2,747 matches
-
dintre acestea, precum și a relațiilor Între componente și ansamblu formează structura sistemului. Mulțimea caracteristicilor unui sistem, la un moment dat, determină starea sa. Pentru analiza comportamentului sistemelor, În ansamblul lor, s-a propus conceptul de „cutie neagră” care reprezintă sistemul privit ca un tot, făcând abstracție de procesele sale interne. Cutia neagră primește impulsuri din partea mediului Înconjurător („intrările” În sistem) și, prelucrând aceste impulsuri, le transformă În acțiuni asupra mediului („ieșirile”) din sistem 92. Sistemele se pot clasifica: după natura lor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
politicile privind studiul limbilor - în structura competenței de comunicare intră șase componente care definesc modelul curricular. Acest model de structurare a competenței de comunicare realizat de C.Simard are la bază corelarea limbii cu toate domeniile activității umane: a) limba privită ca problemă autonomă - componenta verbală; b) limba și gândirea - componenta cognitivă; c) limba și arta - componenta literară; d) limba și cunoașterea - componenta enciclopedică; e) limba și doxa - componenta ideologică; f) limba, cultura și sentimentele - componenta socioafectivă. - Componenta verbală - corespunzătoare tuturor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ultimul exercițiu din modul este competiția, care se poate întinde pe trei-șase lecții, atunci exercițiul anterior ei și care ar avea menirea de a o pregăti este jocul cu temă cu efectiv redus pe teren redus. Jocul cu temă trebuie privit ca un exercițiu multifuncțional care poate asigura repetarea multiplă a tuturor componentelor menite să rezolve temele și obiectivele lor operaționale, respectiv: jocul cu accent pe acțiunile supuse învățării, practicarea autonomă, organizarea și arbitrarea lui. Jocul cu temă este primul exercițiu
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
pacienții cu tumori periferice, dat fiind că acestea sunt asimptomatice pentru mai mult timp, până ating dimensiuni mai mari. F-18 FDG nu este secretată la nivelul căilor biliare, și de aceea orice formațiune ce captează trasorul la acest nivel trebuie privită ca patologică. Spre deosebire de CHC, 18-FDG PET-CT prezintă o sensibilitate mai mare pentru detectarea colangiocarcinoamelor, între 61-90% [1, 5, 6]. Colangiocarcinoamele periferice prezintă central o reacție desmoplastică, ceea ce se corelează cu scăderea la nivelul centrului tumoral a intensității captării FDG. Se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popița, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92158_a_92653]
-
suplimentar, din perechea 21, ,,vinovat" de apariția unor malformații majore, asociate cu o înapoiere mintală profundă. Dintre aceștia 15% sunt instituționalizați, restul putând fi un pericol social. (Larmat J., 1977, p. 112) Ereditatea are impact asupra criminalității dar nu trebuie privită ca un factor exclusiv. Datele statistice obținute prin diferite metode apreciază (Beirne, P., 1988, pp. 315-339): Tabel 1: Corelația între factorii ereditari și comportamentul antisocial Tip de crimă Asemănarea părinți-copii Asemănarea între frați Crimă în general 60 45 Crime contra
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
medicale de ordin moral se face prin recurs la un set de principii de bază ale bioeticii: „a respecta autonomia”, „a nu face rău”, „datoria de a face bine” și, nu în ultimul rând, „dreptatea și echitatea”. Acestea nu trebuie privite ca reguli sau norme de rigurozitate etică, ci doar ca un cadru care să faciliteze analiza unor situații ce presupun combinarea valorilor diferite și să ajute la decantarea a ceea ce este corect și acceptat (sau acceptabil) în raport cu ceea ce este incorect
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
nu în imediată legătură cu doctrina despre Iisus Hristos ca Mântuitor, ci după ce tratează despre creațiunea lumii, adică după ce arată și calitatea de Creator a Mântuitorului (Ortodoxie). Creațiunea lumii, păcatul prin care armonia ei primordială a fost tulburată și Biserica, privită ca un cosmos restabilit, e ordinea în care se înlănțuie expunerea lui Nichifor Crainic. Concepția aceasta se străvede și în faptul că de câte ori vorbește despre Biserică o face în legătură cu o viziune larg cosmologică. Biserica este pe de o parte „organismul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Teologia mistică” pe care o definește îndrăzneț și original, dar în acord intern cu duhul ortodox: „Știința îndumnezeirii omului”, întrucât „viață mistică e viața dumnezeiască participată”, în ea omul devine „dumnezeu prin har”. „Viața mistică e tot o colaborare teandrică, privită însă la un grad maxim de intensitate, în comparație cu viața creștină în general... Spre culmile vieții mistice însă, cu cât înaintăm în sus, cu atât dăm de limita puterilor omenești oricât de intensificate ar fi ele de încordarea eroică a voinței
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puncte de plecare diferite „în vreme ce adepții educației autoritare pornesc de la analiza realității sociale și a cerințelor impuse de aceasta procesului educațional, adepții educației libere invocă particularitățile și caracteristicile naturii umane ca izvor al activității educative“ (E. Păun, 1991, p. 47). Privite astfel, libertatea și autoritatea par două situații irevocabile în sfera educației. Totuși, ele nu au decât o existență teoretică în această formă, deoarece practica le-a infirmat. Toate experiențele care s-au întemeiat exclusiv pe una dintre ele au eșuat
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
mod exhaustiv. Cu toate acestea, încadrarea lor originară nu e făcută ca unități ale "discursului repetat", ci ca "tehnică (liberă) a vorbirii", care abia după aceea devine, în urma "repetării", o unitate. De aceea, mai corect ar fi să afirmăm că, privite "în sine", ca "discurs repetat", respectivele unități sunt pre-încadrate, în sensul că, deși simpla lor repetiție nu generează de la sine anumite "cadre", ea continuă să evoce "cadrele" originare în care au luat naștere unitățile în cauză. În concluzie, unitățile "discursului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
iubirea "pământească"/fenomenală, ci de "iubirea-creangă-de- aur"/numenală) se realizează în roman ca depășire a tensiunii dintre EPISTEME și DOGMA prin proiecția într-un plan mai elevat, pe care l-am putea numi SOPHIA. Un asemenea câmp referențial nu trebuie privit, însă, ca un "la mijloc de rău și bun", ci ca un "dincolo de bine și de rău", ca "lume posibilă imposibilă" aflată dincolo de determinațiile categoriale ale câmpurilor referențiale amintite. Acest stadiu, manifestat prin proiecția sub specie aeternitatis a EROS-ului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
studiu lingvistic, ediție de Magdalena Georgescu, Editura Minerva, București, 1997, pp. 97-98. 367 A se compara cu en. A leopard cannot change his spots. 368 V. și comentariul lui Eugen Munteanu: "în raportul ei cu gândirea, limba nu mai este privită, cum fusese privită de majoritatea înaintașilor, ca un mediu în care se reflectă gândirea, ci ca însuși factorul formator al gândirii. Într-o perspectivă organic-integratoare, limba și activitatea intelectului constituie pentru Humboldt fațete inseparabile ale aceluiași ansamblu originar, care definește
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se puteau lăuda nici organizațiile din Borsod sau regiunea Pestei, considerate regiuni de frunte ale partidului. Examinarea mișcării nyilașiste este îngreunată de faptul că organizațiile economice (lipsite de multe ori de experiența problemelor ideologice) calificau drept manifestări comuniste tensiuni, care, privite mai atent se dovedeau a fi cu totul altceva: "În sate are loc o largă propagare a ideilor comuniste sub masca propagandei nyilașiste", informa un raport al Asociației Maghiare Transilvane pentru Economie (Erdélyi Magyar Gazdasági Egyesület - EMGE) din mai 1942
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
are un statut ontologic special, având existență în sine. Această lume se dezvoltă pe baza următoarelor repere, în care reprezentarea lumii, ca primă imagine se suprapune pe ideea "realității", iar dezvoltările independente sau tangențiale cu realitatea și este privit imaginarul privit doar ca fantastic. În această relație între reprezentarea ca realitate și fantastic se construiește epistema ca un complex al cunoașterii și al lumii în care trăim. Definim imaginarul ca suma tuturor imaginilor ce se manifestă la nivelul omului ce nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Raportul dintre biserică și cei cu idei proprii s-a păstrat în direcția dezvoltată în perioada secolelor XI-XII în lupta împotriva ereziilor. Cruciada împotriva catarilor/albigenzilor pornită în 120857 de Papa Inocențiu al III-lea simbolizează cenzura totală împotriva ereziilor, privite ca formă de opoziție față de politica și teologia oficială a bisericii. Războiul dintre imagini este total și se manifestă la nivel religios, politic și social. Atunci când a pornit cruciada aceasta era îndreptată nu doar împotriva ereticilor, dar și a lui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
forme ale gândirii. Acțiunea poate părea autodistructivă, dar ea este, în realitate, autoconstructivă. Ego-ul se descoperă ca unică formă a certitudinii prin forma dubito-ului. După aceea negativitatea eu-lui se autoregăsește ca pozitivitate devenind cogito. De aceea acțiunea îndoielii nu trebuie privită ca formă a negativității, iar acțiunea sa este de separare și construcție și nu doar de cenzură în ideea eliminării. Îndoiala metodică este de fapt separarea metodică a certului de incert. Dubito-ul acționează treptat eliminarea, ce duce la identitatea cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
stelelor. În Occidentul medieval astronomia și implicit astrologia, se dezvoltă începând cu secolul al XIII-lea124 când a fost scrisă cea mai importantă dintre lucrări cea a lui Joannes de Sacro Bosco. Până în acel moment problemele astrologice au fost secundare și privite ca neimportante și, ca și în cazul filosofiei, au fost importate scrieri din Evul Mediu arab. Modelul ptolemaic al universului a ajuns în Europa prin intermediul unor autori arabi cum ar fi Alfragan sau Albategnius. Odată cu secolul al XVI-lea putem
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
presocratici, și anume "ceea ce se vede". Aici forma este simplu de identificat, referindu-ne la lumea sensibilă, la limitele oricărui obiect. 2. În al doilea rând, forma este "esența oricărei ființe și substanța ei primă"17. În acest caz forma, privită ca esență a lucrurilor, poate fi identificată cauza formală a lucrurilor, ca răspuns la întrebarea: "de ce?"18. În acest caz forma poate fi privită nu doar ca o cauză formală, ci și ca una finală. Statutul acesteia devine metafizic. 3
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și gramatica literară și filosofică (ce se ocupă de știința limbajului și știința scrisului). O altă ramură a artei de a comunica este știința metodei discursului, care privește discursul ca întreg și ca părți componente. O altă ramură este retorica, privită ca știința ornamentelor discursului. Apendice ai artei de a comunica sunt critica și pedagogia. Morala este o știință practică ce privește binele omului. Ea este împărțită într-o știință teoretică, ideală, care urmărește binele în general (atât binele social, cât
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și abia apoi deducția, pentru a descoperi experiențe noi pornind de la cele deja existente. In metoda sa, Bacon păstrase un loc și pentru deducție, dar a considerat că mai importantă este inducția deoarece știința se fundamenta experimental. Metoda baconiană trebuie privită ca un punct de răscruce în filosofie, un moment de nou început. Opera filosofului englez și implicit partea sa metodică nu au rămas doar la stadiul de enunț teoretic, e însoțind multe dintre activitățile științific ale epoci. În cadrul celebrei Societăți
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al cunoașterii". Prin intermediul ei cunoștințele se dezvoltă una din alta într-o construcție de ordin matematic, de la simplu spre complex. Dacă în cazul intuiției cunoașterea era directă fără intermediar, și implicit nu de natură rațională, în cazul deducției aceasta trebuia privită metodică rațională complexă, realizată prin intermediere. Cea de-a treia metodă cea inductivă este prezentată sub două aspecte. Ca urcare dinspre experiență spre rațiune 90, dar și ca "enumerare". În situația în care o informație este complexă și nu mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi el acuzat de imperfecțiunea acestuia? Nu, el a creat omul ca un ansamblu perfect. Dar acest mecanism ca orice altul se poate defecta. Erorile ce apar se datorează numai omului și anumitor situații conjuncturale. De multe ori erorile trebuie privite ca pozitive, ele fiind în conformitate cu natura umană pe care poate încerca să o îndrepte. Informațiile privind obiectele exterioare existente, pot transmite prin intermediul simțurilor, acestea putând fi uneori eronate și de aceea nu trebuie să privim simțurile ca sursă sigură a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai stau la fel și la sfârșitul modernității. De fapt, problema realității a provocat apariția la nivelul epistemologiei a relativismului. Realismul 17 nu a mai făcut față nici noilor teorii fizice și nici societății de la sfârșitul secolului trecut. "Universul trebuie privit ca reprezentare", aceasta este marea provocare postmodernistă. Realul devine doar imagine a realității și prin aceasta își pierde materialitatea și relația directă cu imediatul. Manifestându-se ca o formă subiectivă sau contextuală ceea ce încă mai numim realitate și-a pierdut
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să frîneze posibilitățile societății umane și dezvoltarea. În al patrulea rînd, frumosul în general nu se opune adevărului și binelui; mai degrabă le însoțește neîncetat. Date fiind toate acestea, putem afirma cu toată răspunderea că persecutarea sau marginalizarea frumosului trebuie privită ca o constantă interesantă și semnificativă în cultura umană. În mod ironic, poate fi văzută ca acele insule de repaus și certitudine din universul uman nebulos, obscur și nesigur". O adevărată educație multiculturală nu este posibilă în afara esteticului. Literatura comparată
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
delirul/ Amar, prin noapte vîntul fluera pustiu" (Marș funebru). Al doilea capitol este dedicat opoziției față de burghezie. În anii cînd a fost scrisă teza de doctorat, în spațiul românesc o astfel de atitudine era intens exploatată de ideologia timpului și privită ca o bilă albă pentru poetul Plumbului - viziune, în fond, neagreată de iubitorii liricii bacoviene: "Printr-o tendință fatală, totul, chiar și revoluțiile, se pervertesc într-o fiară apocaliptică; așezată, cu profilul neclintit și, mai ales, grav - dar fără adevărata
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]