3,325 matches
-
un parametru de estimat, astfel încât 0 1α≤ ≤ , o valoare apropiată de 0 a lui α indicând votul sincer, iar o valoare apropiată de 1 - pe cel strategic. Date, metodologie și rezultate În această secțiune îmi propun să testez predicțiile modelului proximității și pe cele ale modelului direcțional RM pe datele culese despre alegerile generale din România în modulul II al programului de cercetare CSES Datele au fost culese în perioada 14 decembrie 2004 - 7 ianuarie 2005, după alegerile din 28 noiembrie
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
mediei pozițiilor atribuite de votanți partidelor. Totuși, dacă ne gândim la teorema juriului a lui Condorcet (1785), putem argumenta că eșantionul este suficient de mare pentru ca poziția atribuită partidelor să fie cea corectă. Ipoteza de lucru este aceea că modelul proximității generează predicții mai bune cu privire la modul în care votează românii decât cel direcțional sau, altfel spus, cu cât poziția partidului pe axa stângaădreapta se apropie de poziția votantului, cu atât probabilitatea ca votantul să opteze pentru partidul respectiv crește. Metoda
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
a selectat dintr-o ofertă amplă, acele motive care i-au asigurat posibilitatea de a exprima cel mai elocvent momentul fast al întîlnirii cu propriile ei așteptări. Fiind un pictor de plein air, călător în spațiile europene sau doar în proximitate, Viorica Toporaș are nostalgia unui iluzoriu paradis terestru de unde am fost se pare excluși. Ea are ambiția de a ne restitui prin artă acest orizont pierdut și o face cu ingenuitatea unui entuziast. Țărmurile din tablourile ei sunt spațiile privilegiate
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Euxin. Lumina soarelui, pitorescul cîrciumilor și cafenelelor turcești, traiul prosper și generozitatea primarului Octavian Moșescu au transformat Balcicul într-o veritabilă colonie artistică. Prezența Reginei Maria asigura, la rîndu-i, un motiv suplimentar pentru pictori și scriitori de a fi în proximitatea protectoarei artelor. Considerat pe drept cuvînt un peisaj pictogenic, Balcicul furniza în ordinea peisajului abundente priveliști deschise spre largul mării, dar și către relieful calcinat al țărmului. Muntele Alb apare aproape în fiecare imagine sau, dacă lipsește, se include în
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
elevilor înscriși la ,,Grup Școlar Tehnic de Transporturi Căi Ferate’’, Iași. PARTENERI IMPLICAȚI ÎN PROIECT : - Centrul Județean de Asistență Psihopedagocică, Iași, - Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, Iași, - Agenția Judeteană de Ocupare a Forței de Muncă, Iași - Poliția de Proximitate, Iași - Direcția de Sănătate Publică, Iași Proiect de învățare participativă - seminar pentru părinți DROGURILE ȘI CONSECINȚELE LOR Obiective: 1) Conștientizarea motivelor pentru care unii adolescenții consumă droguri; 2) Identificarea consecințelor consumului de droguri; Dezvoltarea abilităților de prevenire a consumului de
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
etichetă efectul Matei. Analiza rețelelor sociale la nivel diadic implică avansarea unor explicații cu privire la emergența legăturilor sociale dintre actori. În acest sens, așa cum voi arăta în continuare, sunt propuse ca explicații homofilia (tendința actorilor de a interacționa cu alteri similari), proximitatea (fizică, temporală, socială), afectivitatea (actorii care se plac tind să reproducă interacțiunile) etc. Un alt nivel la care analiza rețelelor sociale se poate realiza este cel al structurilor sociale cognitive (CSS - cognitive social structure). Acestea fac referire la percepțiile subiective
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
conduce la emergența și la dezvoltarea altui tip de legătură, sensul direcției fiind dinspre legăturile continue (similarități și relații sociale) către interacțiuni și fluxuri. Acest proces poate fi ilustrat printr-un exemplu banal. Să ne imaginăm doi colegi de departament (proximitate fizică și coapartenență), din aceeași tură (proximitate temporală), care sunt fumători (comportament similar). Aceștia obișnuiesc să își petreacă pauzele de fumat împreună (intensificarea comunicării). Discutând mai des, cei doi ajung să se placă (relație afectivă) și, după o perioadă de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
tip de legătură, sensul direcției fiind dinspre legăturile continue (similarități și relații sociale) către interacțiuni și fluxuri. Acest proces poate fi ilustrat printr-un exemplu banal. Să ne imaginăm doi colegi de departament (proximitate fizică și coapartenență), din aceeași tură (proximitate temporală), care sunt fumători (comportament similar). Aceștia obișnuiesc să își petreacă pauzele de fumat împreună (intensificarea comunicării). Discutând mai des, cei doi ajung să se placă (relație afectivă) și, după o perioadă de timp, decid să se căsătorească (relație de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
propuse de Borgatti și Lopez-Kidwell, trebuie precizat că legăturile continue de similaritate sunt mai degrabă considerate factori care favorizează emergența relațiilor sociale. În exemplul de mai sus, intensificarea comunicării dintre cei doi colegi de departament este favorizată sau facilitată de proximitatea fizică și temporală. Legăturile sociale mai pot fi clasificate și în alte feluri. De exemplu, în funcție de manifestare, acestea pot fi binare: absente și prezente. De asemenea, legăturile prezente pot fi, la rândul lor, valorizate în funcție de intensitate (figura 2.1). Rețeaua
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dacă două puncte sunt conectate printr-o linie, atunci acestea sunt vecine. În figura 2.8, graful ilustrează o rețea de vecinătate. De exemplu, nodul A are șase vecini (E, J, B, C, F și D). Legătura de vecinătate presupune proximitate fizică. În consecință, legătura dintre doi actori, să spunem A și E, este în mod necesar simetrică și reciprocă. Dacă A este vecin cu E, atunci în mod necesar și E va fi vecin cu A. Grafurile compuse din perechi
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sunt indicate și date de tip atribut (nodurile albe semnifică sexul feminin). Grafurile ale căror linii definesc cel puțin două tipuri de relații se numesc grafuri (de relații) multiplexe. De exemplu, liniile din graful din figura 2.14 semnifică atât proximitatea fizică a membrilor grupului (existența unei legături indică vecinătatea), cât și intensitatea legăturilor de comunicare (frecvența cu care vecinii schimbă mesaje). Acest tip de graf este mai ales util când este nevoie de reprezentarea, în aceeași imagine, a mai multor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de comunicare (frecvența cu care vecinii schimbă mesaje). Acest tip de graf este mai ales util când este nevoie de reprezentarea, în aceeași imagine, a mai multor tipuri de relații. Spre deosebire de graful din figura 2.14 (care este nondirecțional, de proximitate, compus din legături simetrice valorizate), graful din figura 2.15 este un graf direcțional, binar (legăturile sunt fie prezente, fie absente, fără a fi valorizate), care permite vizualizarea legăturilor de prietenie dintre membrii grupului de lucru. În graful din figura
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
prietenă de cinci membri ai grupului de muncă (Dana, Bogdan, Cristina, Gabriel și Florin), în timp ce Adriana a nominalizat o singură persoană drept prietenă, Cristina. Rețelele vizualizate cu ajutorul grafurilor din figurile 2.14 și 2.15 sunt compuse din legături pozitive (proximitate fizică - vecinătate și prietenie). Pot fi însă construite și rețele sociale compuse din legături negative (antipatie, ură, conflict, evitare etc.) (Labianca și Brass, 2006). De exemplu, graful din figura 2.16 58 REȚELELE SOCIALE ilustrează rețeaua de antipatie de la nivelul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
antipatie împărtășită (Cristina îl antipatizează pe Bogdan, iar Bogdan o antipatizează pe Cristina), acest lucru nu semnifică faptul că relațiile de antipatie sunt în mod necesar simetrice și reciproce. Unele legături implică în mod necesar reciprocitatea, de exemplu, legăturile de proximitate fizică (vezi figura 2.14). Dacă Bogdan este vecin de birou cu Adriana, atunci în mod necesar și Adriana este vecină de birou cu Bogdan. Legăturile simetrice sau reciproce pot fi scrise în felul următor: Xi,j = Xj,i, unde
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
2004; Brass, 2009; Snijders, 2011). Teoriile care își propun să explice cum se formează legăturile sociale consideră rețelele și caracteristicile acestora variabile dependente. De exemplu, Brass și colaboratorii săi (2009) opinează că antecedentele rețelelor sunt similaritatea, caracteristicile de personalitate și proximitatea. Teoriile care își propun să investigheze efectele produse de structurile sociale consideră rețelele variabila independentă. Din această perspectivă, potrivit unor studii, rețelele sociale determină similaritatea atitudinilor, satisfacția în muncă, puterea, obținerea unui loc de muncă, performanța individuală, promovarea în carieră
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
o persoană evaluează ceea ce simte față de o alta cu care are o legătură socială. Evaluările variază de la afectivitate puternică (cum este cazul iubirii sau al conflictului) până la indiferență. În contextul celor trei elemente, Krackhardt (1994: 219) vorbește și despre legea proximității (The Law of Propinquity), potrivit căreia probabilitatea ca doi oameni să comunice este invers proporțională cu distanța dintre aceștia. Între elementele din modelul explicativ propus de Krackhardt pentru explicarea emergenței rețelelor intraorganizaționale există un proces de interacțiune de tipul celui
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
beneficiat de oportunități de promovare prin dispariția multor poziții echivalente structural. Leon Festinger (Gibbons et al., 2012) a investigat în lucrarea Social Pressures in Informal Groups relațiile de prietenie, formarea grupurilor și procesul de comunicare. În urma analizei, acesta a propus proximitatea drept predictor pentru emergența relațiilor sociale. 3.2.4. Consecințele rețelelor sociale După ce rețelele sociale sunt instituționalizate și devin stabile, produc diverse consecințe. Burt (1987) consideră că acestea conduc la creșterea nivelului de similaritate a atitudinilor indivizilor. De exemplu, decanul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sancționa membrii care nu se implică în furnizarea de bunuri colective. În contextul adoptării inovațiilor, Burt (1987) discută despre două modele de rețea care explică contagiunea socială: modelul coeziunii și modelul echivalenței structurale. Modelul coeziunii este fundamentat pe două idei: proximitatea fizică și socializarea (vezi tabelul 3.10). Proximitatea fizică duce la proximitate socială. Interacțiunile repetate ca frecvență și durată conduc la dezvoltarea unor niveluri înalte de afectivitate care se manifestă sub forma unor legături tari, fie pozitive (de exemplu, prietenie
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de bunuri colective. În contextul adoptării inovațiilor, Burt (1987) discută despre două modele de rețea care explică contagiunea socială: modelul coeziunii și modelul echivalenței structurale. Modelul coeziunii este fundamentat pe două idei: proximitatea fizică și socializarea (vezi tabelul 3.10). Proximitatea fizică duce la proximitate socială. Interacțiunile repetate ca frecvență și durată conduc la dezvoltarea unor niveluri înalte de afectivitate care se manifestă sub forma unor legături tari, fie pozitive (de exemplu, prietenie), fie negative (de exemplu, ură, conflict). Procesul de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
contextul adoptării inovațiilor, Burt (1987) discută despre două modele de rețea care explică contagiunea socială: modelul coeziunii și modelul echivalenței structurale. Modelul coeziunii este fundamentat pe două idei: proximitatea fizică și socializarea (vezi tabelul 3.10). Proximitatea fizică duce la proximitate socială. Interacțiunile repetate ca frecvență și durată conduc la dezvoltarea unor niveluri înalte de afectivitate care se manifestă sub forma unor legături tari, fie pozitive (de exemplu, prietenie), fie negative (de exemplu, ură, conflict). Procesul de socializare care implică cu
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
legături. Altfel spus, la o distanță de șase legături, q ar fi conectat cu fiecare persoană de pe planetă. Principiul multiplicării repetate nu oferă însă o explicație realistă a efectului Lumii Mici, deoarece conectarea specifică grafurilor aleatorii nu ține cont de proximitatea fizică a nodurilor, adică nu ține cont de o caracteristică specifică vieții sociale: clusterizarea (indivizii au mai multe legături cu alteri din propria vecinătate decât cu alteri din afara vecinătății). Legăturile sociale nu apar întâmplător între indivizi, asemenea unui graf Erdős
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ține cont de o caracteristică specifică vieții sociale: clusterizarea (indivizii au mai multe legături cu alteri din propria vecinătate decât cu alteri din afara vecinătății). Legăturile sociale nu apar întâmplător între indivizi, asemenea unui graf Erdős, ci în funcție de anumiți factori, precum proximitatea fizică și homofilia. Watts și Strogatz (1998) au explicat problema Lumii Mici combinând ideile lui Granovetter (1973) cu privire la legăturile slabe cu rezultatele empirice produse de Milgram (1967) și Travers și Milgram (1969). Astfel, Watts și Strogatz au pornit de la o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a se exprima prin simboluri, de a pune probleme, care acceptă și valorizează gândirea divergență vor avea influențe pozitive asupra dezvoltării personalității creative. Dintre factorii sociali cu rol major în dezvoltarea creativității, ne vom axa atenția asupra factorilor aflați în proximitatea copilului: familia și școala, instituții fundamentale care sunt mereu criticate. Astfel „R. B. MacLeon afirmă cu îngrijorare că toți copiii sunt creativi până ce adulții, cu sistemul lor educativ de disciplinare și constrângere, nu le distrug originalitatea” (R. B. MacLeon, cît
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
faptul că, în principal, ”sursele” care alimentează sau defavorizează fenomenul de delincvența juvenilă sunt reprezentate de: minorii aparținând așa-numitului fenomen ”copiii străzii“, percepuți ca o categorie distinctă și cu un status social inferior, aflați la marginea societății și în proximitatea devianței și delincvenței juvenile, în care se includ copiii fugiți sau alungați din familie, copiii maltratați sau abuzați fizic sau sexual de adulți, copiii care efectuează în stradă diverse munci sau sunt trimiși de părinți să cerșească; copiii si minorii
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
deasupra orificiului situsului coronar în continuarea cristei terminalis în raport cu valva tricuspidă. Suprafața atrială dreaptă a fosei ovalis este situată între triunghiului lui Koch și deschiderea venei cave superioare. Un anevrism al sinusului aortic a lui Valsalva se poate deshide datorită proximității sale în atriul drept. Morfologia internă a atriului drept Principalele elemente morfologice interne ale atriului drept sunt: crista terminalis care reprezintă mulajul negativ al șanțului terminalis de pe fața externă a cordului, cristă ce separă aria posterioară netedă a atriului (sinus
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]