18,757 matches
-
ar implica împăcarea lor ulterioară sau momentul de la care acestea se pot considera în conflict sau împăcate. În lipsa determinării acestor elemente prin lege, textul lasă loc unor interpretări aleatorii, care creează discriminare între cetățeni și afectează drepturile lor procesuale. ... 7. Curtea de Apel Brașov - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Textele de lege criticate care, pe de o parte, stabilesc modalitatea de calcul al termenului de prescripție și, pe de altă parte, reglementează instituția împăcării sunt
DECIZIA nr. 586 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266432]
-
de neconstituționalitate din perspectiva incidenței asupra cauzei și a dispus sesizarea Curții Constituționale, respingând, totodată, ca inadmisibilă, contestația în anulare, în baza art. 431 din Codul de procedură penală, referitor la admiterea în principiu a acesteia. ... 15. În acest cadru procesual, Curtea observă că textele legale criticate pe calea excepției de neconstituționalitate nu au legătură cu soluționarea cauzei, al cărei obiect îl reprezintă verificarea admisibilității în principiu a contestației în anulare. Astfel, condamnatul, în completarea motivelor ce susțin contestația în anulare
DECIZIA nr. 586 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266432]
-
neputând fi reținută încălcarea principiului egalității în drepturi, de vreme ce dispoziția legală criticată se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor cetățenilor, fără privilegii și discriminări. Aceasta, deoarece textul de lege supus controlului de constituționalitate permite oricărei părți, indiferent de poziția procesuală avută în proces, să declanșeze procedura revizuirii dacă sunt îndeplinite condițiile strict și limitativ reglementate prin lege. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 21 din Constituție, arată că legiuitorul are competența exclusivă de a institui, în considerarea unor situații
DECIZIA nr. 24 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267622]
-
din actul normativ menționat, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate numai dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Totodată, Curtea a constatat că revizuirea este o cale de atac nedevolutivă care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată (a se vedea Decizia nr. 718 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 3 martie
DECIZIA nr. 24 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267622]
-
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că acestea nu sunt incidente în prezenta cauză, întrucât normele juridice criticate sunt norme de drept penal substanțial, iar garanțiile dreptului la un proces echitabil se asigură prin norme de drept procesual penal. Așa fiind, din perspectiva acestei critici de neconstituționalitate, prezenta excepție este inadmisibilă. ... 14. Referitor la pretinsa încălcare, prin textele criticate, a dispozițiilor art. 146 din Constituție, Curtea constată că autorul excepției nu formulează niciun argument care să susțină contrarietatea
DECIZIA nr. 600 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270001]
-
1) lit. f) din Codul de procedură penală la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate creează discriminare între două categorii de persoane care au fost condamnate definitiv pentru săvârșirea aceluiași tip de infracțiuni. Susține că substanța dreptului procesual de a exercita calea de atac a revizuirii nu poate fi înlăturată de o atitudine pasivă - sub aspectul sesizării instanței de contencios constituțional - în timpul judecății fondului cauzei penale. ... 12. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
asemenea ipoteză, rațiune pentru care a instituit căile de atac extraordinare ca mijloace procesual penale de desființare a hotărârilor cu autoritate de lucru judecat care nu corespund legii și adevărului. Având în vedere faptul că instituirea unor astfel de mijloace procesuale aduce atingere autorității de lucru judecat - așadar, stabilității hotărârilor judecătorești definitive, care este menită a da încredere în activitatea justiției -, cazurile și condițiile de exercitare a căilor extraordinare de atac trebuie să fie strict reglementate de legiuitor, în vederea restabilirii
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauzei penale. Curtea a observat că sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Cu alte cuvinte, prin rezolvarea fondului cauzei, instanța penală rezolvă acțiunea penală și pronunță, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal (Decizia nr. 181 din 29 martie 2016, publicată în
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu cele ale unei legi penale de dezincriminare, este neconstituțională. Astfel, Curtea a concluzionat că există remedii procesuale efective prin care instanțele judecătorești să dea eficiență deciziilor Curții Constituționale care au ca efect înlăturarea sau modificarea pedepsei/măsurii educative. ... 24. Din cele arătate în Decizia nr. 37 din 19 ianuarie 2021, anterior citată, paragraful 17, Curtea a constatat că
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
la justiție și dreptului la un proces echitabil, prevăzute de dispozițiile art. 21 din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale și a actelor normative internaționale invocate de autorii excepției nu reglementează dreptul la exercitarea
DECIZIA nr. 552 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267592]
-
asigurătorul RCA nu și-a desemnat un reprezentant de despăgubire pe teritoriul României; c) dacă în termen de două luni de la data producerii accidentului asigurătorul RCA nu poate fi identificat. (2) BAAR, ca organism de compensare, nu are calitate procesuală pasivă sau de parte responsabilă civilmente în raport cu persoanele prejudiciate în urma producerii accidentelor de vehicule. (3) Persoanele juridice care s-au subrogat în drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a) nu
DECIZIA nr. 467 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267591]
-
laturii obiective a infracțiunii de braconaj au fost urmate de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 44 lit. d) din Legea nr. 407/2006, atunci se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. ... 22. În acest context, Curtea reține că principiul de drept procesual penal non bis in idem presupune că nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit încă o dată pentru aceeași faptă pentru care a fost deja urmărit sau condamnat. Condiția fundamentală pentru a putea fi invocat dreptul pe care acest text
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
instanță independentă și imparțială, în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate, iar judecătorul își fundamentează soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, verificând, evaluând și coroborând probele care nu au valoare prestabilită. ... 15. Totodată, Curtea a reținut că, deși legea procesual penală nu definește sintagma „specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 172 din Codul de procedură penală, legiuitorul - prin actele normative edictate, conform atribuțiilor sale constituționale prevăzute de art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală și
DECIZIA nr. 631 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270014]
-
procedură penală, iar acest mijloc de probă poate fi contestat de părțile interesate, atât în cadrul procedurii în camera preliminară, prin invocarea de excepții referitoare la legalitatea și temeinicia actelor de urmărire penală, cât și în etapa judecății, conform prevederilor procesual penale referitoare la administrarea probelor. ... 16. În continuare, prin Decizia nr. 334 din 20 mai 2021, precitată, Curtea a reținut că, în varianta inițială a Codului de procedură penală, art. 172 se referea exclusiv la dispunerea efectuării expertizei, efectuarea constatării
DECIZIA nr. 631 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270014]
-
autorizați din țară sau din străinătate, în condițiile legii, pe când constatarea este efectuată de către un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora. Spre deosebire de efectuarea constatării, în cazul efectuării expertizei, părțile și subiecții procesuali principali au dreptul să solicite ca la efectuarea acesteia să participe un expert recomandat de acestea. De asemenea, dispozițiile Codului de procedură penală reglementează, de exemplu, incompatibilitatea expertului (art. 174), drepturile și obligațiile expertului (art. 175), înlocuirea expertului (art. 176
DECIZIA nr. 631 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270014]
-
sub acțiunea timpului sau prin acțiunea persoanelor implicate. Prin constatare se stabilește dacă elementele de la locul faptei constituie indicii sau pot conduce la suspiciunea rezonabilă că a fost săvârșită o faptă penală. ... 19. Astfel, din interpretarea teleologică a reglementărilor procesual penale, Curtea a reținut că regula este aceea că, atunci când organele judiciare, în cursul urmăririi penale, au nevoie de opinia unui expert pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză
DECIZIA nr. 631 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270014]
-
aparțineau judecătorului-sindic. Prin cadrul legal în materie se stabilesc competențe exclusive în cadrul procedurii insolvenței, iar, în raport cu scopul procedurii de insolvență și în conformitate cu principiile acestei proceduri, legiuitorul a recunoscut, în funcție de interesul urmărit, legitimare procesuală fiecărui creditor sau creditorilor prin organele colective de reprezentare a intereselor acestora (Decizia nr. 540 din 10 noiembrie 2022, precitată, paragrafele 23 și 24). ... 19. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a învederat faptul că statele au o anumită marjă
DECIZIA nr. 640 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270052]
-
respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Invocă Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, paragraful 24, și Decizia nr. 552 din 16 iulie 2015, paragrafele 27-29. Arată că prin aceste decizii Curtea a constatat că nu sunt afectate drepturile procesuale ale procurorului, părților sau subiecților procesuali principali. Inculpatul nu ia cunoștință despre dosar în faza camerei preliminare, ci el participă efectiv la procesul penal încă din faza de urmărire penală, etapă în care beneficiază de o serie de drepturi fundamentale
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
neconstituționalitate. Invocă Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, paragraful 24, și Decizia nr. 552 din 16 iulie 2015, paragrafele 27-29. Arată că prin aceste decizii Curtea a constatat că nu sunt afectate drepturile procesuale ale procurorului, părților sau subiecților procesuali principali. Inculpatul nu ia cunoștință despre dosar în faza camerei preliminare, ci el participă efectiv la procesul penal încă din faza de urmărire penală, etapă în care beneficiază de o serie de drepturi fundamentale garantate prin Constituție și prin Codul
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
respectiva cauză. ... 7. Tribunalul Giurgiu - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, dând eficiență prevederilor art. 21 și 129 din Constituție, precum și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice. Astfel, procedura soluționării contestației împotriva încheierilor de cameră preliminară prevăzute de art. 346 din Codul de procedură penală este reglementată în mod expres
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
Procedura contestației împotriva încheierii de cameră preliminară și calea de atac a apelului reprezintă două proceduri distincte, reglementate în mod diferit de legea procesual penală, iar obiectul controlului instanței superioare în aceste proceduri vizează aspecte distincte ale cauzei, în faze procesuale diferite. ... 8. Astfel, în procedura contestației prevăzute de art. 347 din Codul de procedură penală, judecătorul de la instanța ierarhic superioară celei sesizate exercită un control de legalitate asupra aspectelor ce țin de faza procesuală a camerei preliminare potrivit art.
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
distincte ale cauzei, în faze procesuale diferite. ... 8. Astfel, în procedura contestației prevăzute de art. 347 din Codul de procedură penală, judecătorul de la instanța ierarhic superioară celei sesizate exercită un control de legalitate asupra aspectelor ce țin de faza procesuală a camerei preliminare potrivit art. 342 din același act normativ, respectiv asupra competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. În calea de atac a apelului
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
Codul de procedură penală revine tribunalului ca instanță ierarhic superioară celei sesizate, iar competența de soluționare a apelului revine curții de apel nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate în opinia tribunalului, având în vedere că este vorba de două faze procesuale distincte ale procesului penal, reglementate în mod expres de Codul de procedură penală. ... 9. Apreciază că, deși poate exista o anumită legătură între cele două proceduri, soluționarea contestației în condițiile art. 347 din Codul de procedură penală de către instanța
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
al României, Partea I, nr. 635 din 18 august 2016; Decizia nr. 511 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 6 noiembrie 2018). ... 16. Instanța de contencios constituțional a statuat că instituția procesuală a camerei preliminare nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal, iar, din reglementarea atribuțiilor pe care funcția exercitată de judecătorul de cameră preliminară le presupune, activitatea acestuia nu privește fondul cauzei, actul
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
a camerei preliminare nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal, iar, din reglementarea atribuțiilor pe care funcția exercitată de judecătorul de cameră preliminară le presupune, activitatea acestuia nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de către acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale ale raportului de conflict: faptă, persoană și vinovăție (în acest sens, Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]