutantă a unor lumi materiale foarte diferite (dacii, grecii, sarmații și romanii), dar și
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
să remarce, totuși, că PSD-ul a avut și are cea mai mare reprezentare în Parlamentul României. Nici una din convulsiile ultimilor doi ani nu s-ar fi produs dacă n-ar fi existat acest partid. El a pus mereu o presiune surdă asupra fiecărui act de guvernare și, vrem, nu vrem, a trebuit să ținem seama de gusturile acestor mesageri ai neantului. Dacă n-ar fi existat PSD-ul, premierul Tăriceanu ar fi putut rămâne în imaginea posterității drept un șef
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]