6,456 matches
-
complexe, de ex. povestirile, și în mod special în narațiunile literare, diferitele aspecte ale descrierii de acțiuni pot fi realizate concomitent.* Vom înlocui această concepție prea generală cu accepția mai restrînsă a termenului de "descriere de acțiuni" care presupune o progresie temporală. Pentru numeroși teoreticieni, temporalitatea pare să funcționeze ca o emblemă a tipului narativ, dovadă stă faptul că în mod obișnuit nu se face deosebirea dintre termenii de "narativizare" și "temporalizare". Singurul criteriu de progresie temporală nu este totuși suficient
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de acțiuni" care presupune o progresie temporală. Pentru numeroși teoreticieni, temporalitatea pare să funcționeze ca o emblemă a tipului narativ, dovadă stă faptul că în mod obișnuit nu se face deosebirea dintre termenii de "narativizare" și "temporalizare". Singurul criteriu de progresie temporală nu este totuși suficient pentru a defini POVESTIREA. Într-adevăr, pentru ca să avem POVESTIRE avem nevoie de: un actor (A) constant (cel puțin unul); predicatele X și X' definind A (Pr calificativ sau funcțional) în t1 și apoi în tn
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acțiunii, schiorul neputînd "să apară" dacă mai întîi nu ar fi dispărut (sau, cel puțin, nu ar fi fost invizibil un anumit timp), dar ceea ce pare să regizeze ordinea textului este mai degrabă funcționalitatea cronologică decît cea propriu-zis narativă, o progresie temporală punctată de mai mulți "apoi" și transformată de imperfect în simpla descriere a unei succesiuni de acte: (52) Acolo jos, bărbatul se mișca mai iute decît un cal de curse. Își făcea vînt împingînd cu cele două bețe. Ghețarul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
adevăr, logica acțiunii presupune ca o DA să aibă început și sfîrșit, astfel ca ierarhia ramificației descriptive să pară că se aplatizează într-o simplă succesiune de propoziții. La nivel de suprafață, această linearizare-cronologizare a elementelor prezintă o similitudine cu progresia povestirii: Schema 30 Structura Pn1 + Pn2 + Pn3 + Pn4 + Pn5 Pd1 +Pd2 +Pd3 + ...+Pdn liniară: Structura pd PĂRȚI ierarhică: Tema-titlu Secvența descriptivă (DA) Secvență narativă Dacă observăm schema, putem vedea clar că natura ierarhică diferită a celor două secvențe ne permite
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
schema, putem vedea clar că natura ierarhică diferită a celor două secvențe ne permite să facem distincția față de ceea ce la suprafață apare ca fiind asemănător. Deosebirea devine mai evidentă atunci cînd trecem la scheme mai complexe care nu reprezintă doar progresia liniară, ci și nivelurile de importanță a macropropozițiilor. Aceasta se traduce, în cazul povestirii, prin existența unui prim nivel ierarhic în care "Morala" determină Întîmplare propriu-zisă, apoi, a unui al doilea nivel, unde însăși Întîmplarea se descompune în Situație inițială
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se grefeze pe el, marcînd astfel punctele de incidență ale unei serii evenimențiale. În cadrul "descrierii homerice", se remarcă faptul că, datorită perfectului simplu, propozițiile descriptive primesc statutul de "nucleu" al lanțului evenimențial-cauzal. De fapt, aceste verbe la perfect simplu delimitează progresia, subliniază planul textului (acțiunile care organizează superficial secvența conferind o ordine cronologică). În măsura în care aceste verbe la perfect simplu nu sînt decît urmele unei coerențe care ar fi putut fi narativă, ne propunem să vorbim, în acest caz, doar despre o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
regiuni) și abdomenul Abdomenul nu arată... (sau opistozom) Cel de-al patrulea paragraf procedează la o punere în situație a diferitelor aspecte ale obiectului descris: pe fața ventrală, în spatele celicerelor [...]; de fiecare parte... Înlănțuirea tematică nu este deloc evidentă. Dacă progresia este net punctată prin localizări, unele rămîn însă vagi:... "de fiecare parte": a gurii? A buzei inferioare? Tema 1 PE (fața ventrală) Rema 1 DE FIECARE șoldul Tema 3 P1 ÎN SPATE (celicere) tr. gura PARTE pedipalpelor Tema 2 Lamă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pedipalpelor Tema 2 Lamă Rm 3. mărginită de masticatoare buza inferioară; Rema 2 proprie Tema 3 este reluată de subtemele: Subtemă 3 tr. palpa Rema 4 fiecare din cele două pedipalpe cu cinci articulații sau picioare-mandibulă Rema 5 proprie; Ruptura progresiei tematice permite selectarea unui singur individ (mascul) din clasa vizată. Această ruptură tinde să fie redusă de către cititor care consideră ca o ipoteză tema 4 (tarsul) ca fiind o parte a temei 5, de acum subtematizată. Astfel progresia este continuă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
proprie; Ruptura progresiei tematice permite selectarea unui singur individ (mascul) din clasa vizată. Această ruptură tinde să fie redusă de către cititor care consideră ca o ipoteză tema 4 (tarsul) ca fiind o parte a temei 5, de acum subtematizată. Astfel progresia este continuă: Tm 4 tarsul tr alveola (sub-Rm 5 proprie) (Rm) bulb genital în care (Rm) organ copulator (care) b) Asimilarea nu este aici de tip metaforic sau comparativ, ci exclusiv reformulativ: sau prozom, sau opistizom, sau picior-mandibulă. Înlănțuirea tematică
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
exacte și precise). 2) Am făcut comparație cu locuri și obiecte cunoscute aici. 3) Textul meu lasă să se observe, să fie reprezentate (imaginate) destul de exact ceea ce am căutat să arăt, descriu. volum și proporții, amplasare, localizare, culori, materiale. 4) Progresia, ordinea textului meu; într-o viziune globală (sau impresie generală) trec la descrierea detaliată a unuia dintre obiectele observate (tablou, stradă, persoană, stand, mormînt etc.) care ilustrează astfel, drept exemplu, lucrurile văzute. 5) Cititorul poate urmări cu ușurință ordinea temporală
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
femeii descrise. Ceea ce deosebește totuși cele două secvențe este faptul că la suprafața secvenței C apar expresii ca "bineînțeles", "de asemenea" și "dar" + propoziție evaluativă, mărci ale orientării argumentative care participă la organizarea secvenței. În acest caz, este introdusă o progresie și ordinea apariției anumitor PROPRIETĂȚI nu poate fi în nici un fel inversată. EXERCIȚIUL B.14. Arătați tema-titlu și organizatorii spațiali din secvența următoare. Comentați procedeul de "justificare" (punere în scenă a descrierii). URCAREA PE PLATFORMĂ OCTOGONUL ȘI TURNUL (...) De pe platformă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Originile descrierii: declamatio și ekphrasis / 86 2. Clasificarea descrierilor în retorica tradițională (trecere în revistă) / 87 Capitolul 1 Descrierea în lingvistica textuală / 91 A. Abordarea secvențială a textualității / 91 B. Definiția textului și a secvențialității / 95 1. Continuitate-repetiție și/vs progresie / 95 2. Transparență și opacitate / 97 C. Niveluri și unitate de analiză / 98 1. Niveluri de textualitate locală și globală / 98 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? / 100 D. Textul ca structură secvențială / 103 Capitolul 2 Structura reprezentării
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1. Niveluri de textualitate locală și globală / 98 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? / 100 D. Textul ca structură secvențială / 103 Capitolul 2 Structura reprezentării descriptive / 111 A. Secvențe de propoziții și dinamica reprezentării / 111 1. Construcția și progresia reprezentării / 111 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative / 115 B. Coeziunea semantică a reprezentării / 118 1. Dicționar și descriere / 118 2. Sistemul descriptiv / 121 C. Schematizarea descriptivă / 125 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu / 125 2. Operativități interne și externe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
accesul general la educație și pentru a crește calitatea educației și a formării. Asigurarea dezvoltării unei calități compatibile care să asigure respectarea diversității de-a lungul Europei. Dezvoltarea parteneriatului potențial public-privat. Deficit/surplus de profosori și formatori pe piața muncii. Progresia în numărul de aplicanți pentru programele de formare. Procentajul de profesori care urmează cursuri de formare profesională continuă. Numărul celor care termină liceul. Formarea continuă a profesorilor în domeniile în care apar deprinderi noi PISA alfabetizare/ matematică. Procentajul adulților cu
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de prezentare, obiectivecadru, obiective de referință, exemple de activități de învățare, conținuturi ale învățării și standarde curriculare de performanță. Obiectivele cadru sunt obiective cu grad sporit de generalitate și complexitate. Obiectele de referință indică rezultatele așteptate ale învățării și urmăresc progresia în formarea de capacități și achiziția de cunoștințe ale elevului de la un an de studiu la altul. Acest mod de a concepe obiectivele menționate în programă are unele avantaje cum ar fi : -oferă o imagine sintetică asupra domeniului de cunoaștere
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
necesare pentru formarea intelectuală, fără a mai preciza timpul necesar asimilării fiecărei unități de conținut. Rămâne la latitudinea autorului de manual și a învățătorului să organizeze instruirea în funcție de obiectivele și conținuturile prevăzute în programele școlare și de propriile opțiuni privind progresia, abordarea metodologică și interesele elevilor. Din acest demers rezultă necesitatea manualeleor alternative și a stimulării inițiativei și a creativității la nivelul practicii școlare. Am optat pentru manualele de clasele I și a II-a având ca autor Marcela Peneș, ca
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
laringian este închis de epiglotă prin contracția tireohioidianului Timpul esofagian constă în deplasarea alimentelor de-a lungul esofagului datorită undelor peristaltice. Relaxarea cardiei, sfincter situat la baza esofagului, permite trecerea alimentelor în stomac. Tonusul acestui sfincter se mărește pe măsura progresiei digestiei. Reglarea deglutiției se face prin mecanisme nervoase reflexe. Acest proces începe cu contactul receprorilor de la baza limbii, din palatul moale, amigdalieni cu alimentele. Impulsurile aferente ajung prin ramuri ale glosofaringianului, trigemenului, laringianulu superior și vagului la centrul bulbar al
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
lui Antonio Vivaldi, Johann Sebastian Bach, Georg Friderich Händel. Exemplul extras din tratatul lui Alexandru Pașcanu - Armonie, București: Editura G.P. da Palestrina Fundației „România de Mâine”, 1999, pagina 197, demonstrează conturul melodic dezvoltat la vocea superioară prin coborâre arpegiată și progresii modulatorii ascendente. Melodia tonală clasică se impune prin simetrie, prospețime și echilibru funcțional, de referință fiind creațiile lui Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven. Edificator este exemplul dat de Alexandru Pașcanu - op. cit., pagina 197 în care observăm completarea
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
impune prin simetrie, prospețime și echilibru funcțional, de referință fiind creațiile lui Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven. Edificator este exemplul dat de Alexandru Pașcanu - op. cit., pagina 197 în care observăm completarea planurilor sonorarmonice, prin procedee contrapunctice și progresii cromatice ascendente sau descendente. În exemplul propus de Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 215 este evidentă desfășurarea melodică simetrică a celor două fraze, construite prin alternanța dintre salturi ascendente și mers treptat descendent. Interpretarea instrumentală oferă posibilități intonaționale
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
putere de transformare, de traducere, de orientare a elanurilor individuale spre ,,sociere". Se produce o sinteză chimică, ce concentrează, unifică elementele sintetizate și, prin aceasta, le transformă" (ibid., p. 36). Invers, fiecare individualitate poartă marca influenței agregărilor colective într-o progresie permanentă și alternativă de la particular la general. ,,Viața reprezentativă nu poate fi împărțită clar între diversele elemente nervoase, deoarece nu există nici o reprezentare la care să nu colaboreze mai multe dintre aceste elemente; dar ea nu poate exista decît în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de la cognition, Grenoble, PUG, 1997, p. 289), "cognitivismul este o paradigmă asocială, în ceea ce privește sursele sale metateoretice și deci în ceea ce privește ideologia sa de bază". Acesta revendică o luare în considerație, în ipotezele de cercetare, a influenței raporturilor sociale asupra proceselor cognitive. Progresia lucrărilor poate fi rezumată astfel: Începutul secolului Schema S-R 1920-1955 Schema S O (sau A) R 1955-1980 Schema S O (sau A sau C) R 1980-1990 Studii asupra cunoașterii sociale și factorii contextuali care o determină Același proiect cuprinde
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
astfel o căutare de semnificații, chiar de la premisele raționamentului ce se dezvoltă odată cu discursul. Fiecare idee, înlănțuindu-se co-textual, o confirmă parțial pe cea care o precedă și pe cea care o urmează, procedînd prin afirmație, mai degrabă decît prin progresie după o demonstrație rațională. După S. Moscovici, La Psychanalyse, son image et son public, Paris, PUF, 1976, pp. 253-263 1.2. Tipuri de discursuri analizate Pentru cel ce studiază reprezentările sociale, sînt posibile patru surse de date textuale. Prima este
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
înăuntru", "cald/frig") evocă o elaborare epistemică și cognitivă de bază. Ceea ce confirmă lucrările lui Piaget în psihologia dezvoltării, mai ales pe marginea fazei senzo-riomotrice (cf. Doise și Mugny, 1997; Piaget, 1978). Studiile despre reprezentarea genului sexual sînt în netă progresie numerică, după lucrarea lui Paul-Henry Chombart de Lauwe (1963). În timpul Conferinței internaționale a RS de la Montreal, în 2000, au avut loc trei mese rotunde sau ateliere consacrate acestei teme. Diferite cercetări, dintre care cea a lui Marie-Claude Hurtig și Marie-France
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
schimbare a poziționării actorilor individuali și dezvoltarea politicilor transnaționale inedite. Aceste tipuri de mecanisme se disting de tipurile de interacțiuni stabilite de Oskar Niedermayer et alii. Ne amintim că Niedermayer 448 a dezvoltat un model de analiză pentru a măsura progresia gradului de interacțiune 449. El diferențiază succesiv trei faze, de contact, cooperare și integrare, în cadrul europartidelor (capitolul 2). În prelungirea contribuției lui Oskar Niedermayer, arătăm că, în faza de cooperare, actorii politici recurg, în principal, la metoda descentralizată (la nivelul
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
a anticipării, mai mult sau mai puțin tradițională, este rezumatul de la început, restul povestirii oferind explicația rezumatului prezentat la început. Acest tip de anticipare poate sugera un sens de fatalism sau predestinare: nu se poate face nimic, putem doar urmări progresia către rezultatul final, în speranța că data viitoare putem recunoaște scrisul de pe perete. Acest tip privează narațiunea de suspans, cel puțin de un enumit tip de suspans. Suspansul generat de întrebarea: "Cum se va sfîrși?" dispare; oricum, noi știm deja
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]