37,224 matches
-
dans le torrent du monde (Nicolas Bouvier. O piatră în torentul lumii, Geneva, 1996), C.F. Ramuz, Adam et Eve - Etude genetique et interpretation (C.F. Ramuz, Adam și Eva - Studiu genetic și interpretare, Paris, 1993-1997) etc., dar și ale celor de proză: Eloge du migrant. E pericoloso sporgersi (Elogiul migrantului. E pericoloso sporgersi, Lausanne, 1984), Les Portes d'Italie (Porțile Italiei, Lausanne, 1986), Portrait de l'artiste... (Portretul artistului..., vol. I, Lausanne, 1988, vol. II, Geneva, 1989), Le Veilleur de Paris (De
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
tânăr (s-a născut la l5 septembrie 1969), asistent la Catedră de Sociologie din cadrul Universității "Al.I. Cuza" din Iași și redactor la ziarul Monitorul din același oraș, ne propune sau, mai exact, ne aruncă an față o carte de proza scurtă cu un titlu dizgrațios, Cheta la flegma. Este ca și cum ne-ar spune "N-am nevoie să mă citiți, lua-v-ar dracu'!", cu speranța, bineănteles, că tocmai de aceea al vom citi. Adevărul este că o provocare - ieftină - de
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
duc la cârciuma și uită de el." Combinația de tandrețe și umor (tandrețe și nu sentimentalism, umor și nu ironie) face farmecul acestei schițe și, ăn general, al ăntregii cărți. Dan Lungu ar putea aduce puțină căldură sufletească an frigorifica proza românească de azi, dacă, bineănteles, nu se va lăsa convins de colegii lui de generație că trebuie să disprețuiască totul pentru a deveni un mare scriitor. Dan Lungu, Cheta la flegma, Iași, Ed. OuTopos, 1999. 152 pag.
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
liniștea, una dintre primele cărți "disidente" din literatura română postbelică. an ce mod va proceda un istoric literar: va pune accentul aproape exclusiv pe versificațiile lui penibile din anii '50 ori, fără a le omite, va insista totuși asupra poeziei, prozei și eseisticii de dupa 1966-1967?! Sau: ce e mai important pentru Ștefan Bănulescu, reportajele lui literare de ănceput cu teme date ori proza de dupa Iarnă bărbaților?! Mărturiile din Jurnalul lui Ioan Hudița și altele asemenea pot fi, la fel, invocate că
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
exclusiv pe versificațiile lui penibile din anii '50 ori, fără a le omite, va insista totuși asupra poeziei, prozei și eseisticii de dupa 1966-1967?! Sau: ce e mai important pentru Ștefan Bănulescu, reportajele lui literare de ănceput cu teme date ori proza de dupa Iarnă bărbaților?! Mărturiile din Jurnalul lui Ioan Hudița și altele asemenea pot fi, la fel, invocate că "probe" ăntr-un imaginar proces, dar și văzute că expresii ale teribilei derute intelectuale dintr-o vreme apocaliptica. Ravagiile an conștiința produse de
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
întoarce iar la 1, primele reviste literare din 2000 sînt încă în gestație. Așa că sîntem nevoiți să trecem pragul înapoi și să luăm din decembrie un subiect, ca și cum am mînca din resturile reîncălzite ale ospățului. Subiectul din RAMURI nr. 12, proza românească de azi, are un termen lung de valabilitate, știut fiind că azi în istoria literaturii e o felie groasă de un deceniu și că '99 sau '00 deocamdată nu se despart. Întrebîndu-i pe scriitori: "ce așteptăm de la roman azi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
de încredere în literatura din perioada dictaturii". * ;Adrian Popescu face o confesiune, pentru ca apoi să contureze o trăsătură comună a poeților pur-sînge trecuți temporar în tabăra prozatorilor: "Modernistă, elegiacă și "serioasă" sau, dimpotrivă, postmodernistă, ludică și luînd lumea în răspăr, proza pretinde "durata lungă" și nu o iubire intermitentă, capricios-adolescentină, suportabilă în poezie. Postmodernismul poeților care scriu proză se declanșează firesc, nu dintr-o stăpînire aproximativă a regulilor narațiunii, cum s-ar putea crede, ci din insubordonarea lor funciară față de canon
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
trăsătură comună a poeților pur-sînge trecuți temporar în tabăra prozatorilor: "Modernistă, elegiacă și "serioasă" sau, dimpotrivă, postmodernistă, ludică și luînd lumea în răspăr, proza pretinde "durata lungă" și nu o iubire intermitentă, capricios-adolescentină, suportabilă în poezie. Postmodernismul poeților care scriu proză se declanșează firesc, nu dintr-o stăpînire aproximativă a regulilor narațiunii, cum s-ar putea crede, ci din insubordonarea lor funciară față de canon." Dar acest postmodernism poate fi și o fundătură: "O înclinație alexandrină, manieristă, obosită și obositoare, cînd sevele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
fundătură: "O înclinație alexandrină, manieristă, obosită și obositoare, cînd sevele, sîngele, care vin și se duc spre o inimă universală, refuză să mai pulseze după un ritm cosmic". * ;Stabilindu-și drept azi ultimul deceniu, G. Dimisianu socotește că în domeniul prozei criza a trecut. Dacă într-o primă perioadă se observa creșterea bruscă a elementului documentar și biografic și descreșterea pînă la zero a elementului ficțional, de la un moment încolo ficțiunea a început să urce iar în diagramă, configurînd în proza
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
prozei criza a trecut. Dacă într-o primă perioadă se observa creșterea bruscă a elementului documentar și biografic și descreșterea pînă la zero a elementului ficțional, de la un moment încolo ficțiunea a început să urce iar în diagramă, configurînd în proza românească un nou realism, hrănit din cotidianul tranziției. * ;Nicolae Breban își repetă apăsat convingerea: "calitatea unei cărți - am mai spus-o și adesea am fost ascultat cu zîmbete! - vine, nu în ultimul rînd, din cantitatea expunerii, din polidonia, din capacitatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
Florin Ilarie(!), Traian Cosovei, Mircea Cărtărescu și-și avea ca înaintași pe Mihai Eminescu, Tudor Arghezi și George Bacovia. Generația '80 de poezie e ludica, ironică, liberă, lipsită de retorism și intelectualism. O poezie a existenței. - Ce viziune au prozatorii? - Proza din '60 a lui Nicolae Velea, Dumitru Radu Popescu, Fănus Neagu, Teodor Mazilu, Radu Cosasu și Sorin Titel, se transformă la sfârșitul lui '70 în proza scurtă, care trece de la fundalul social la cel individual, influențată de experiențele epice de la
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
liberă, lipsită de retorism și intelectualism. O poezie a existenței. - Ce viziune au prozatorii? - Proza din '60 a lui Nicolae Velea, Dumitru Radu Popescu, Fănus Neagu, Teodor Mazilu, Radu Cosasu și Sorin Titel, se transformă la sfârșitul lui '70 în proza scurtă, care trece de la fundalul social la cel individual, influențată de experiențele epice de la Joice la noul român. O proza autoreferentială. Românul se povestește și se analizează plin de spirit și de ironie. Criticii vremii o numesc textualism. Se pune
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
Velea, Dumitru Radu Popescu, Fănus Neagu, Teodor Mazilu, Radu Cosasu și Sorin Titel, se transformă la sfârșitul lui '70 în proza scurtă, care trece de la fundalul social la cel individual, influențată de experiențele epice de la Joice la noul român. O proza autoreferentială. Românul se povestește și se analizează plin de spirit și de ironie. Criticii vremii o numesc textualism. Se pune accentul pe concret, existențial și alegorie socială" etc. O senzație de rătăcire în timp i-o mai provoacă lectorului și
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
academic, reprimăndu-si preferințele, primul total, al doilea intermitent. ăntr-un singur plan se conturează o diferență majoră. Vianu ăntocmeste studii, trăiește intens ideatic, fără a se lasă purtat de imaginar. Călinescu, ăn schimb, e cucerit de predispoziții către ficțiune, conferind prioritate prozei, ăn mod deosebit românului. Paralel cu "Viața lui Eminescu", si an succesiune de "Opera lui Eminescu", recompunerea biografica include și pe I. Heliade-Rădulescu, Gr. Alexandrescu, Ion Creangă și alții. Iată că, ăntre timp, avansează pe teritoriul modalității amplu narative și
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
din cui lira mea plină de praf, dar instrumentul e cu totul dezacordat, ăntrucăt acum toate atențiile mele șunt pentru orgă la care execut ăScrinul negruă. Ca să nu las să treacă o penibilă tăcere, ați scriu, provizoriu, o explicație an proza. N-am crezut niciodată că lealul, bravul Vianu ar putea comite o felonie. Șunt fericit că o astfel de neăntelegere ne-a dat prilejul să ne simțim mai aproape și a produs delicatele, reconfortantele versuri, care-ți fac cinste că
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
români s-au lăsat absorbiți de pasiunea pentru publicistica. Nu mulți dintre ei au avut de câștigat din această experiență, dar publicistica a avut în mod sigur de câștigat. Până în 1989, Val Condurache a scris exclusiv critică literară, poezie și proza. În critică literară a devenit un nume, remarcându-se prin modul direct de a se pronunța asupra valorii operelor literare și prin dezinvoltura cu care își folosea în interpretări cultură. O anumita superficialitate voioasa nu făcea decât să dea farmec
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
mai multe texte. Însă e drept că majoritatea nu depășesc zece pagini, ceea ce dă o unitate de respirație volumului, foarte importantă. Volumul acesta are o inestimabila valoare pentru istoria literară, ar putea trece foarte usor drept o antologie Norton a prozei scurte americane. În primul rînd, datorită ambiției sale de a cuprinde producția literară dintr-un întreg secol, el oferă material brut pentru studiul evoluției nuvelei, al povestirii, de la Scott Fitzgerald să zicem, pînă la Eudora Welty. Permite racordări, stabiliri de
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
vedere stilistic în literatura americană, si apoi că între anii �70-�80-�90 e foarte greu să faci diferența. Nu știu dacă se poate citi, discret, în această de pe urma constatare regretul lui Updike că nu există o nouă generație în proza americană, sau dimpotrivă, propriul său orgoliu generationist. Important este ca ultimii douăzeci de ani nu au adus ceva realmente nou în proza de peste Ocean. Să fie această o oboseală a ficțiunii? O scădere a interesului unui public refugiat cu arme
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
se poate citi, discret, în această de pe urma constatare regretul lui Updike că nu există o nouă generație în proza americană, sau dimpotrivă, propriul său orgoliu generationist. Important este ca ultimii douăzeci de ani nu au adus ceva realmente nou în proza de peste Ocean. Să fie această o oboseală a ficțiunii? O scădere a interesului unui public refugiat cu arme și bagaje în brațele serialului sitcom de televiziune? Și una, și cealaltă, în directă legătură. Updike e convins că în ziua de
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
a ficțiunii? O scădere a interesului unui public refugiat cu arme și bagaje în brațele serialului sitcom de televiziune? Și una, și cealaltă, în directă legătură. Updike e convins că în ziua de azi nu prea mai exista cititori de proza scurtă, ca ficționalul a devenit senzațional și ca atare îl găsim în revistele de scandal ori pe ecranele televizorului, pe Internet mai recent, nu în literatură. De unde, atunci, energia de a alcătui o antologie a celor mai frumoase povestiri ale
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
Geo Șerban Odată cu inaugurarea sezonului literar de toamnă, revine an atenție proza lui Petru Dumitriu, grație volumului scos la Cluj sub auspiciile "Bibliotecii Apostrof". Volumul, alcătuit și comentat de Ion Vartic, cuprinde patru capitole, destinate inițial, ăn viziunea autorului, să facă parte din frescă epica Biografii contemporane, la rândul ei concepută a
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
justă că misterul din ultimul episod - rămas, ăn credință să neterminat - este unul al situațiilor de toată ziua, al unui univers banal, deci, practic, un non-mister! Ba chiar criticului i se pare ca an ultimul episod din Sub pecetea tainei proza mateină atinge nivelul cel mai limpede al prozaismului, ăntrucât de această data perspicacitatea polițistului va dejuca an fașa o intrigă ce se ăndrepta către un deznodământ tragic. an schimb, scria Alexandru George, "putem admira anca o dată, si poate mai mult
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
a apărut literatura modernă), lăudând, fără discernământ, scriitori inexistenți ("an comparație cu dl. Vasile Pop, va spune Lovinescu, toți scriitorii sunt geniali") numai pentru strictă apartenența la curentul sămănătorist, pe care al conducea autoritar. Lucide șanț opiniile critice despre modestia prozei lovinesciene, scurte analize (mai ales pe marginea romanelor Bizu și Mite) demonstrând justețea aprecierilor. Judicioasa e opinia despre formulă romanelor lui Camil Petrescu situată undeva ăntre lecția lui Sthendal și cea a lui Proust. Aș menționa totodată adevărul a doua
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
scutească de avatarurile inevitabile ale descendentei sale din Brătieni după instalarea comunismului an România. D-na Cornelia Pillat, nora poetului, are meritul de a se fi dăruit, din 1983, restituirii, ăntr-o ediție critică, (la Editură Eminescu), a operei lirice, a prozei și a traducerilor lui Ion Pillat an șase masive volume, ultimul apărând tocmai an 1994. E, deci, o ediție integrală a operei lui Ion Pillat. I se cuvin, pentru asta, d-nei Cornelia Pillat, mulțumiri și recunoștință. Am comentat anca primul
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
de găsit an presă cotidiană de la noi. Intervievatorul are un punct de vedere explicit și formulat cu franchețe de-a lungul convorbirii. ai lipsesc ambele tipuri de complexe care fac din interviurile cu personalități de calibrul lui Ion Iliescu o proza indigesta - și cel de superioritate și cel de inferioritate. an sfârșit, când ajungi la capătul textului, nu ai senzația de gazetărie de o zi, pe care o dau mai toate ăntreprinderile de acest gen din ziare. * an Bulgaria s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]