5,783 matches
-
numai din secolul al XVII-lea. Rolul lor politic era de mai mică importanță, deoarece regele era cel care hotăra dacă Adunarea generală sau Dietinele provinciale ale stărilor privilegiate trebuiau reunite, iar decizia finală îi aparținea. Adunarea generală a stărilor privilegiate era compusă din nobili, episcopi, aleșii clerului și deputații țăranilor. Adunările provinciale erau mult mai numeroase. Dezvoltarea regimului de stări în Suedia a fost favorizată de structura socială a țării și condițiile politice externe. Este adevărat că la baza acestuia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
împuternicirea altor stări ale țării. Terigenae astfel cum apare înscris în document corespunde deplin termenului regnicolae, folosit în Transilvania și Ungaria pentru a desemna locuitorii liberi ai țării și care au calitatea de a participa la Adunarea reprezentativă a stărilor privilegiate; actul de privilegiu acordat la 20 ianuarie 1368 brașovenilor de Vladislav Vlaicu, enumeră universis fidelibus nostris (...) et cuiusvis status hominibus, in terra nostra Transalpina constituitis 573 (Status exprimă, în acest context, stări organizate și privilegiate, cu drepturi și obligații precise
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la Adunarea reprezentativă a stărilor privilegiate; actul de privilegiu acordat la 20 ianuarie 1368 brașovenilor de Vladislav Vlaicu, enumeră universis fidelibus nostris (...) et cuiusvis status hominibus, in terra nostra Transalpina constituitis 573 (Status exprimă, în acest context, stări organizate și privilegiate, cu drepturi și obligații precise). Începând cu anul 1432 boierimea Moldovei apare, la rândul ei, ca un corp organizat și solidar. Seimul convocată de Ilie și Ștefan la 25 iunie 1441574, se desfășoară în cadrul unui regim instituțional dezvoltat. Este notabil
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și de stări 580, după modelul regatelor vecine și al Transilvaniei. Această tendință se manifestă mai întâi în Țara Românească, unde dinastia Basarabilor, mai autoritară, s-a impus. Ea va ceda însă, mult mai timpuriu decât în Moldova, presiunii stărilor privilegiate, unde echilibrul s-a menținut și chiar există indiciile unei supremații a stărilor până la domnia lui Ștefan cel Mare. De la 1457, cu toate că starea ecleziastică s-a consolidat, iar "curtea" este alături de domn, opoziția marilor boieri nu putea fi oprită. Ea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
apare mult mai evident după prima domnie a lui Petru Rareș (1538)581. De aceea, în perioada următoare domnii precum cele ale lui Petru Șchiopul, Miron Barnovschi sau Matei Basarab, apar ca model de cârmuire cu "sfatul și ajutorul" stărilor privilegiate. Semnificativă pentru asigurarea echilibrului între suveran și stări în majoritatea regatelor europene, dispariția ideii de legimitate dinastică se resimte și în Țările Române. Trebuie precizat însă că recunoașterea principiului dinastic în alegere nu s-a impus adunărilor ca o condiție
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a fost consacrat într-o perioadă contemporană stingerii dinastiei Jagellonilor în Polonia. Perioada de supremație a Domniei asupra stărilor după Ștefan cel Mare, este ilustrată de politica autoritară a lui Ioan Vodă (1572-1574) care a reușit, sprijinindu-se pe stările privilegiate inferioare, să înlăture tutela marii boierimi, dar va fi victima trădării boierilor în timpul bătăliei de la Cahul-Roșcani (iunie 1574)583. Opoziția stărilor privilegiate a căpătat o nouă dimensiune în timpul domniilor lui Mihai Viteazul și Ștefan Răzvan. Tratatul din 20 mai 1595
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Mare, este ilustrată de politica autoritară a lui Ioan Vodă (1572-1574) care a reușit, sprijinindu-se pe stările privilegiate inferioare, să înlăture tutela marii boierimi, dar va fi victima trădării boierilor în timpul bătăliei de la Cahul-Roșcani (iunie 1574)583. Opoziția stărilor privilegiate a căpătat o nouă dimensiune în timpul domniilor lui Mihai Viteazul și Ștefan Răzvan. Tratatul din 20 mai 1595, încheiat de reprezentanții marilor boieri și ai clerului superior cu principele Transilvaniei, Sigismund Báthory, reprezintă punctul culminant al manifestării regimului de stări
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
înfruntat și opoziția stărilor Țării Românești, oscilante în poziția față de domnitorul ales sau Simion Movilă. Un sistem cvasiidentic de pacta conventa a fost impus și lui Ștefan Răzvan, domnul Moldovei, prin tratatul încheiat de reprezentanții săi, cu împuternicirea tuturor stărilor privilegiate, la 5 iunie 1595587. El relevă aceeași tendință de limitare a puterilor acestuia, apelând la protectoratul principelui Transilvaniei. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea lupta dintre Domnie și starea boierimii intra într-o fază decisivă, deschizând perioada
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
aceeași tendință de limitare a puterilor acestuia, apelând la protectoratul principelui Transilvaniei. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea lupta dintre Domnie și starea boierimii intra într-o fază decisivă, deschizând perioada regimului boieresc. În măsura în care interesele Adunării stărilor privilegiate, în general și politica boierilor în special, se acomodează, revendicarea legalității feudale va fi inserată în Carte de libertăți, relevante în privința raporturilor dintre Domnie și Adunările de stări. În secolul al XVII-lea aceste situații devin frecvente, astfel în anul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stărilor încheia o "tocmeală și legătură" cu Alexandru Iliaș 588. O adevărată "cartă solemnă" i se impunea lui Radu Leon în octombrie 1631, reconfirmată și în anul 1668589. Domnia lui Matei Basarab (1632-1654), întemeiată pe o reală colaborare cu stările privilegiate, deschide o perioadă de "criză a regimului de stări"590. Detaliu semnificativ, intenția unor principi de a respinge colaborarea stărilor și chiar de a afirma inexistența lor, se manifestă tocmai ca o încercare de restaurare a echilibrului, dacă nu chiar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Adunărilor de stări. "Orice alte considerațiuni aprecia I.C. Filitti 601 -, precum și interesele indivizilor erau sacrificate scopului de a salva nucleul în jurul căruia, în zilele noastre, s-a putut face unirea neamului românesc". Abaterile de la principiile promovate în general de stările privilegiate, care urmăreau păstrarea și multiplicarea privilegiilor proprii, sunt normale în condiții de periclitare a statului. De aceea, acțiunile pozitive promovate de reprezentanții Bisericii și boierilor, au reușit să impună o "bază de drept internațional revendicărilor noastre de autonomie, întemeiate pe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reușit să impună o "bază de drept internațional revendicărilor noastre de autonomie, întemeiate pe precedente istorice, din cari se va dezvolta întregul program de renaștere națională epocii care a urmat"602. Acesta este sensul pozitiv și solidar al acțiunii stărilor privilegiate. 8.1.1 Tipologii și terminologie În principatele dunărene au fost identificate trei tipuri de Adunări ale stărilor privilegiate 603: voievodal, în perioada secolelor XV-XVI, ale cărui origini pornesc din secolul al XIV-lea; boieresc (nobiliar), din secolul al XVI
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
va dezvolta întregul program de renaștere națională epocii care a urmat"602. Acesta este sensul pozitiv și solidar al acțiunii stărilor privilegiate. 8.1.1 Tipologii și terminologie În principatele dunărene au fost identificate trei tipuri de Adunări ale stărilor privilegiate 603: voievodal, în perioada secolelor XV-XVI, ale cărui origini pornesc din secolul al XIV-lea; boieresc (nobiliar), din secolul al XVI-lea în prima jumătate a secolului al XVIII-lea; sfatul de obște fanariot, în perioada 1750-1821 (a cărui activitate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din secolul al XVII-lea610. Miron Barnovschi, de pildă, era ales domnitor de către "boieri și țară", iar când părăsea domnia la 1629, convoaca tot "boierii și țara". Distincția între boierii mari și mici (velikimi o malimi) și alți reprezentanți ai stărilor privilegiate, cum este elementul ostășesc (voin), apare în cronicile aceluiași secol al XVII-lea. În toate documentele cercetate judecata s-a făcut în prezența "boierilor mari și mici"611. Din secolul al XVIII-lea "țara" nu mai figurează nici în în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
s-a făcut în prezența "boierilor mari și mici"611. Din secolul al XVIII-lea "țara" nu mai figurează nici în în denumirea, nici în alcătuirea Adunărilor de stări: alături de boieri și clerul superior, se află în mod excepțional starea privilegiată inferioară și "altă țară". Cu o sferă de cuprindere mai restrânsă, "țara" își menține importanța pentru a indica un anumit nivel al reprezentării: "țara" prezentă la alegerea lui Ștefan cel Mare (1457) cuprindea boieri, clerul superior și curteni. În secolul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a toată țara"617. La 21 septembrie 1690 același domnitor participa la Dieta de încoronare a principelui Transilvaniei, prilej cu care "altă țară" capătă un sens bivalent, indicând pe de o parte Țara Românească, pe de altă parte reprezentanții stărilor privilegiate care îl însoțesc 618. În anul 1694, prin hrisovul din 30 mai619, Constantin Brâncoveanu întărea "judecata țării", căreia îi recunoaște acest drept, adunare în care reprezentanții boierilor și clerului stau alături de căpetenii ale slujitorilor. Arhetipul creat pe baza informațiilor documentare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
acest drept, adunare în care reprezentanții boierilor și clerului stau alături de căpetenii ale slujitorilor. Arhetipul creat pe baza informațiilor documentare din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, permite concluzia că "țara" nu distinge în mod necesar între boieri și alte stări privilegiate, inclusiv privind semnăturile de pe documente, în care apar ca semnatari și căpetenii ale slujitorilor. Sensul este mult mai cuprinzător și poate privi toți participanții la adunare. În același timp, aceste informații indică înlocuirea treptată a termenului "țară" din denumirea instituției
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
țara" sau "alesul obștii", iar ceremonialul încoronării se desfășoară după "alegerea și socoteala cea de obște"620. Obștea a primit în timp, ca și țara, sensuri diferite. În cadrul strict de analiză a instituției Adunărilor de stări, obștea desemnează tot stările privilegiate și induce pretenția acestora de a reprezenta Țara. Boierii trimiși la Poartă după alegerea lui Constantin Brâncoveanu, susțin că "nu pohtește țara pe altul"621. Sensul celor doi termeni se întrepătrunde, obștea și țara asimilând, în spiritul vremii, aceeași realitate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
imaginea vechii adunări se mai menține mai ales în privința alegerii domnului 627. Sfatul de obște devine o adunare mixtă din boieri și clerici, a cărei formă se conturase în secolul precedent. Aspectul adunării relevă o tendință de restrângere a stărilor privilegiate, o structură de reprezentare care, la origine, era mult lărgită spre baza ei. Puține documente amintesc sinclitul (singlit). În Adunarea stărilor convocată la 8 iulie 1632 în Moldova, se enumeră "tot sfatul nostru, cu cei mari și mici și cu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
brașoveni, din 2 martie 1460, se sprijină total pe această realitate și menționează una cum baronibus nostris et nobilibus pocioribus corpus dictarum parcium nostrarum representantibus, adăugând și alte stări celor nobile menționate: ac ceteris nostris fidelibus 630. În raport cu celelalte stări privilegiate clerul deținea o poziție preeminentă, consolidată prin întemeierea Mitropoliilor Țării Românești și a Moldovei. Reprezentarea curtenilor și a slujitorilor, se baza pe recunoașterea aportului militar direct. Stările și ordinele (status et ordines) apar menționate cu aceste denumiri, în special în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1481 ("boierii noștri" și "tot Sfatul nostru cel mai înalt")641, precum și cu prilejul alegerii lui Ștefan Răzvan, la 1551 ("tot sfatul")642. În perioada Sfatului de obște fanariot intervine o nouă diferențiere, ce evidențiază procesul de restrângere a stărilor privilegiate: de o parte se menține distincția între Sfatul domnesc și "alți boieri" în cadrul Sfatului de obște; de altă parte, alături de Sfatul domnesc este menționat Sfatul (soborul) bisericesc. Terminologia folosită din secolul al XVIII-lea înfățișează Adunarea ca o reunire a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se menține distincția între Sfatul domnesc și "alți boieri" în cadrul Sfatului de obște; de altă parte, alături de Sfatul domnesc este menționat Sfatul (soborul) bisericesc. Terminologia folosită din secolul al XVIII-lea înfățișează Adunarea ca o reunire a celor două stări privilegiate, în interiorul cărora se produce o ierarhizare mai profundă. Cele două stări aparțin, fiecare, unei adunări distincte "Soborul bisericesc și politicesc", sau "duhovnicesc și mirenesc". Un sfat al boierilor "de frunte", al Soborului ecleziastic și "Adunarea a toată țara" apar ca
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și "partea bisericească de obște". Această terminologie reflectă realitatea diviziunii corporative a țării în două stări principale, după criteriul raporturilor cu Biserica și tendința de a identifica starea laică cu boierii 645. Sfatul de obște este o adunare a stărilor privilegiate care include întreg Sfatul domnesc, ca structură instituțională de reprezentare. Sfatul domnesc, ca și Divanul menționat de la începutul secolului al XVII-lea646, sunt organe dependente de Domnie și constituite printr-un act de numire ca urmare a unei alegeri din partea domnitorului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și Divanul menționat de la începutul secolului al XVII-lea646, sunt organe dependente de Domnie și constituite printr-un act de numire ca urmare a unei alegeri din partea domnitorului. Ele desfășoară o activitate regulată și sunt expresia intereselor Domniei și ale stărilor privilegiate, pe care le reprezintă în adunare. Față de Sfatul domnesc și Divan, Adunarea stărilor nu avea o periodicitate recunoscută și respectată. Elementul ostășesc, avantajat până în secolul al XVII-lea, pierde treptat din importanță. Pe scena vieții politice își făcea însă simțită
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stări, aspectele procedurale (dezbaterile, adoptarea hotărârii, asigurarea publicității și executării acesteia) sunt probleme ce pot fi analizate numai în corelație cu ceea ce V. Al. Georgescu numea "forma adunărilor de stări"662. În raport cu necesitățile Țărilor Române, funcțiile Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate s-au manifestat pe plan intern și extern, fiind materializate într-o pluralitate de forme în plan politic, juridic, legislativ și fiscal. 8.1.3 Adunările de stări de tip voievodal (secolele XV-XVII) În perioada voievodală este preponderentă funcția politică
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]