2,396 matches
-
al pronaosului - care a fost zidită ulterior), de formă dreptunghiulară și având un ancadrament din două baghete încrucișate de inspirație gotică. Pronaosul avea formă pătrată, fiind luminat prin două ferestre (una pe peretele nordic și cealaltă pe peretele vestic). Deasupra pronaosului se afla o boltă semicilindrică. Pronaosul era separat de naos printr-un perete străpuns de un portal. Naosul avea la partea superioară o turlă cu 16 fețe sprijinită pe un sistem de arce piezișe moldovenești. Absida altarului era decroșată față de
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
ulterior), de formă dreptunghiulară și având un ancadrament din două baghete încrucișate de inspirație gotică. Pronaosul avea formă pătrată, fiind luminat prin două ferestre (una pe peretele nordic și cealaltă pe peretele vestic). Deasupra pronaosului se afla o boltă semicilindrică. Pronaosul era separat de naos printr-un perete străpuns de un portal. Naosul avea la partea superioară o turlă cu 16 fețe sprijinită pe un sistem de arce piezișe moldovenești. Absida altarului era decroșată față de restul construcției, prin amplasarea avansată a
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
murală interioară a fost curățată în 1887, relevându-se picturi de o deosebită valoare artistică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Romstorfer relata că "„pictura interioară era bine păstrată, ceva ștearsă pe bolți în naos și numai pe pereții din pronaos”". Picturile din pronaos erau destul de bine păstrate, icoanele fiind așezate pe trei rânduri. Frescele din partea de sus au fost distruse în urma tencuirii sau a prefacerii bolții. De o parte și de alta a ușii de intrare în naos erau reprezentați
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
fost curățată în 1887, relevându-se picturi de o deosebită valoare artistică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Romstorfer relata că "„pictura interioară era bine păstrată, ceva ștearsă pe bolți în naos și numai pe pereții din pronaos”". Picturile din pronaos erau destul de bine păstrate, icoanele fiind așezate pe trei rânduri. Frescele din partea de sus au fost distruse în urma tencuirii sau a prefacerii bolții. De o parte și de alta a ușii de intrare în naos erau reprezentați arhanghelii Mihail (la stânga
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
parte și de alta a ușii de intrare în naos erau reprezentați arhanghelii Mihail (la stânga) și Gavril (la dreapta), deasupra ușii era pictată Maica Domnului cu pruncul, împreună cu doi îngeri, iar mai sus regii biblici David și Solomon. Pe pereții pronaosului se aflau pictate 15 scene referitoare la viața și martiriul Sfântului Procopie, fiind reprezentate scenele în care fața Sf. Procopie îi este zgâriată cu mănuși de fier, sfântul este lovit cu ciomegele și străpuns cu săgeți înroșite. În registrul inferior
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
această datare. Biserica a suferit însă o restaurare incisivă cândva pe la începutul secolului XX, restaurare care a adus modificări serioase monumentului inițial, în primul rând învelitoarea acoperișului de șindrilă a fost schimbată cu țiglă profilată, iar acoperișul turnului prismatic de pe pronaos, deși imită un bulb de inspirație barocă, a fost îmbrăcat cu tablă zincată. Au fost mărite și ferestrele, care în partea superioară prezintă deschideri semicirculare. Tot cu aceeași ocazie se pare că bolta naosului și altarul au fost repictate, lucrare
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
a fost construită în anul 1780 din bârne de stejar. Bârnele din pereți au fost cioplite din bardă, lăsând între ele multe spații libere care au necesitat tencuirea pereților în exterior. Biserica este de tip sală, având o împărțire tipică: pronaos, naos, altar. Primele două spații au intrări directe din exterior prin uși joase, ce permit intrarea în edificiul de cult numai cu capul aplecat. Prima cameră e destinată femeilor, iar cea de-a doua, în imediata apropiere a zonei altarului
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
de îmbinări. Cu puțin timp în urmă biserica a fost trăsnită, paratrăsnetul dovedindu-se ineficient. Astfel biserica a fost cuprinsă de flăcări la interior; incendiul fiind depistat la timp, avariile au fost minore. A fost afectat peretele dintre naos și pronaos, iar o cruce de lemn aflată pe acest perete a fost ocolită de flăcări și de fum, rămânând intactă.
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . este situată în centrul satului cu același nume, fiind realizată din bârne orizontale încheiate în cheotori drepte, după un plan ce respectă prin desfășurare în spațiu, o tradiție fundamentală. Pronaosul, naosul și absida altarului se împlinesc la exterior printr-un turn care se păstrează în forma sa originală, învelit cu șindrilă. S-au menținut cele două intrări, una în naos, cealaltă pe latura de vest, în tinda femeilor. Pronaosul este
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
fundamentală. Pronaosul, naosul și absida altarului se împlinesc la exterior printr-un turn care se păstrează în forma sa originală, învelit cu șindrilă. S-au menținut cele două intrări, una în naos, cealaltă pe latura de vest, în tinda femeilor. Pronaosul este terminat cu un tavan, naosul cu o boltă semicilindrică, iar absida altarului cu tavan. La baza iconostasului, în partea stângă, se găsește crestat cu fier înroșit anul 1796, an care consemnează data când s-au terminat lucrările de refacere
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
de sud cu ținte metalice forjate. Ferestrele vechi sunt mici cu deschideri doar de 0,35/0,25. Ferestrele mai noi sunt mai mari, ele au apărut în urma prelungirii bisericii cu 3 m, în anul 1858. Turnul clopotniță de deasupra pronaosului are două ferestruici pe fiecare latură și este împodobit cu un bulb de inspirație barocă. Pictura veche se mai păstrează doar în altar și pe bolta naosului. Ea a fost realizată de pictorul bănățean Gheorghe Diaconovici, după cum arată pisania din
Biserica de lemn din Bătești () [Corola-website/Science/316870_a_318199]
-
creeze printr-o cromatică desăvârșită o armonie compozițională de excepție, armonie care evidențiază nu numai talentul pictorului, ci și o experiență de invidiat în crearea de programe iconografice complexe. La biserica din Câmpulung Muscel există o pictură murală remarcabilă în pronaosul edificiului de cult, ce înfățișează o scenă intitulată "Dumnezeu crează soarele și luna". Această scenă este inspirată din lucrarea cu aceeași temă a lui Michelangelo, aflată la Vatican în Capela Sixtină. Compoziția este simplificată, "Dumnezeu Tatăl" fiind pictat singur, în
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Anastasie Căminaș, au zidit actuala biserică din satul Păun, aflat în apropierea Iașului. Biserica a primit hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (prăznuit la 29 iunie). Osemintele ctitorilor au fost îngropate în naos, portretele lor fiind păstrate o perioadă în pronaos. Biserica a fost construită din piatră, fiind formată din pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului a fost înălțat un turn-clopotniță în care au fost adăpostite trei clopote. În interior, biserica are o boltă semicilindrică. Tot din secolul al XIX-lea
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
în apropierea Iașului. Biserica a primit hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (prăznuit la 29 iunie). Osemintele ctitorilor au fost îngropate în naos, portretele lor fiind păstrate o perioadă în pronaos. Biserica a fost construită din piatră, fiind formată din pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului a fost înălțat un turn-clopotniță în care au fost adăpostite trei clopote. În interior, biserica are o boltă semicilindrică. Tot din secolul al XIX-lea datează și catapeteasma din lemn de brad cu ornamente florale
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
primit hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (prăznuit la 29 iunie). Osemintele ctitorilor au fost îngropate în naos, portretele lor fiind păstrate o perioadă în pronaos. Biserica a fost construită din piatră, fiind formată din pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului a fost înălțat un turn-clopotniță în care au fost adăpostite trei clopote. În interior, biserica are o boltă semicilindrică. Tot din secolul al XIX-lea datează și catapeteasma din lemn de brad cu ornamente florale. Biserica a fost restaurată în
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
Maicii Domnului”. Figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Brădățel, aparține, planimetric, secolului al XVII-lea. Pereții săi de stejar înscriu un dreptunghi cu capetele nedecroșate, poligonale cu trei laturi. În partea apuseană, deasupra pronaosului spațios, se înalță o clopotniță zveltă, cu un foișor deschis și coif de factură barocă, învelit în tablă. Corpul turnului, dimpreună cu pantele line ale acoperișului, au fost îmbrăcate în șiță; cu prilejul reînnoirii acesteia, în anul 2007, au fost
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
line ale acoperișului, au fost îmbrăcate în șiță; cu prilejul reînnoirii acesteia, în anul 2007, au fost descoperite zece straturi suprapuse de ,prăștilă”, echivalentul a peste trei secole de istorie. Târnosirea s-a făcut la 12 iulie 2008. Dacă pictura pronaosului a dispărut sub tencuiala aplicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, cea din naos a fost alterată de mâna unui pictor mai puțin priceput. Mai bine păstrate sunt fragmentele din altar, datate, potrivit pisaniei fragmentare de pe spatele tâmplei, în 1820
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
modeste, se înscrie, tipologic, în categoria edificiilor ecleziastice de plan dreptunghiular. Clopotnița poziționată pe axul acoperișului, și-a făcut apariția abia în secolul al XIX-lea, prilej cu care s-a procedat și la o alungire a spațiului interior, corespunzătoare pronaosului actual. Zestrea picturală originară, de factură postbrâncovenească, a fost executată după mijlocul secolului al XVIII-lea, finanțatorii acesteia fiind enumerați, parțial, în pisania peretelui nordic al altarului. Registrul împărătesc al tâmplei, datat, pe baza inscripției unei icoane a „Maicii Domnului
Biserica de lemn din Brâznic () [Corola-website/Science/316917_a_318246]
-
urmare a lărgirii acestora. Capetele bârnelor de sus, lucrate în formă de console, sunt alungite pentru a oferi reazem streașinii largi a acoperișului. Clopotniței cu foișor, în console, i se întregește volumul prin coiful cu baza pătrată. Tavanul drept al pronaosului are grinzi transversale și longitudinale; naosul și altarul sunt acoperite prin bolți semicilindrice. Rezultatele unei comparații între produsele activității zugravului Popa Ioan din Deva cu pictura păstrată la Gothatea, la care se adaugă și reprezentarea Bunei Vestiri, de pe ușile împărătești
Biserica de lemn din Gothatea () [Corola-website/Science/316915_a_318244]
-
în continuare a moaștelor Sf. Ioan cel Nou în această biserică până în 1589, când domnitorul Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579 și 1583-1591) le-a mutat în noua catedrală. Pe baza analizei unei serii de detalii arhitectonice (stâlpii ce separă naosul de pronaos, turnul clopotniță situat deasupra pridvorului, elementele decorative de fațadă care sunt specifice secolelor XVI-XVII), arhitectul Virgil Polizu consideră că ""biserica nu a putut fi reparată numai la partea superioară a zidurilor și la turlă, ci a fost refăcută din temelie
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
cărămidă; toate ușile, ferestrele, chiar lemnăria acoperișului, și alte părți de vremelnică reparație ale acesteia au fost furate; turnul susținător al bolții precum și partea cea mai mare a păreților prăbușite; toate bolțiturile principale ca și cele ale ferestrelor și ale pronaosului (sunt) în întregime crăpate din cauza infiltrării umezelii, așa că nu mai sunt nici capabile, nici rentabile de la nici un fel de reparații (tencuire, lipire etc.) ca și întreaga clădire însăși, ale cărei ziduri de fundație au fost, cu vremea, spălate de ploi
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
de dezvoltare a artei moldovenești sub influența artei muntenești, perioadă deschisă de construirea Bisericii Galata. Elementele caracteristice acestei perioade care se întâlnesc la Biserica Mirăuți sunt următoarele: Biserica Mirăuți are plan triconc, având un turn clopotniță alipit zidului sudic al pronaosului.
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
a mai păstrat un chenar frumos sculptat sub formă de trifoi. Tâmpla bisericii din Hărțăgani este o frumoasă realizare în stil baroc, ce cuprinde și ușile împărătești. Elemente ale aceluiași stil baroc se regăsesc și la turnul clopotniței, ridicat deasupra pronaosului, cu un foișor viguros, dar bine echilibrat și fleșa înaltă și suplă, realizată din succesiunea de bulbi, cu învelitoarea din tablă zincată; învelitoarea navei și altarului fiind din șiță. În apropierea bisericii, pe latura sudică, se află „scaunul de judecată
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
se numără: Biserica este construită în plan dreptunghiular, cu bolți semicilindrice unitare sprijinite de console și prinse sub un singur acoperiș. În exterior, biserica este sprijinită de câte trei contraforturi de factură gotică de-o parte și de alta a pronaosului și naosului, iar absida altarului este susținută de două contraforturi de dimensiuni mai mici. Biserica este înconjurată în registrul superior, sub streașină, de două rânduri de ocnițe - patru din rândul de sus corespund la trei din rândul de jos. Fereastra
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
streașină, de două rânduri de ocnițe - patru din rândul de sus corespund la trei din rândul de jos. Fereastra de la absida altarului este terminată în arc semicircular, toate celelalte ferestre au chenare în arc frânt. Spațiul bisericii este împărțit în pronaos, naos și altar. Intrarea în pronaos se face printr-un portal încadrat de patru muluri în stil gotic, cu bazele decorate și terminate în arc de cerc. Pronaosul are două ferestre, una pe latura sudică și alta pe latura nordică
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]