2,781 matches
-
ceea ce se poate numi spirit enciclopedic, și care nu se oprește la teologie sau logică, ci este la fel de mult preocupat de științele fizice sau astronomie. Mai mult, Blemmydes reia și maniera lui Fotius de a rezolva problema raportului între disciplinele profane și dogmă.1 Acțiunea principală în răstimpul de până la recucerirea Constantinopolului din mâinile latinilor a fost însă refacerea bibliotecilor, risipite după dezastrul de la 1204. Principalii susținători ai acestei refaceri culturale au fost împărații exilului niceean, în mod special Teodor al
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
să se schimbe. În acest Îndepărtat spațiu al Oceaniei am devenit mai reflexivă la problemele vieții și morții, la problemele ce par incompatibile dintre religie și știință... Oare cât adevăr se păstrează În ele?! Despre această problemă a sacrului și profanului au scris clasici ai științei religiilor, cum ar fi N. Söderblom și G.Van der Leeuw, Fr. Heiler și K.Goldammer. Mai recent, Andră Brien, În L’Expăriens du sacri și Ambiguită du sacri, repunând În discuție noțiunea de sacru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a depăși vreodată limitele a ceea ce este permis, mulțumindu-ne cu o aurea mediocritas care manifestă concilierea precară dintre două forțe antitetice asigurând durata universului numai prin neutralizare reciprocă”737. Nu ne putem Îndoi de buna dozare a sacrului și profanului, și nici trăirea lor decentă În viața lui homo religiosus. În lumea postmodernă se vorbește tot mai mult de desacralizarea sacrului și sacralizarea profanului. În Occidentul modern se discută de „absența lui Dumnezeu” și de uitarea heideggeriană a chiar „absenței
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
universului numai prin neutralizare reciprocă”737. Nu ne putem Îndoi de buna dozare a sacrului și profanului, și nici trăirea lor decentă În viața lui homo religiosus. În lumea postmodernă se vorbește tot mai mult de desacralizarea sacrului și sacralizarea profanului. În Occidentul modern se discută de „absența lui Dumnezeu” și de uitarea heideggeriană a chiar „absenței lui Dumnezeu”, de „vide sacră” cum amintea 735 Cf. N. Gavriliță, Mișcări religioase orientale, Editura Fundației AXIS, Iași, 2006, p.23 ș urm. 736
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
decât să mutileze și să simplifice o realitate transumană și, În bună parte, inaccesibilă omului, cum este cea a sacrului” (LĂvi-Makarius, La sacră et la violation des interdits, Paris, Payot, 1974, În Nicu Gavriliță, op. cit., p 23). 737 „Sacrul și profanul sunt două forțe indisolubil legate una de alta. Un Ianus cu două fețe... Profanul nu trebuie demonizat și văzut ca un chip Întunecat al acestei lumi. Are și el demnitatea și măreția lui pe care le putem surprinde doar dacă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
omului, cum este cea a sacrului” (LĂvi-Makarius, La sacră et la violation des interdits, Paris, Payot, 1974, În Nicu Gavriliță, op. cit., p 23). 737 „Sacrul și profanul sunt două forțe indisolubil legate una de alta. Un Ianus cu două fețe... Profanul nu trebuie demonizat și văzut ca un chip Întunecat al acestei lumi. Are și el demnitatea și măreția lui pe care le putem surprinde doar dacă renunțăm a mai aplica acestor forțe stihiale, acestor primordii, canoanele rațiunii suficiente și ale
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
zvelte, galerii, vitralii, basoreliefuri și statui de sfinți protectori, nu poți să nu te gândești la marea influență pe care a avut-o religia și știința asupra culturii și civilizației umane. Astăzi lucrurile par tot mai confuze Între sacru și profan. Teologic, limitele științelor vorbesc nu doar despre puterea instrumentelor sau conceptelor, ci și de limitele rațiunii umane... Deschiderea dialogului Între știință și religie oferă șansa de Înțelegere a limitele ambelor domenii ale cunoașterii, În care sunt antrenați Înalți prelați ai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
raționale și umane, sociologi, politicieni, artiști etc814. Muzeul Național este o prestigioasă instituție de resort din țară și de peste hotare, cu numeroase spații expoziționale ce 814 Odată cu „uitarea” și „moartea lui Dumnezeu” a apărut și fenomenul invers, cel al divinizării profanului. Se vorbește astăzi despre „cinste absolută”, „dreptate divină”, „adevăr unic”, „voință sacră” etc., dovadă că sacrul a invadat ținutul clasic al moralei. Șansa științei la contactul cu religia este de a desprinde regulile unei mentalități flexibile asupra realității, care să
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
figuration féminine paléolithique, în ERAUL, 74, Liège, p. 65-70. 24. M. Duvois, 1994. Les témoins sonores paléolithiques extérieures et souterrains, în M. Otte (ed.), “Sons originels”. Préhistoire de la musique, ERAUL 61, Liège, p. 11-32. 25. M. Eliade, 1992. Sacrul și profanul, București. 26. J. Gaussen, 1964. La grotte ornée de Gabillou (près Mussidan, Dordogne), Delmas, Bordeaux. 27. Guadelli & J.-L. Guadelli, 2004. Une expression <symbolique> sur os dans le Paléolithique inférieur. Etude préliminaire de l’os incisé de la grotte Kozarnika, Bulgarie
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
așa cum este cazul în Occident. El este un element important al vieții personale, familiale și tribale.” (Chevalier, Gheerbrant, 1982 : 923) Legat de simbolistica generală a covorului de rugăciune, acesta este perceput în Islam ca un microspațiu sacralizat, delimitat de lumea profană, un „sacru” transportabil, cu alte cuvinte. „Covorul rezumă în el însuși simbolul casei protec toare, datorită caracterului său sacru și a dorințelor de bunăstare paradiziacă pe care le include.” (Chevalier, Gheerbrant, 1982 : 924) Covorul de rugăciune se păstrează înfășurat în afara
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fi înțeleasă și așa : nu este vorba de rețeta financiară, ci de disciplinarea curiozității pelerinului, care nu trebuie să se transforme în turist. Tot în aceeași linie de gândire, putem afirma că la fel de criticate, chiar dacă nu totdeauna deschis, sunt sărbătorile profane asociate pelerinajului de la Iași : concerte, foc de artificii, raliuri automobilistice. Un ultim cuvânt despre pietatea pelerinului. În lumea ortodoxă, binomul pietate-pietism are o presă proastă. Pietatea este percepută ca o formă de religiozitate străină „spiritului” ortodox, asociată devoțiunii catolice, mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bătălie simbolică pe distribuția de alimente (sarmale, de pildă), așteptarea ca probă fizică și psihologică, lacrimi de bucurie sau suferință. Mai apoi lucrurile s-au mai schimbat. Ca pelerin, mi-a plăcut să verific eu însumi cum ideea de „timp profan” este anulată, fiind înlocuită cu un „altceva” ; nu aș putea spune timp sacru sau sacralizat, ar fi prea mult, ci mai degrabă un timp resursă necesar construcției identității pelerinului. Mi s-a părut interesant și intrigant faptul că, în ciuda tuturor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
proveniența și autenticitatea tuturor obiectelor care intră, cel puțin potrivit unora, în această categorie. Proiectul este ambițios, dincolo de orice discuție teologică sau de jurisdicție canonică, fiindcă reușita lui depinde în primul rând de competențe, capacități și instrumente ale cercetării științifice „profane” - care la noi sunt chiar mai problematice decât credința. Oricum, până la apariția improbabilă a cata logului perfect, o lucrare ce pare imaginată de un Hasdeu, dacă nu de un Borges, orice inițiativă ca aceasta merită salutată. Proiectul ar trebui întregit
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
altă dimensiune (deși această speranță, a ieșirii cel puțin temporare din ordinea sublunară, a evadării din Valea Plângerii, e împărtășită de mulți), ei merg acolo pentru a căuta urmele unor rupturi de nivel ori ale unor scurtcircuite între sacru și profan, ale unor contacte între mundan și supramundan, între ceea ce e sortit să existe temporar și orizontal și ceea ce este etern și vertical. În cele mai fervente momente, pelerinii vrednici de acest nume au o nădejde mai mare, unii chiar nădejdea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
era vorba cu alte cuvinte, de realitatea prezentă, ci de cea normativ-leninistă. Sigur, comunismul inter-național la care aspira leninismul romantic părea imposibil din punct de vedere "burghez"; militantismul, voluntarismul și dinamica permanentă care îl însoțeau nu puteau fi înțelese de către "profani", mai ales de "imperialiști". Chiar dacă până la urmă realitatea "burgheză" a învins, nu înseamnă că leninismul romantic nu a reprezentat un ideal mobilizator, în care s-a crezut cu pasiune, până în ultimul moment cel puțin pentru Nicolae Ceaușescu. Pe de altă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
n-o voi face. Doresc prin această lucrare doar să le demonstrez celor inițiați că există lumina la care cu toții aspiră și că ea li se va dezvălui cu timpul printr-o asiduă aplecare, meditație și participare la ritual, iar profanilor că există lumea aceea de poveste, în care au crescut și ale cărei valori deseori le ignoră în pragmatismul vieții cotidiene. Bibliografia acestei cărți nu este nici pe departe completă, nu pentru că nu aș fi vrut să dezvălui sursele unor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
loc un banchet sacru ritual în marea sală a templului. Jerba de grâu era reprezentarea zeiței pe pământ ca și în Grecia a zeiței Demetra. În evanghelii este reluată parabola grâului care trebuie să moară pentru a renaște, pildă pentru profanii aspiranți la inițierea masonică. Și în cabinetul de reflexie există un spic de grâu sau făină ca subiect de meditație pentru ciclul fizic și spiritual al transformării într-un suflet destinat drumului inițiatic. O altă mențiune o reprezintă Ordinul Fianna
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sacrificiului totemic. Influența acestei teorii se observă în lucrările antropologului englez Sir James Frazer, sociologului francez Emile Durkheim și ale lui Sigmund Freud, tatăl psihanalizei. Frazer constată că magia precede religia, Durkheim exemplificând totemismul australian înțelege divizarea dintre sacru și profan la originea ritualului, acesta fiind apanajul sacrului. Așadar ritualul se contopește cu originile sacrului, lucrurile și acțiunile sacre nefiind altceva decât reprezentările simbolice ale societății. În lucrarea sa Moise și monoteismul, Freud arată convingerea sa că sacrificiul este fundamentul originii
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
starea de Buddha, eliberat de teamă și de suferință,/ Fie ca gândurile voastre să se îndrepte spre lumină"36. Funcțiile ritualului Suntem o carte de joc pe masa sacră a istoriei. Dacă este să admitem existența sacrului transcedental și al profanului legat de timp și spațiu, de cauză și efect, atunci rămâne să distingem ritualul ca o entitate clară în raport cu alte tipuri de acțiune a istoriei. Chiar dacă o definiție a sacrului și profanului nu îndeplinește consensul autorilor nu putem admite o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
este să admitem existența sacrului transcedental și al profanului legat de timp și spațiu, de cauză și efect, atunci rămâne să distingem ritualul ca o entitate clară în raport cu alte tipuri de acțiune a istoriei. Chiar dacă o definiție a sacrului și profanului nu îndeplinește consensul autorilor nu putem admite o altă viziune asupra termenilor care descriu religia, mitul și ritualul. După Durkheim ritualul este un mod determinant de acțiune, sistemul de credință al societății care împarte totul între cele două valori, sacru
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
îndeplinește consensul autorilor nu putem admite o altă viziune asupra termenilor care descriu religia, mitul și ritualul. După Durkheim ritualul este un mod determinant de acțiune, sistemul de credință al societății care împarte totul între cele două valori, sacru și profan. Deci poate fi o caracteristică universală a religiei. Miturile și credințele sunt văzute ca o expresie a naturii sacre în care ritualul devine calea individuală de apartenență în relația sacrului cu profanul. Sensul de inițiere al cuvântului grecesc teleutai este
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
împarte totul între cele două valori, sacru și profan. Deci poate fi o caracteristică universală a religiei. Miturile și credințele sunt văzute ca o expresie a naturii sacre în care ritualul devine calea individuală de apartenență în relația sacrului cu profanul. Sensul de inițiere al cuvântului grecesc teleutai este de a fece pe cineva să moară, moartea fiind considerată ca o ieșire, ca o eliberare, o ieșire pe o poartă. După aceasta exista cortina de foc, separația dintre profan și sfânt
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lume într-alta, suferind transformări pe diverse nivele, precum transmutația metalelor. Dacă e să împărțim ceea ce aparține de credință și ceea ce este interzis, funcția ritualului în comunitate este să introducă regulile de separare și puntea de legătură ce înlesnește trecerea profanului în sacru. Prin această definiție absolută și universală se acceptă însă variațiile existente între culturi și chiar în cadrul aceleași culturi. Ceea ce este profan într-una poate fi sacru într-o alta. Statutul participanților poate determina natura relativă a lucrurilor sacre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sau șaman diferă în cadrul ritualului chiar față de un altul cu care împărtășește aceași credință a aceleași culturi. Elementul crucial îl reprezintă ritualul de inițiere. Trei caracteristici sunt în general folosite pentru a specifica acțiunea ritualului în cadrul dualității gândirii sacre și profane. Prima este emoția sau o senzație de respect, fascinație, copleșitoare în fața sacrului. A doua care imprimă dependența de un sistem de credință este exprimată prin limbajul specific mitului. Iar a treia caracteristică a acțiunii ritualului este individualizarea simbolică față de orice
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
conduce la hermeneutica sacrului. Nu numai picturile sau obiectele simbolice (crucea în creștinism, oglinda în sintoism, echerul și compasul în francmasonerie etc.), ci și luminile, lumânările, cărțile și scrierile sfinte, veșmintele și măștile schimbă purtătorii și participanții din realitatea lumească, profană în sfera sacră și sfântă, ajutându-i să vină în contact cu divinul. Vestimentația în ceremonial poate fi ornată cu simboluri, așa cum întâlnim la șamanii arctici, vraci dotați cu abilități spirituale deosebite. Simbolurile sunt însemne ale demnității și funcției purtătorului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]