14,128 matches
-
interlocutorii și alaegerea unui limbaj diferențiat în funcție de intervievat și de subiectul ales; * disponibilitatea de a asculta. Caracteristicile textului jurnalistic Stilul jurnalistic presupune concizie, acuratețe, claritate, credibilitatea și adaptarea la eveniment. Textul trebuie să fie simplificat prin eliminarea cuvintelor și a propozițiilor de prisos, a redundanțelor și a detaliilor fără sens. Vor fi evitate clișeele, platitudinile, repetițiile, pleonasmele. Un text trece proba acurateței când sunt identificate corect numele de persoane, datele istorice, geografice, statistice, etc. Este important ca elevii să conștientizeze că
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
urmat de turul galeriei care se ocupă cu studierea tuturor posterelor, aprecierea lor. Metoda are ca scop structurarea întregii lecții într-o planșă-simbol în care elevii să exprime esența a ceea ce s-a discutat anterior. Pașii metodei sunt: elevii așază propozițiile primite într-o ordine logică pentru a crea un text și le lipesc pe planșă; notează ideile care li s-au părut mai importante din discuțiile purtate; primesc întrebarea: Ce ați face dacă ați fi personajul din poveste?; desenează personajul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
pentru înțelegerea operei lupas-ciene. Lupasco își agravează și mai mult cazul cîteva pagini mai departe, unde își formulează "postulatul fundamental al unei logici dinamice a contradictoriului": "Fiecărui fenomen sau element sau eveniment logic oarecare, și deci judecății care îl gîndește, propoziției care îl exprimă, semnului care îl simbolizează: e, de exemplu, trebuie mereu să-i fie asociat, structural și funcțional, un anti-fenomen sau anti-element sau anti-eveniment logic, și deci o judecată, o propoziție, un semn contradictoriu : non-e..."2. Lupasco precizează că
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
logic oarecare, și deci judecății care îl gîndește, propoziției care îl exprimă, semnului care îl simbolizează: e, de exemplu, trebuie mereu să-i fie asociat, structural și funcțional, un anti-fenomen sau anti-element sau anti-eveniment logic, și deci o judecată, o propoziție, un semn contradictoriu : non-e..."2. Lupasco precizează că e nu poate fi decît potențializat prin actualizarea lui non-e, dar nu poate să dispară. În același mod, non-e nu poate fi decît potențializat prin actualizarea lui e, dar nu poate să
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lui non-e, dar nu poate să dispară. În același mod, non-e nu poate fi decît potențializat prin actualizarea lui e, dar nu poate să dispară. Ne putem ușor imagina perplexitatea multor logicieni și filosofi în fața unui asemenea postulat: dacă termenul "propoziție" este bine definit în logică, care ar putea fi semnificația unor cuvinte ca "fenomen", "element" și "eveniment", aparținînd mai degrabă vocabularului fizicii decît celui al logicii? Și, mai ales, cum să înțelegi că un singur și același simbol "e" poate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
anula principiul identității și al non-contradicției. În acest mod, înțelegerea intelectuală devine "un raționament matematic, inductiv și deductiv totodată". Latina, spaniola și neospaniola se sprijină pe "asemănări identice"! În fine, se întîmplă ca un personaj să afirme și să infirme propoziția pe care o avansează [...] În această lume răsturnată, lucrul cel mai simplu și lucrul cel mai complex devin la fel de probabile [...] Atunci cînd logica își permite toate libertățile, raportul cauzal face și el la fel. [...] În cazul extrem, Ionesco imaginează o
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
logica care îl formulează. "Experiența" este aici experiența subiectului. Caracterul circular al afirmației "logica ca experiență însăși a logicii" decurge din caracterul circular al subiectului: pentru a defini subiectul ar trebui luate în considerație toate fenomenele, elementele, evenimentele, stările și propozițiile privitoare la lumea noastră, și în plus la afectivitate. Sarcină evident imposibilă: în ontologica lui Lupasco subiectul nu va putea fi niciodată definit. Tot ceea ce logica poate face e să experimenteze un cadru axiomatic bine definit. Logica lui Lupasco este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
asemenea perspectivă. RAȚIONAMENTUL LOGIC E SIGUR, DAR ORB Numele de "logică a dublei contradicții", dat de Abellio propriei sale logici, pune de la început o întrebare crucială: logica lui Abellio este o logică? Logica se ocupă, încă din Antichitate, cu studiul propozițiilor și operațiilor deductive, independent de conținutul lor. Este adevărat că orientarea ontologică a coexistat mereu cu orientarea lingvistică, mai ales în Evul Mediu, dar ea a fost gradual eliminată în perioada modernă. Aceasta explică enorma rezistență împotriva logicii lui Abellio
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
iar cei care nu gîndesc la fel sunt și ei indivizi care lucrează în instituții, dar nu dețin posturile-cheie. Vom asista la o revărsare de denunțări ale iraționalului. Dar cred că tocmai asta ne permite tot mai mult să răsturnăm propoziția și să arătăm că iraționalitatea se află de partea lor. B. N.: Îți mulțumesc pentru această dicuție la care, ți-o mărturisesc acum, visez de peste un deceniu. Nici nu-mi pot imagina vreo demonstrație mai bună a terțului inclus! Stéphane
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Ross înțelege prin proprietăți non-naturale acele proprietăți morale sau evaluative sui-generis, inaccesibile prin simțuri. El susține că judecățile morale precum "X este bun" sau "X este corect" sunt adevărate sau false la fel ca judecățile despre culori. Ceea ce face ca propoziția "X este corect" să fie adevărată este faptul moral că proprietatea morală "corect" îi aparține lui X. De asemenea, el susține că oamenii dobândesc prin educație și exercițiu o anumită capacitate de aprehendare a principiilor morale, care astfel nu mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lui Richard Hare. Hare este de acord cu teza că limbajul normativ exprimă atitudini, dar crede că acesta nu poate fi redus doar la dimensiunea sa emoțională. Influențat de teoria actelor de vorbire a lui J. Austin, Hare arată că propozițiile morale performează actul ilocuționar de a prescrie o acțiune. El susține că propozițiile morale au atât un înțeles descriptiv, cât și unul prescriptiv, evaluativ. În meta-etica lui Hare propozițiile morale au trei proprietăți logice: prescriptivitatea, universalizabilitatea și dominanța. Prescriptivitatea, proprietatea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
atitudini, dar crede că acesta nu poate fi redus doar la dimensiunea sa emoțională. Influențat de teoria actelor de vorbire a lui J. Austin, Hare arată că propozițiile morale performează actul ilocuționar de a prescrie o acțiune. El susține că propozițiile morale au atât un înțeles descriptiv, cât și unul prescriptiv, evaluativ. În meta-etica lui Hare propozițiile morale au trei proprietăți logice: prescriptivitatea, universalizabilitatea și dominanța. Prescriptivitatea, proprietatea imperativelor, e componenta evaluativă a înțelesului și constă în forța lor ilocuționară de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
teoria actelor de vorbire a lui J. Austin, Hare arată că propozițiile morale performează actul ilocuționar de a prescrie o acțiune. El susține că propozițiile morale au atât un înțeles descriptiv, cât și unul prescriptiv, evaluativ. În meta-etica lui Hare propozițiile morale au trei proprietăți logice: prescriptivitatea, universalizabilitatea și dominanța. Prescriptivitatea, proprietatea imperativelor, e componenta evaluativă a înțelesului și constă în forța lor ilocuționară de tipul prescripției. Universalizabilitatea e proprietatea logico-semantică pe care o împărtășesc cu propozițiile descriptive și care le
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
În meta-etica lui Hare propozițiile morale au trei proprietăți logice: prescriptivitatea, universalizabilitatea și dominanța. Prescriptivitatea, proprietatea imperativelor, e componenta evaluativă a înțelesului și constă în forța lor ilocuționară de tipul prescripției. Universalizabilitatea e proprietatea logico-semantică pe care o împărtășesc cu propozițiile descriptive și care le distinge de imperativele propriu-zise. Înțelesul descriptiv al unui cuvânt presupune reguli semantice de utilizare a sa, care, pentru a fi posibilă comunicarea coerentă, trebuie să fie constante și universale. Dominanța e proprietatea formală ce ierarhizează datoriile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
așa cum fac mulți critici când examinează justificarea toleranței. Concluzia lui Dworkin este că în astfel de cazuri, cum sunt cele de încălcare a legilor serviciului militar din motive de conștiință, trebuie să se aibă în vedere necesitatea modificării legilor. Deși propozițiile draconice de genul fapta trebuie pedepsită și cel care încalcă legea trebuie să suporte consecințele sunt des invocate în astfel de cazuri, Dworkin apreciază că "regula juridică este mai complexă și mai inteligentă decât atât și este important ca ea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de bine și rău. "A descoperi natura normelor morale nu înseamnă a descoperi în ele o anumită trăsătură unică", afirmă Wright, "ci a dezvălui relațiile complexe pe care le au cu un număr de alte lucruri"10. Normele morale sunt propoziții sau enunțuri prescriptive, prin care se indică ce trebuie să facă sau să nu facă, respectiv cum trebuie să fie sau să nu fie subiectul conștient în situații repetabile, pentru ca manifestarea sau felul lui de a fi să fie apreciate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
plus" care nu e conținut implicit în ele, ci are un caracter analitic, fiind o consecință a înseși naturii limbajului. Motivul pentru care nu putem deduce o concluzie morală din premise non-morale este acela că judecățile morale diferă fundamental de propozițiile factuale. Ele nu descriu cum este lumea, ci prescriu cum trebuie să fie, adică sunt asemănătoare ordinelor. John R. Searle arată în Speech Acts că "înclinația de a accepta o separare rigidă între este și trebuie și, în mod similar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Ele nu descriu cum este lumea, ci prescriu cum trebuie să fie, adică sunt asemănătoare ordinelor. John R. Searle arată în Speech Acts că "înclinația de a accepta o separare rigidă între este și trebuie și, în mod similar, între propozițiile descriptive și cele evaluative este sprijinită de o anumită imagine pe care o avem despre modul în care cuvintele sunt legate de lumea exterioară"28. El arată, pe scurt, cum este construită, de obicei, demonstrația: mai întâi sunt prezentate câteva
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este sprijinită de o anumită imagine pe care o avem despre modul în care cuvintele sunt legate de lumea exterioară"28. El arată, pe scurt, cum este construită, de obicei, demonstrația: mai întâi sunt prezentate câteva exemple de așa-numite propoziții descriptive, de genul: "mașina mea merge cu 100 km/h" sau "Smith are părul brunet" în opoziție cu așa-zise propoziții evaluative, de genul: "mașina mea este bună" sau "Smith nu este o persoană plăcută". Evident că aceste propoziții sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
El arată, pe scurt, cum este construită, de obicei, demonstrația: mai întâi sunt prezentate câteva exemple de așa-numite propoziții descriptive, de genul: "mașina mea merge cu 100 km/h" sau "Smith are părul brunet" în opoziție cu așa-zise propoziții evaluative, de genul: "mașina mea este bună" sau "Smith nu este o persoană plăcută". Evident că aceste propoziții sunt diferite. Diferența este accentuată de faptul că în cazul propozițiilor descriptive se poate stabili în mod obiectiv dacă sunt adevărate sau
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
numite propoziții descriptive, de genul: "mașina mea merge cu 100 km/h" sau "Smith are părul brunet" în opoziție cu așa-zise propoziții evaluative, de genul: "mașina mea este bună" sau "Smith nu este o persoană plăcută". Evident că aceste propoziții sunt diferite. Diferența este accentuată de faptul că în cazul propozițiilor descriptive se poate stabili în mod obiectiv dacă sunt adevărate sau false, în timp ce în cazul celor evaluative acest lucru nu este posibil. În realitate, diferența dintre cele două categorii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
h" sau "Smith are părul brunet" în opoziție cu așa-zise propoziții evaluative, de genul: "mașina mea este bună" sau "Smith nu este o persoană plăcută". Evident că aceste propoziții sunt diferite. Diferența este accentuată de faptul că în cazul propozițiilor descriptive se poate stabili în mod obiectiv dacă sunt adevărate sau false, în timp ce în cazul celor evaluative acest lucru nu este posibil. În realitate, diferența dintre cele două categorii de propoziții rezidă în faptul că ele îndeplinesc funcții total diferite
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
diferite. Diferența este accentuată de faptul că în cazul propozițiilor descriptive se poate stabili în mod obiectiv dacă sunt adevărate sau false, în timp ce în cazul celor evaluative acest lucru nu este posibil. În realitate, diferența dintre cele două categorii de propoziții rezidă în faptul că ele îndeplinesc funcții total diferite. Rolul propozițiilor evaluative nu este de a descrie trăsăturile lumii exterioare, ci să exprime emoțiile și atitudinile vorbitorului, să laude sau să acuze, să comande, recomande, sfătuiască și așa mai departe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se poate stabili în mod obiectiv dacă sunt adevărate sau false, în timp ce în cazul celor evaluative acest lucru nu este posibil. În realitate, diferența dintre cele două categorii de propoziții rezidă în faptul că ele îndeplinesc funcții total diferite. Rolul propozițiilor evaluative nu este de a descrie trăsăturile lumii exterioare, ci să exprime emoțiile și atitudinile vorbitorului, să laude sau să acuze, să comande, recomande, sfătuiască și așa mai departe. Din momentul în care am înțeles că între cele două tipuri
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu este de a descrie trăsăturile lumii exterioare, ci să exprime emoțiile și atitudinile vorbitorului, să laude sau să acuze, să comande, recomande, sfătuiască și așa mai departe. Din momentul în care am înțeles că între cele două tipuri de propoziții există o diferență din perspectiva forței ilocuționare, putem vedea că între ele există un abis logic 29. În concluzie, arată Searle, "orice încercare de a-l deriva pe trebuie din este, este o pierdere de timp, pentru că singurul lucru pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]