11,106 matches
-
costului unitar rezultate conduc la scăderi corespunzătoare în structura prețurilor și eventual chiar la profit economic zero. În punctele situate deasupra și sub ZZ, profiturile economice sunt mai mari, respectiv mai mici decât zero, iar intrările și/sau ieșirile firmelor producătoare vor determina ajustări succesive ale prețurilor și cantităților, până când este atinsă efectiv curba ZZ. În cele din urmă, echilibrul specific firmei, pentru cazul considerat al concurenței monopoliste, este atins în autarhie în punctul E, la intersecția curbelor PP și ZZ
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
amintit în acest context este cazul telefoanelor mobile produse în China, care au cunoscut o creștere de 6 ori în cadrul exporturilor Chinei și în acest caz filialele străine deținând în anul 2000 un procent de 96% din total. Principalele companii producătoare cu filiale în China au fost Nokia (cu exporturi în valoare de 1,14 mld USD în 2000), Motorola (1,12 mld USD), Ericsson (263,7 mil. USD) și Siemens (143,5 mil. USD). În contrast cu situația prezentată anterior se situează
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cele care decurg din regulamente, coduri, vizând protecția consumatorului, a mediului. Nerespectarea acestor norme implică intrarea În neconformitate ceea ce reprezintă abaterea sau absența uneia sau mai multor caracteristici de calitate În raport cu cerințele specificate. Calitatea este direct dependentă de calificarea firmei producătoare, de potențialul organizației de a realiza obiectivele specifice de calitate În Întreg ciclul de producție. Potențialul companiei este dat de resurse financiare, tehnice și de personal. Prin aceste premise firma devine capabilă de a se ridica la nivelul și cerințele
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
câmpul grupului În care acționează diferiți factori economici, sociali, culturali, ideologici; aceștia determină relațiile cu exteriorul, creează diferite canale de comunicare, norme și valori, scopuri și acțiuni, În care se interpretează roluri și se asumă funcții de conducere. 4 Grupul producător de idei este un mediu creativ privilegiat. Interacțiunile dintre membri, discuțiile colective, stimulează apariția ideilor noi, dezvoltă cunoașterea socială, uneori radicalizează punctele de vedere, iar cel mai adesea se soldează cu un plus de productivitate. Grupul este mediul care stimulează
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
norme decât cele ale oralității. Simulând ușurătatea și practicând consecvent deriziunea, autorul Poemului de purpură, comentator sever al existenței, veghează într-un relativism universal. Cantonată în conceptual, orientată spre insolit și atipic, impregnată de mister și deschisă fabulosului, lirica sa, producătoare de surprize și prospețimi, încântă prin rafinament și vibrație. Sentimentul, bombardat de ironie, rămâne în suspensie. Tot felul de simbolisme, multiple referințe culturale, nominalizări istorice și geografice operează caleidoscopic. Fără teamă de hibrid, fantezistul diafanizează, deformează, despică și remodelează liniile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
90% din tranzacții au caracter speculativ. Oamenii au constatat că pot să se îmbogățească și fără muncă, inventînd tot felul de instrumente cvasimonetare, păcălindu-și semenii, speculînd pentru a cîștiga bani fără muncă și exploatîndu-i pe cei mai naivi. Banul producător de bani a devenit rege în actuala economie de cazino, o marfă absolută, o marfă a mărfurilor, tot mai detașată de economia reală, la care am ajuns cu toții să ne închinăm ca la un idol. Din simplu intermediar al schimbului
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
accelerate, pentru conservarea modului lor de viață? 2. Cum să-și asigure aprovizionarea cu resurse, în special energetice, necesare pentru dezvoltarea propriilor economii? 3. Cum să-și însușească beneficiile comercializării resurselor, astfel încît să nu permită industrializarea concurentă a țărilor producătoare? 4. Cum să încline în mod durabil curba exponențială a creșterii demografice în țările lu-mii a treia? Țările vestice se tem, crede autorul, de suprapopularea lumii a treia ("2 miliarde de oameni în plus"), care poate răsturna toate echilibrele. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Veniturile acestora din urmă sunt foarte mici. Se poate spune că majoritatea mîinii de lucru lucrează la negru, pe perioade determinate. Un alt dezavantaj al Indiei îl constituie infrastructura foarte proastă. Dacă industria IT nu are nevoie de ea, cea producătoare are. Iar autostrăzile, podurile, aeroporturile, căile ferate, alimentările cu apă, cele cu curent electric etc. fie lipsesc, fie sunt într-o stare proastă. Transporturile sunt un adevărat coșmar, mai ales în sezonul musonului, făcînd să se piardă 40% din producția
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cel puțin parțial, cine sunt eu, ca individ unic, prin ceea ce cumpăr, prin obiectele care populează universul meu personal și familial, prin semnele pe care le combin „în felul meu”. Într-o vreme când tradițiile, religia, politica sunt mai puțin producătoare de identitate centrală, consumul se încarcă din ce în ce mai mult cu o nouă funcție identitară. În cursa către lucruri și către divertisment, mai mult sau mai puțin conștient, homo consumericus se străduiește să dea un răspuns palpabil, fie și superficial, eternei întrebări
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
au exprimat disprețul față de o cultură „vulgară” care celebrează triumful pasiunilor celor mai mediocre. În ce-i privește pe teoreticienii marxiști, aceștia și-au lansat săgețile contra capitalismului opulenței, comparat cu un nou opiu pentru mase, cu o mașină economică producătoare de false nevoi, de pasivitate generatoare de alienare și de singurătate neputincioasă. Acestor critici „externe” li s-au adăugat altele, „interne”, denunțând impostura fericirii-marfă, incapacitatea societăților bogate de a aduce realmente mulțumire oamenilor. Pentru că, promițând paradisul satisfacțiilor bunăstării, lumea mărfii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ar depinde de mine, mi-ar face mare plăcere să continuăm colaborarea, dar pe zgârciții din comitet îi interesează doar cele mai mici prețuri.” Acum ai putea să te gândești: „Roger, nu pot folosi această tactică. Am o mică firmă producătoare de mobilier pentru curți interioare și toată lumea știe că eu sunt proprietarul. Se știe că nu există nimeni mai sus ca mine, de aprobarea căruia să am nevoie.” Bineînțeles că o poți folosi. Poți răspunde că da, este firma ta
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
de a negocia cu două persoane, pentru că există o posibilitate să ți se aplice, într-un fel sau altul. De exemplu, vinzi asigurări de sănătate companiilor și ți-ai programat o întâlnire cu vice-președintele de resurse umane a unei companii producătoare de mașini de tuns iarba. După ce secretara te conduce să îl cunoști pe vice-președinte, afli cu surprindere că și președintele companiei vrea să îți asculte prezentarea. Asta e negociere de doi la unu (ceea ce nu e bine), dar îți vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
de gen a muncii ieftine (Wichterichxe "Wichterich, C.", 1998; Mahnkopfxe "Mahnkopf, B.", 1997). Corporațiile transnaționale cu forță de muncă numeroasă pot fi întâlnite din Grecia, Spania sau Irlanda până în Statele Unitexe "Statele Unite". Multe fabrici europene de textile, cum ar fi producătorul italian Benettonxe "Benetton", sunt de fapt întreprinderi de marketing, care coordonează la nivel global o serie de firme subcontractante, care lucrează cu mână de lucru ieftină și sunt dispersate pe toate firele unei rețele de ateliere de lucru mizere din
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
duce la necesitatea abordării acestora ca sisteme care funcționează în condiții de incertitudine sau chiar de lipsă de informație. 6) Aceasta are drept efect schimbări în convingeri care pot duce la prăbușirea piețelor și afecta oamenii chiar dacă multe dintre mașinile producătoare de bunuri și servicii funcționează bine și economia este îndestulată cu capital. 7) Creșterea veniturilor poate conduce la dependență de traiectorie în economie astfel că evoluția unei economii va depinde de contingențe istorice. 8) Apare, de asemenea, o lipsă de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și înalt fiabile, care vor fi întreprinderile viitorului. 1.8.1. Producția sustenabilă În Europa, sustenabilitatea a devenit un obiectiv strategic. Competitivitatea industriei europene poate fi îmbunătățită prin implementarea cunoașterii-cheie privind noi aplicații ale diferitelor tehnologii și discipline. Totuși, industria producătoare este necesar să fie capabilă să proiecteze și să producă bunuri utilizând o metodă sustenabilă. „Sustenabil” în termenii producției înseamnă eficient energetic, cu un impact minim asupra mediului, respectarea restricțiilor de reglementare și îndeplinirea cerințelor de siguranță și sănătate, în timp ce
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
reprezinte o alternativă la alte ferme din localitate. Rețelele de producție și distribuție ale fermelor agricole Retragerea statului după 1990 a creat un vid instituțional și în producția agricolă. Mai concret, au lipsit legăturile organizate dintre piața produselor agricole și producători. Rețelele informale, mai mult sau mai puțin organizate, pot deveni soluții și, câteodată, instrumente eficiente și accesibile fermierilor în tentativele lor de acționa pe anumite piețe. Una dintre cele mai accesibile resurse care pun în mișcare aceste rețele pare să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pasiunea de alianță a Economiei cu perspectiva iluministă asupra științei. În calitate de putere inepuizabilă, știința nu se suportă decât pe ea însăși în lumea ei de mecanisme. Adevărată greață epistemică a Economiei, refuzul înnoirii perspectivelor și conținuturilor conceptuale o califică drept producătoare de dezordine sau dezechilibre. Ordinea lucrurilor din universul Economiei clasice ar însemna schimbarea perspectivei dragi ocultiștilor (Black, 2008) care au asistat nașterea unei lumi cu capul în jos, fundul în afară și interiorul de ceasornic, care bate tactul pentru banda
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
că ajungem la credința în infailibilitatea mecanicii pieței. Intersubiectivitatea ar fi total exclusă (ceea ce încă se întâmplă) din modelul explicativ al proceselor specifice pieței. Partea cea mai dubioasă a acestei viziuni este că piața se autoorganizează și este ea însăși producătoare de ordine economică. Și, așa cum vom vedea în analiza următoare, pretinde că este creatoarea de sisteme și modele de economie. Lăsând la o parte animismul acestei viziuni, trebuie să spunem că piața nu are funcții de organizare decât în sensul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
privat pentru a fi operațională în spațiul public (Arendt, 2007), a dus la exacerbarea unei dualități rivale dizolvante dintre Economie și Politică. În acest fel, iluminismul rațional a sfâșiat puterea explicativă a Economiei prin care aceasta, în loc să fie relevantă ca producătoare a lumii obiectelor a ajuns să fie transformată în suportul distribuirii lumii obiectelor, după criteriile treburilor publice. Evident că îndeplinirea noii funcții a presupus asumarea regulilor predictibilității cerută de așteptările sociale, ceea ce a făcut ca Economia să fie în realitate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
efectul de a întrerupe constructul distorsionat, eliberând mintea pentru a realiza o evaluare cu adevărat discriminativă a ceea ce se întâmplă îm incidentele critice timpurii și în reluările ulterioare. Inteligența persoanei, anterior ocluzionată și inhibată de tensiunea emoțională va reevalua situațiile producătoare de tensiune și efectele lor pe măsură ce tensiunea se descarcă. Aici insight-ul de bază este unul dinamic; persoana vede clar ceea ce are nevoie în calitate de persoană autentică, vede felul în care nevoia sa, întreruptă și înghețată, a fost, împreună cu durerea asociată, forța
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
unor energii utile, isterizarea relațiilor sexuate și alte variațiuni pe tema neputinței în viața de toate zilele... Această dialectică înrudită cu un fel de viclenie a rațiunii - negativul preferat pentru a genera pozitiv - legitimează învățătura, investițiile dureroase pe moment, dar producătoare de plăceri sublimate mai târziu: a învăța să vorbești și să stăpânești o limbă, a investi timp, efort și energie în practicarea unui instrument muzical sau chiar a practica filosofia și a te construi pe tine însuți mergând către înțelepciune
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
reacțional de tipul îndărătniciei, încăpăținării, refuzului, egoismului excesiv - care se pot degrada în forme psihopatice de delir de revendicare și paranoia), declanșează, de regulă, reacția de ostilitate din partea agentului considerat frustrant, ceea ce prin „feed-back”, generează o nouă agresiune („cercuri vicioase”, producătoare a fenomenului de „vendetă”). Nu mai puțin inadacvate prin efectele lor sunt reacțiile care se întemeiază pe stări de neîncredere în forțele proprii, pe tendința de renunțare la luptă, la posibilitatea găsirii unor soluții noi, constructive. „Izolarea”, de exemplu, așărută
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
registrele contabile, unde se prevede: „Persoanele prevăzute la art. 1 (societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste, instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial, persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venituri, precum și subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparțin persoanelor amintite mai sus) care utilizează sisteme informatice de prelucrare automată a datelor au obligația să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicate, controlul
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
cu 2.000 lei. 2.000/106.3 = 101.2/2.000 6) Micșorarea capitalului social prin finanțarea pierderilor înregistrate în exercițiile anterioare, în valoare de 5.000 lei. 5.000/101.2 = 117/5.000 7) O entitate economică, producătoare de electrocasnice, constituie un provizion pentru garanții acordate clienților, aferent producției lunii ianuarie a anului N, în valoare de 10.000 lei. 10.000/681.2 = 151.2/10.000 8) După cei doi ani de garanție, în luna ianuarie
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
legii contabilității, sunt obligate să întocmească situații financiare anuale societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste, instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial, precum și persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venituri. Documentele oficiale de prezentare a situației economico-financiare a persoanelor prevăzute la articolul 1 sunt situațiile financiare anuale, stabilite potrivit legii, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]