2,819 matches
-
revelate aparțin unei îndoite preferințe teandrice: ele sunt deopotrivă proprietatea Duhului Sfânt și proprietatea omului. Participarea activă a inteligenței în actul inspirației, reliefată de Lusseau, reiese limpede din deosebirea pe care apostolul Pavel o face între darul glossolaliei și darul profeției (I. Cor. XIV). Atât glossolalia cât și profeția sunt harisme ale Duhului Sfânt; dar profeția e mai mare decât glossolalia, zice apostolul. Care e cauza acestei diferențe? Foarte frecventă în era primară a creștinismului, glossolalia e un adevărat extaz la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
deopotrivă proprietatea Duhului Sfânt și proprietatea omului. Participarea activă a inteligenței în actul inspirației, reliefată de Lusseau, reiese limpede din deosebirea pe care apostolul Pavel o face între darul glossolaliei și darul profeției (I. Cor. XIV). Atât glossolalia cât și profeția sunt harisme ale Duhului Sfânt; dar profeția e mai mare decât glossolalia, zice apostolul. Care e cauza acestei diferențe? Foarte frecventă în era primară a creștinismului, glossolalia e un adevărat extaz la care mintea nu participă. Surprins de efluviul harului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Participarea activă a inteligenței în actul inspirației, reliefată de Lusseau, reiese limpede din deosebirea pe care apostolul Pavel o face între darul glossolaliei și darul profeției (I. Cor. XIV). Atât glossolalia cât și profeția sunt harisme ale Duhului Sfânt; dar profeția e mai mare decât glossolalia, zice apostolul. Care e cauza acestei diferențe? Foarte frecventă în era primară a creștinismului, glossolalia e un adevărat extaz la care mintea nu participă. Surprins de efluviul harului dumnezeiesc, extaticul grăiește în limbi, dar nimeni
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Bisericii la un loc și toți ar grăi în limbi deodată, cine i-ar vedea astfel ar spune că delirează, că sunt o adunare de nebuni. Glossolalia e o posesiune extatică totală și prin aceasta, ea nu se poate comunica. Profeția e cu totul altceva pentru că în actul ei mistic participă activ mintea sau inteligența. De aceea Pavel sfătuiește ca cel ce primește darul glossolaliei să se roage pentru a i se lumina mintea ca să poată profeți, adică să poată comunica
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cunoaște mai bine ca oricine gradele manifestării lăuntrice a Duhului dumnezeiesc. După propria-i mărturisire, el grăiește în limbi și profețește. Și, cu darul deosebit al „discernământului spiritelor”, ne face să înțelegem că extazul glossolaliei, neimplicând participarea inteligenței, e inferior profeției în care inteligența participă iluminată de har. în mistica creștină se pot deosebi două curente de contemplație: unul extatic, iar celălalt caracterizat printr-o intuiție intelectuală supranaturalizată sau spiritualizată de lumina inspirației dumnezeiești. Psihologul modern, adept al teoriei inconștientului creator
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
urmărirea îndeaproape a muncii lor mai mult decât ceilalți colegi (T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6108). În legătură cu efectele expectanțelor profesorilor asupra elevilor, Brophy și Good (apud T. Husen, T. Neville Postlethwaite, 1995, p. 6108) sugerează următorul model al profețiilor care se autoîmplinesc (prin profeții înțelegânduse așteptările profesorilor față de elevi): 1. De la începutul anului școlar profesorul își formează așteptări diferite privitoare la comportamentul și nivelul de achiziție al elevilor 2. În conformitate cu aceste așteptări, profesorul se poartă diferit față de elevi 3
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
lungă și grea. Ce prezice, pe baza tunetelor, un “Gromovnic” medieval franțuzesc? În Franța, înaintea lui Nostradamus, a trăit un “astronom și filosof’ venit din Neapole: Thomas - Joseph Moult. Acesta a scris la Saint -Denis și ne-a lăsat cartea “Profeții foarte interesante și adevărate”, care încep în anul 1269 și durează până la sfârșitul veacurilor (lucrare editată și în românește, în 1992). Prezicerile generale-climaterice și particulare ale autorului merg până în 2024. Este o “prognoză a vremii” pe termen lung, șapte secole
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
include Vechiul Testament ca tradiție a creștinismului, Noul Testament fiind o împlinire a acestuia. Istoria ecleziastică are trei ramuri: specială, care urmărește evoluția instituției folosindu-se de cronici, biografii, hotărâri ale sinoadelor (ceea ce va alcătui istoria religiei creștine propriu-zise); profetică, ce urmărește profețiile și împlinirile lor (are la bază în principal istoria profetică a Vechiului Testament); providențială sau a lui Nemesis, care urmărește profețiile ce nu s-au împlinit încă (este o istorie a viitorului, un fel de artă divinatorie). Istoria ecleziastică nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
instituției folosindu-se de cronici, biografii, hotărâri ale sinoadelor (ceea ce va alcătui istoria religiei creștine propriu-zise); profetică, ce urmărește profețiile și împlinirile lor (are la bază în principal istoria profetică a Vechiului Testament); providențială sau a lui Nemesis, care urmărește profețiile ce nu s-au împlinit încă (este o istorie a viitorului, un fel de artă divinatorie). Istoria ecleziastică nu se oprește la a urmări doar istoria instituției, ci și a credințelor și a evoluției acestora. Chiar dacă în principal este o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
noi metodici, aplicată pe durata întregii modernități. Această constituie drumul pe care trebuie să-l urmeze construcția imaginarului în respectiva perioadă. 3.5. Dezvoltarea imaginarului utopic ca formă a predicției care se autorealizează 103 Predicția care se autorealizează, numită și "profeția autorealizatoare", este o formă de manipulare psihică a individului. Transmiterea unei informații eronate, neconformă cu realitatea la un moment dat, poate să modifice comportamentul individului în direcția împlinirii respectivei "profeții". Folosirea "predicției care se autorealizează" la nivelul discursului sociologic și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care se autorealizează 103 Predicția care se autorealizează, numită și "profeția autorealizatoare", este o formă de manipulare psihică a individului. Transmiterea unei informații eronate, neconformă cu realitatea la un moment dat, poate să modifice comportamentul individului în direcția împlinirii respectivei "profeții". Folosirea "predicției care se autorealizează" la nivelul discursului sociologic și psihosociologic a transformat această acțiune în una din cele mai cunoscute forme de manipulare socială. Preluarea termenului la nivelul epistemologic scoate în evidență anumite modalități de formare de noi sisteme
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mentală prin predicția autorealizatoare se poate împlini în plan real. Omul occidental dorește să-și impună imaginarul asupra altora, acest lucru dându-i sentimentul puterii. 3.5.1. Ce este predicția 104 care se autorealizează? Întâlnită și sub numele de "profeția autorealizatoare", predicția care se autorealizează este un fenomen ce aparține în primul rând domeniului sociologiei, psihosociologiei, și psihologiei. Descrisă inițial de R. K. Merton în 1948, ea a devenit unul dintre cele mai interesante fenomene ce a fost urmărit de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
predicția care se autorealizează este un fenomen ce aparține în primul rând domeniului sociologiei, psihosociologiei, și psihologiei. Descrisă inițial de R. K. Merton în 1948, ea a devenit unul dintre cele mai interesante fenomene ce a fost urmărit de psihosociologie. Profețiile care se autorealizează reprezintă "estimări, predicții care ajung să se realizeze datorită faptului că au fost emise"105. Definiția arată etapele ce alcătuiesc o astfel de predicție. * Prima etapă constă în transmiterea unor informații ce au un rol predictiv. Informațiile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în profan. Această formă de desacralizare ne permite să discutăm despre predicția autorealizatoare în cadrul utopiilor. Nu am fi putut discuta despre așa ceva dacă nu s-ar fi modificat percepția asupra realității. În cazul în care discutăm despre un tărâm mitic, profeția nu se poate autorealiza pentru că respectivul tărâm este considerat real. El poate fi descoperit doar, dar nu construit. Nu la fel stau lucrurile cu utopiile. Acestea nu sunt considerate reale, dar pot fi realizate în viitor. Descrierea unei societăți inexistente
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi altfel, unde puteai pune în practică ceea ce pe continent părea imposibil. Lumea nouă devine noua "Insulă a fericiților". De-a lungul timpului s-a încercat realizarea acestor idealuri. Problema este dacă respectivele idealuri s-au realizat ca urmare a profețiilor realizate de lucrările utopice. Pentru aceasta vom extinde conceptul de utopie și pentru lucrările anterioare lucrării lui Morus, lucrări ce descriu paradisul terestru. Aceste lucrări ce nu pot fi considerate drept utopii (pentru că nu sunt considerate ireale, "fără loc"), sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Cartea nu a fost încheiată" (The rest was not perfected), ea și-a atins scopul: descrierea unei "case a științelor". Cuvântul din finalul cărții este un artificiu stilistic, care poate arăta că ceea ce s-a descris urmează să se împlinească. Profeția lui Bacon este completă. El realizează figura unui nou om de știință convins de importanța studiilor sale, având certitudinea metodei pe care o aplică și a rezultatelor acesteia. Omul de știință este împăcat cu natura și mulțumit de rezultatele obținute
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
drept principiu de bază diviziunea cercetărilor. Homo universalis a fost transformat într-un specialist riguros care cercetează doar un domeniu foarte bine delimitat al experimentului. Știința pozitivă și experimentală preia forma din opera baconiană. Totul a început acolo printr-o profeție foarte clară și distinctă. Ne putem întreba: cum ar arăta astăzi lumea științifică dacă Francis Bacon nu ar fi trăit? Nu putem ști niciodată ce s-ar fi întâmplat dacă profeția nu ar fi existat. Forma aceasta de a schimba
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din opera baconiană. Totul a început acolo printr-o profeție foarte clară și distinctă. Ne putem întreba: cum ar arăta astăzi lumea științifică dacă Francis Bacon nu ar fi trăit? Nu putem ști niciodată ce s-ar fi întâmplat dacă profeția nu ar fi existat. Forma aceasta de a schimba imaginea cu o alta funcționează și astăzi cu fiecare nouă teorie ce schimbă o părticică din marele ansamblu al imaginarului științific contemporan. Există în istoria științei momente în care imaginarul se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
2000. Capra, Frijof, Taofizica, Editura Tehnică, București, 1999. Chambers, Mortiner, Grew, Raymond, Herlity, David, Wolock, Isser, The Western Experience, Fourth Edition, Publishing by Alfred A. Knopf Inc., 1987. Chelcea, Septimiu, Radu, Lucian, Ciupercă, Cristian, "O tehnică psihosocială de manipulare comportamentală: profeția autorealizatoare inplicită", în Psihologia Socială, nr. 3 /1999. Cohen, I. Bernard, Revolution in Science, Harvard University Press, 1985. Copenici, Nicolai, "De revolutionibus orbium coelestium", în Opera omnia, tome II, Officina Publica Libris Scientificis, Eudenis, Varsaviae, 1975. Cosma, Doru, Socrate, Bruno
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Romanian Academy Iasi, pp. 265-279 și "Utopia - forma a predicției ce se autorealizează", în Idei și valori perene în științele socio-umane, tome VIII, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2003, pp. 74-86. 104 În cadrul sintagmei am folosit termenul de predicție în loc de cel de "profeție" pentru că termenul al doilea are o rezonanță mistică. Din punctul nostru de vedere termenul englez de prophecy (tradus cu ușurință profeție) nu este sinonim cu traducerea sa. De aceea diferențierea din limba engleză dintre prediction și prophecy, unde avem de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
tome VIII, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2003, pp. 74-86. 104 În cadrul sintagmei am folosit termenul de predicție în loc de cel de "profeție" pentru că termenul al doilea are o rezonanță mistică. Din punctul nostru de vedere termenul englez de prophecy (tradus cu ușurință profeție) nu este sinonim cu traducerea sa. De aceea diferențierea din limba engleză dintre prediction și prophecy, unde avem de ales între două aspecte: cel în care termenul prediction implică o anticipare rațională a ceea ce urmează să se întâmple, pe baza
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acțiunii chiar cu riscul de a fi privită ca gest rațional, cerebral. 105 Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993 p. 457. 106 Septimiu Chelcea, Lucian Radu, Cristian Ciupercă, " O tehnică psihosocială de manipulare comportamentală: profeția autorealizatoare inplicită", în Psihologia Socială, nr. 3 /1999, p. 25. 107 Ibidem, pp. 26-27. 108 William Shakespeare, Macbeth, Editura Pandora Târgoviște 1998, p. 17. 109 Francis Bacon, Advacement of learning, Enciclopedia Britanica, Londra, 1952. 110 Jen-Marie Pousseur, Bacon:1561-1626. Inventer
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
înspăimîntătoare care figurează în Eclesiast, " Dinții fiarelor și scorpiile, șerpii și sabia răzbunătoare sînt ca să piardă pe necredincioși" (Sir. 39, 36), "vai vouă, bărbați nelegiuiți, ...de veți muri, spre osîndă va veți osebi" (Sir. 41, 1l-l2). Din Isaia este extrasă profeția adresată mîndrelor fiice ale Sionului: "Și atunci în loc de parfum va fi miros de putrefacție" (Isa. 3, 24), iar din Ieremia, cuvîntul Domnului: "voi face cuvintele Mele un foc în gura ta, și poporul acesta lemne, și focul le va mistui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de ar fi citit aceste pagini din publicistica eminesciană, criticul de la "Sburătorul" n-ar fi fost atît de tranșant în opiniile sale asupra Poetului din Istoria civilizației române moderne. Îndurerat de zădărnicia demersurilor sale, scrie rînduri ce cuprind o neagră profeție, ce, din fericire, încă nu s-a împlinit: "Pentru cel care observă substituția zilnică a elementelor române prin elemente străine, care vede cum totul ne scapă din mînă și că avocații și politicienii noștri sînt cu desăvîrșire prinși de curentul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ins care "vibrează" la religie dacă îi ascundem, lui și altora, că destinul său este de a trăi într-o epocă lipsită de Dumnezeu și de profeți sau dacă-i ascundem această situație fundamentală prin acele surogate reprezentate de toate profețiile făcute de la înălțimea unei catedre universitare". Este discutată și teologia, definită ca o raționalizare intelectuală a inspirației religioase. Oricum nu prin teologie accedem la credință sau sfințenie, și cu atît mai puțin printr-o altă știință. Credinciosul urmează spunerea lui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]