7,932 matches
-
2 C.fam., fie un copil minor, fie un copil major, datorită faptului că dispozițiile legale nu impun nici o condiție de vârstă pentru a face valabilă o asemenea recunoaștere. În situația copilului născut în timpul căsătoriei care are ca tată,(potrivit prezumției legale reglementate de art.53 C.fam.), pe soțul mamei, o asemenea recunoaștere nu poate să existe, statutul copilului născut în timpul căsătoriei fiind stabilit de lege, iar prezumția de paternitate, care operează într-o asemenea situatie situație, putând fi înlăturată
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
recunoaștere. În situația copilului născut în timpul căsătoriei care are ca tată,(potrivit prezumției legale reglementate de art.53 C.fam.), pe soțul mamei, o asemenea recunoaștere nu poate să existe, statutul copilului născut în timpul căsătoriei fiind stabilit de lege, iar prezumția de paternitate, care operează într-o asemenea situatie situație, putând fi înlăturată numai prin intermediul unei acțiuni de tăgăduire a paternității. e. Contestarea recunoașterii de paternitate. Recunoașterea paternității care nu corespunde adevărului poate fi contestată de către orice persoană interesată potrivit disp
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
administra orice probă legală, necesară în dovedirea acțiunii 207, inclusiv proba asupra datei concepției copilului, pentru a verifica timpul legal, înscris în prevederile art.61 C.fam208. Este de principiu că stabilirea paternității din afara căsătoriei nu se bazează pe o prezumție legală, existentă în situația filiației din căsătorie. Sunt necesare probe temeinice pentru stabilirea filiației din afara căsătoriei iar dacă între pretinsul tată și mama copilului au existat relații anterioare, ele nu sunt hotărâtoare pentru a determina paternitatea, fiind necesare și alte
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
53, alin.2 din C.fam., tatăl acestui copil fiind soțul mamei din a doua căsătorie.215 Intre paternitatea din căsătorie și cea din afara căsătoriei, nu poate fi conflict de paternitate, câta vreme, în conformitate cu art.53 din C.fam. operează prezumția de paternitate în primul caz, dacă nu a fost răsturnată printr-o acțiune în tăgada paternității care să fie admisă de instanța judecătorească. Paternitatea nu poate fi înlăturată prin stabilirea altei filiații, în următoarele situații: copilul născut în timpul căsătoriei și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
primul caz, dacă nu a fost răsturnată printr-o acțiune în tăgada paternității care să fie admisă de instanța judecătorească. Paternitatea nu poate fi înlăturată prin stabilirea altei filiații, în următoarele situații: copilul născut în timpul căsătoriei și care beneficiază de prezumția de paternitate, nu poate avea ca tată un alt bărbat decât soțul mamei, dacă acesta din urmă nu a promovat o acțiune în tăgada paternității pentru a schimba filiația față de tată dobândită în conformitate cu art.53, alin.1 C.fam.; copilul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fără paternitatea stabilită. În condițiile legii, se pot produce consecințe cu privire la numele copilului, ocrotirea părintească, obligația de întreținere, succesiunea etc 216. Întrebări și teste a) Întrebări: 1) Ce este rudenia și care act normativ o reglementează? 2) În ce constă prezumția de paternitate? 3) Ce caracter are prezumție de paternitate? Dar prezumție timpului legal al concepției copilului? 4) Cine poate contesta recunoașterea unui copil care nu corespunde adevărului? 5) Care este perioada de timp prevăzută de lege pentru a promova acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
pot produce consecințe cu privire la numele copilului, ocrotirea părintească, obligația de întreținere, succesiunea etc 216. Întrebări și teste a) Întrebări: 1) Ce este rudenia și care act normativ o reglementează? 2) În ce constă prezumția de paternitate? 3) Ce caracter are prezumție de paternitate? Dar prezumție timpului legal al concepției copilului? 4) Cine poate contesta recunoașterea unui copil care nu corespunde adevărului? 5) Care este perioada de timp prevăzută de lege pentru a promova acțiunea în tăgada paternității ? 6) Acțiunea în cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
numele copilului, ocrotirea părintească, obligația de întreținere, succesiunea etc 216. Întrebări și teste a) Întrebări: 1) Ce este rudenia și care act normativ o reglementează? 2) În ce constă prezumția de paternitate? 3) Ce caracter are prezumție de paternitate? Dar prezumție timpului legal al concepției copilului? 4) Cine poate contesta recunoașterea unui copil care nu corespunde adevărului? 5) Care este perioada de timp prevăzută de lege pentru a promova acțiunea în tăgada paternității ? 6) Acțiunea în cercetarea paternității copilului din afara căsătoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Cum se calculează timpul în care poate fi promovată acțiunea în stabilirea forțată a paternității copilului din afara căsătoriei a cărui mamă a conviețuit cu pretinsul tată și dacă acesta din urmă a prestat copilului întreținere? b) Teste de autoevaluare: 1) Prezumția de paternitate acționează în favoarea copilului născut? a).în timpul căsătoriei b).după desfacerea căsătoriei c).după declararea nulității sau anularea căsătoriei. 2) Dreptul la acțiune în tăgada paternității apartine: a).mamei copilului b).soțului mamei copilului c).procurorului 3) Recunoașterea care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
față de copilul minor, dar numai în privința cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională (art. 86, al. 1 și art. 107 al.1 C. fam.). Introducerea acțiunii în tăgăduirea paternității nu suspendă, pe timpul judecății, drepturile și obligațiile părintești ce decurg din prezumția legală de paternitate. Aceste drepturi și obligații încetează după rămânerea irevocabilă a hotărârii de admitere a acțiunii în tăgăduirea paternității; > obligația de întreținere a celui care se face vinovat de fapte grave față de cel care avea îndatorirea de a-i
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Situația acestor persoane nu se confundă cu cea a șomerilor. În ceea ce privește vârsta de pensionare și daca acesta inseamna ori nu dovada incapacitatii de munca înseamnă ori nu dovada incapacității de muncă, s-au exprimat două păreri: * împlinirea acestei vârste creează prezumția de incapacitate de muncă 277; * împlinirea vârstei de pensionare, care diferă în raport de felul muncii, nu poate însemna dovada sau prezumarea incapacității de a munci, ci numai necunoașterea facultății de a nu mai munci și aceasta fără a avea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
poate să continue să lucreze, în anumite condiții legale și, în unele cazuri, să cumuleze dreptul de pensie cu cel de retribuție; dreptul la pensie nu este condiționat de incapacitatea de muncă; > chiar dacă, în materie de muncă, ar exista o prezumție a incapacității de muncă la împlinirea vârstei de pensionare, această prezumție nu poate fi extinsă prin interpretare. Pensiile de asigurări sociale au alt fundament și presupun alte mijloace decât pensiile de întreținere prevăzute de C. fam278. Pensionarul poate să cumuleze
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
unele cazuri, să cumuleze dreptul de pensie cu cel de retribuție; dreptul la pensie nu este condiționat de incapacitatea de muncă; > chiar dacă, în materie de muncă, ar exista o prezumție a incapacității de muncă la împlinirea vârstei de pensionare, această prezumție nu poate fi extinsă prin interpretare. Pensiile de asigurări sociale au alt fundament și presupun alte mijloace decât pensiile de întreținere prevăzute de C. fam278. Pensionarul poate să cumuleze pensia cu salariul primit pentru munca prestată în cumul. Rezultă deci
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în cazul când ambii părinți sunt morți, potrivit art.113 C.fam. În aceeași situație ne aflăm și în cazul când unul dintre părinți este declarat mort, prin hotărâre judecătorească (art.16-18 Decretul nr.31/1954), deoarece asemenea hotărâre instituie prezumția că dispărutul a murit la data stabilită prin hotărâre ca fiind cea a morții, iar nu data când hotărârea rămâne definitivă și irevocabila. Problema ocrotirii părintești se pune numai pentru minorii care au fost concepuți în perioada cuprinsă între data
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
iar nu data când hotărârea rămâne definitivă și irevocabila. Problema ocrotirii părintești se pune numai pentru minorii care au fost concepuți în perioada cuprinsă între data morții și cea a rămânerii definitive și irevocabila a hotărârii de moarte, beneficiind de prezumția de paternitate câtă vreme nu a intervenit hotărârea. În cazul copilului din căsătorie dacă soțul mamei copilului a fost declarat mort la o dată anterioară nașterii acestuia, încetează de a mai fi socotit a bărbatului declarat mort. Copilul este considerat din afara
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
părinți, iar părintele prezent are acordul celuilalt, aceasta până la proba contrarie. Dacă părinții nu sunt căsătoriți, instanța va hotărî de la caz la caz. Acordul părinților se poate presupune până la proba contrarie, în lipsa unei dispoziții legale care să prevadă o asemenea prezumție. j) Cazuri în care ocrotirea părintească nu revine în mod egal ambilor părinți In unele situații ambii părinți se găsesc în viață și ar trebui să execute, în mod egal drepturile și îndatoririle părintești față de copilul lor, totuși, potrivit unor
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
minori, Totodată, ei au obligația de a asigura educarea copilului minor, cât și obligația de a crește pe acesta. În cazul în care se constată că fapta părinților în exercitarea necorespunzătoare a drepturilor și îndatoririlor față de minor se va înlătura prezumția legală "că nu au putut împiedica faptul prejudiciabil". Părinții au obligația de supraveghere permanentă, preocupându-se în acest scop ca minorul să se afle tot timpul la domiciliul lor." In situatia cind minorul a reușit să dispară, cei cărora le
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
alin. l C. fam., "copilul minor locuiește la părinții săi", trebuie corelat cu art. 14, alin. l Decretul 31/1954, conform căruia domiciliul "minorului este la părinții săi sau la acela dintre părinți cu care locuiește în mod statornic." * Înlăturarea prezumțiilor stabilite pentru răspunderea părinților Potrivit art. 1000, alin. l C. civ, răspunderea părinților se întemeiază pe o triplă prezumție : * neîndeplinirea îndatoririlor părintești; * existența raportului de cauzalitate între această neîndeplinire și săvârșirea de către minor a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii; * vinovăția
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
1954, conform căruia domiciliul "minorului este la părinții săi sau la acela dintre părinți cu care locuiește în mod statornic." * Înlăturarea prezumțiilor stabilite pentru răspunderea părinților Potrivit art. 1000, alin. l C. civ, răspunderea părinților se întemeiază pe o triplă prezumție : * neîndeplinirea îndatoririlor părintești; * existența raportului de cauzalitate între această neîndeplinire și săvârșirea de către minor a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii; * vinovăția ca latură subiectivă a neîndeplinirilor părintești. Declanșarea acestor prezumții decurge automat, din dovedirea de către victimă a faptei ilicite săvârșite
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
l C. civ, răspunderea părinților se întemeiază pe o triplă prezumție : * neîndeplinirea îndatoririlor părintești; * existența raportului de cauzalitate între această neîndeplinire și săvârșirea de către minor a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii; * vinovăția ca latură subiectivă a neîndeplinirilor părintești. Declanșarea acestor prezumții decurge automat, din dovedirea de către victimă a faptei ilicite săvârșite de minor și a raportului de cauzalitate dintre această faptă și prejudiciu. Art. 1000, alin. 5 C. civ, dispune că : părinții sunt apărați de răspundere "dacă probează că nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
faptei ilicite săvârșite de minor și a raportului de cauzalitate dintre această faptă și prejudiciu. Art. 1000, alin. 5 C. civ, dispune că : părinții sunt apărați de răspundere "dacă probează că nu au putut împiedica faptul prejudiciabil" ceea ce face ca prezumția legală din art. 1000, alin. 2 să fie relativă, susceptibilă de probă contrarie. Răspunderea părinților 310 poate fi relativă dacă ei dovedesc împrejurarea în care nu au putut împiedica faptul prejudiciabil (art. 1000, alin. 5 C. civ.), aceasta în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
să fie relativă, susceptibilă de probă contrarie. Răspunderea părinților 310 poate fi relativă dacă ei dovedesc împrejurarea în care nu au putut împiedica faptul prejudiciabil (art. 1000, alin. 5 C. civ.), aceasta în cazul administrării probei contrare cerute pentru răsturnarea prezumțiilor instituite de lege. Totuși, exonerarea de răspundere civilă a părinților pentru prejudiciile cauzate de copii lor minori, fără o verificare minuțioasă a modului în care aceștia și-au îndeplinit toate îndatoririle care le reveneau, ar crea o profundă inechitate în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
personale 48 a. Regimul matrimonial 55 b. Obiectul dreptului de proprietate comună în devălmășie 56 c. Bunurile soților 57 A) Bunurile proprii ale soților 58 B) Categorii de bunuri și natura lor de bunuri proprii sau comune. 60 C) Forța prezumției de mandat tacit reciproc. 61 E) Actele de conservare 62 d. Excepția împărțirii bunurilor comune în timpul căsătoriei...........................................62 e. Regimul juridic al bunurilor proprii. 63 Întrebări și teste 64 Capitolul III DESFIINȚAREA CĂSĂTORIEI(NULITATEA) 66 III.1. Aspecte generale 66
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Contestarea recunoașterii de maternitate 141 II.8. Nulitatea recunoașterii 142 II.9. Recunoașterea forțată (în justiție) 143 c) Exercitarea dreptului la acțiune în stabilirea filiației față de mamă 145 Întrebări și teste 148 Capitolul III FILIAȚIA FAȚĂ DE TATĂ 150 III.1. Prezumția legată de paternitate 150 III.3 Tăgada paternității 153 III.4. Stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei 157 III.5. Recunoașterea forțată sau pe cale judecătorească a filiației față de tată 161 (acțiunea în cercetarea paternității) 161 III.6. Conflicte de paternitate sau
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de stare civilă se va face cu aprobarea Ministerului de Interne." 16 În practica instanței supreme s-a admis că ne aflăm într-un caz de rectificare a actului de naștere al copilului atunci când acesta, născut în timpul căsătoriei, beneficiază de prezumția legală de paternitate care nu poate fi înlăturată decât printr-o acțiune de tăgăduire a paternității și nicidecum prin înregistrarea copilului la serviciul de stare civilă pe numele concubinului mamei, dacă înscrierea s-a făcut pe numele altei persoane decât
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]