8,957 matches
-
pe care nu am încercat niciodată s-o forțez la dialog. Născut în 1926 (precum alt mare autor al generației șaizeci, Leonid Dimov), el a debutat odată cu noi, în septembrie 1960. L-am admirat încă de la Drum în câmpie, celălalt prozator al promoției fiind Nicolae Velea, cu volumul Poarta. Nu se cuvine să abuzăm de dedicațiile primite pe o carte sau alta, dar îmi e drag s-o citez pe cea mie acordată de Ștefan Bănulescu pe o reeditare din 1979
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
uite ce figură de om cumsecade are". Apoi, s-a întors spre mine, mi-a spus cu voce tare, "domnule, arăți ca un om de treabă ("kind man"), cum poți să fii critic literar?" și a izbucnit în râs. Gluma prozatorului israelian mi-a revenit obsedant în minte la sfârșitul lecturii excelentei cărți a lui Gabriel Dimisianu Oameni și cărți. După criteriul lui Aaron Appelfeld, nici Gabriel Dimisianu nu ar avea vreo calitate care să justifice un eventual statut de critic
Martorul necesar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7933_a_9258]
-
pentru orice cinefil. O întîlnire între două pietre tari, între două caractere, între două personaje ireconciliabile, regizorul a intuit bine forța impactului făcînd din cele cîteva minute într-o cafenea un mic poem în proză. Hemingway se află printre puținii prozatori care reușesc să facă aerul să vibreze printr-un dialog simplu consumat la un bar sau în fața unor dealuri ca niște elefanți albi. Iar scena pe care am amintit-o face parte din acele momente privilegiate cînd filmul își ia
Crime nejustificate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7940_a_9265]
-
Ernest Hemingway în volumul său autobiografic A movable feast (în traducere românească, Parisul e o sărbătoare): "Ezra era scriitorul cel mai generos din câți mi-a fost dat să cunosc, și cel mai dezinteresat. îi ajuta pe poeții, sculptorii și prozatorii în care credea, și ar fi ajutat pe oricine avea nevoie de el, chiar și fără să creadă în artistul respectiv. își făcea griji pentru toată lumea. în momentul în care am făcut cunoștință cu el se frământa îndeosebi pentru T.
Operã și artist by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7945_a_9270]
-
Daniel Cristea-Enache Când am citit, cu ani în urmă, Proprietatea și posesiunea, romanul lui Petru Dumitriu, am avut conștiința exactă a faptului că am întâlnit un mare prozator. Cronică de familie a fost o lectură ulterioară, confirmând, prin volumul întâi și mari porțiuni din cel de-al doilea, că așa stăteau lucrurile; iar cărțile realist-socialiste, parcurse mai mult din necesități didactice, au știrbit prea puțin admirația pentru scriitor
O vară de neuitat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7952_a_9277]
-
altceva. Iar promoțiile mai tinere nu-l prea cunosc pe autorul Cronicii de familie fiindcă nu prea l-au citit. Și nu prea l-au citit fiindcă acesta nu a fost editat și reeditat în condiții comparabile cu ale unor prozatori mai puțin înzestrați. Între 1960, anul de fugă pentru Petru Dumitriu, și 1989, anul ultim al socialismului de stat, nu s-a putut scrie și discuta decât în particular despre periculosul "transfug". Dezertarea unui om de bază al regimului era
O vară de neuitat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7952_a_9277]
-
la vremea respectivă, de luminile și zgomotele politicii de tranziție. Din fericire, el a fost remarcat de puținii specialiști aflați încă la datorie, care au răsplătit romanul cu un binemeritat premiu al Uniunii Scriitorilor și au impus numele autorului printre prozatorii foarte importanți ai momentului. Elaborat în ultimul deceniu al comunismului (cu siguranță însă, revizuit substanțial până la publicarea sa în al treilea an de după revoluție) Sonata pentru acordeon este un soi de Moromeții citadin, sau, dacă preferați un produs târziu în
Parfum de mahala by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7974_a_9299]
-
pierzi mai ușor decât secundele: drumul de la luni la sâmbătă e plimbarea unui deținut în cerc; mereu te pomenești în locul de unde ai plecat și demult nu mai știi de unde-ai plecat și nici unde-ți doreai să te vezi ajuns..." Prozatorul Radu Aldulescu nu se confundă în totalitate cu naratorul/naratorii romanului Sonata pentru acordeon. Cum spuneam, uneori el își fixează obiectivul la nivelul percepției câte unui personaj și, pentru mai multă autenticitate, împrumută ceva și din particularitățile stilistice ale acestuia
Parfum de mahala by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7974_a_9299]
-
un anumit fel de a privi lumea și unele judecăți enunțate (explicația autorului pe marginea numelor bizare - în special, de origine italiană sau anglo-saxonă - date copiilor născuți în ultimul deceniu al puterii comuniste) indică faptul că Radu Aldulescu este un prozator mult mai subtil decât se crede îndeobște. Nu știu în ce măsură biografia sa de star american care a încercat tot felul de experimente, unele de cea mai joasă condiție, până a ajunge la proză, este reală sau doar rodul unei elaborate
Parfum de mahala by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7974_a_9299]
-
american care a încercat tot felul de experimente, unele de cea mai joasă condiție, până a ajunge la proză, este reală sau doar rodul unei elaborate strategii de marketing. Cert este însă faptul că Radu Aldulescu are vână de mare prozator și, pe alocuri, produce eșantioane de sensibilitate și limpezime stilistică menite să contrazică imaginea sa de dur ajuns accidental în lumea literaturii. Însuși titlul romanului Sonata pentru acordeon este relevant pentru subtilitatea artistică a autorului. Acordeonul este un instrument mai
Parfum de mahala by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7974_a_9299]
-
proletariatul de la periferia Capitalei și existența sa cotidiană. Ironia, ca în multe alte locuri din scrisul lui Radu Aldulescu, funcționează în ambele sensuri. Sonata pentru acordeon este un titlu perfect pentru definirea problematicii acestui roman. Radu Aldulescu este unul dintre prozatorii de mare forță ai literaturii române de azi. Nu știu în ce măsură valoroasa sa operă, care păstrează intact mustul lingvistic al mahalalei bucureștene, ar putea fi tradusă de-o manieră convenabilă în limbi de mare circulație. Cu siguranță, însă, ar putea
Parfum de mahala by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7974_a_9299]
-
prea decentă, cum nu e nici acum, de unde o epigrama de Păstorel: "Fetele din Popa Nan" - Îmi spunea un bețivan/ Rezemat contra perete:/ ŤFetele din Popa Nan/ E frumoase, dar nu-i fete!ť" . Asta să fie pagubă! Periferiile oferă prozatorilor subiecte și personagii mai suculente decît centrul. Calea Griviței e plină de adevăr și viața în povestirile lui Eugen Barbu. Nu mai puțin Groapă Cuțaridei, din românul aceluiași, situată încă mai mărginaș, pe vremea cînd drumul pînă la Tarapanaua Filantropiei, ea
Locuri de taină și desfrîu by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7804_a_9129]
-
și la Strassbourg, în 1996, cu toate răspunsurile cunoscute (și care mă tem că erau ale sale). Parcurgînd cartea, capeți senzația persistentă că asculți două monologuri marcate tot de alte obsesii: complicitatea cu regimul comunist în ce-l privește pe prozator, acuzația de "neimplicare implicată" (postdecembristă) în ceea ce-l privește pe critic". Și mai mult decît atît, E.Simion s-ar asemăna cu Petru Dumitriu, întrucît s-ar afla într-un "exil" în interiorul literaturii române, în pofida faptului că se află (se
Expertize convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7806_a_9131]
-
Simona Vasilache Ca poeți, prozatorii sînt tot atît o surpriză cît sînt poeții ca romancieri. Uneori plăcută, alteori nu, cel mai adesea un capriciu pasabil, de început de drum. E cazul, acesta din urmă, al lui Zaharia Stancu, ale cărui exersări în poezie, aproape uitate
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
pentru viață,/ Nu te-am rugat pentru moarte, pentru pântec,/ Acum te implor pentru adormirea cântecelor,/ Pentru stingerea șuvoiului cântec." O rugă făcută din condei, dar făcută bine, lipsită și de beția dramei, și de tristețea comediei. O despărțire, a prozatorului, de o poezie întrutotul onorabilă, săvîrșită ușor, ca o dorință împlinită.
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
care dau - de cele mai multe ori - pozițiilor sale consistență și raționalitate. Regret, de asemenea, că Nicolae Manolescu n-a găsit de cuviință, în marea sa Istorie critică a literaturii române, să-i acorde locul pe care cred că-l merită între prozatorii generației lui. Nici cu Ioana Lupea, admirabila editorialistă de la "Evenimentul zilei", n-am avut altă istorie. O știam din relatările lui Dorin Tudoran, îi citisem destule articole în perioada când scria la "Cotidianul" și fiecare dintre ele îmi sporea antipatia
Vă împrieteniți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7840_a_9165]
-
Îl duce să ia aer și îl face scăpat pe fereastră. Apoi șoptește diabolic stăpînei un blestem devenit imposibil: mînca-i-ai coada! Trebuie să regretăm că cele mai cumplite injurii și blesteme ale literaturii noastre ne rămîn necunoscute. Exact prin arta prozatorului - Mateiu Caragiale - de a le descrie fără să le numească. Le rostește, la beție, Pena Corcodușa. Ce va fi spus ea încît să-l lase pe Pirgu însuși cu gura căscată nu vom afla și probabil nu-și imagina nici măcar
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]
-
ar fi putut să săvîrșească faptele care sunt reproșate tuturor germanilor". Bujor Nedelcovici evocă încă o întîlnire a d-sale, cu Tzvetan Todorov, cînd acesta și-a prezentat o carte intitulată L'Homme depayse. Luînd cuvîntul la reuniunea în chestiune, prozatorul român menționează atît complicitatea la comunism a unor scriitori francezi, R. Rolland, Barbusse, Aragon, Elsa Triolet, Sartre ("fiecare anticomunist este un cîine"), Tristan Tzara, "tovarăși de drum", dispuși a nega existența Gulagului, cît și responsabilitatea, inclusiv penală, a cîrmuitorilor statelor
O expertiză a Răului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7664_a_8989]
-
scop, promovarea exaltată a propriei personalități. După ce le arătase scriitorilor din Principate întreaga lor mediocritate, proaspătul aspirant la gloria literară va demonstra și ce înseamnă să fii intelectual multiplu, savant în diferite domenii (istorie, filologie, lingvistică, folclor), dar și poet, prozator și dramaturg. Fără complexe și fără să se îndoiască o clipă de valoarea produselor sale, el lansează concomitent poezie romantică, drame istorice în versuri, proză romantică ironică. monografii istorice. în aceste circumstanțe, procesul intentat lui în mod imprudent de oficialitate
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
admiratori impenitenți a ceea ce în mod curent se numește "geniul lui Hasdeu") n-au reușit să explice însă nici pînă astăzi, oricît s-au străduit, un paradox grav: cum se face că scriitorul ce se ilustrase ca poet, dramaturg și prozator de succes a încetat brusc să scrie literatură după împlinirea vîrstei de 30 de ani, adică atunci cînd majoritatea autorilor abia își încep cariera literară. în imposibilitatea de a găsi un răspuns, aproape toți au invocat, încă o dată, "geniul" autorului
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
punct de vedere social (director al Arhivelor Statului, academician, profesor universitar), adjuvantul literar nu i-a mai fost lui Hasdeu de folos: n-a mai avut nevoie să epateze, epatase destul. Așa că a abandonat discret rolurile de poet, dramaturg și prozator. Noutatea sa ca literat se estompase pînă la dispariție. Solid instalat de acum în realitatea românească, beneficiar al unor funcții și onoruri nemăsurate, aerul său misterios-exotic se risipea încetul cu încetul. Cei mai lucizi dintre contemporani, induși la început în
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
decît o fantezie istorică redactată în stil gîfîit și sub formă mai degrabă poetică, o "istorie sacadată", după propria expresie a lui Hasdeu. E foarte greu de delimitat adevărul istoric de romanț într-o astfel de carte, mai ales că prozatorul încurcă intenționat pistele. De multe ori, narațiunea bazată, aparent, pe surse savante, plonjează direct în basm: Deodată moldovenii săriră cu răcnete la dreapta și la stînga. Turcii se treziră încongiurați ei înșiși. Îi coprinse o panică. Victoria fu completă. Lupta
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
Prin Micuța, Hasdeu face cu adevărat figură de scriitor sosit din altă lume. Structura textului adună numeroase ingrediente romantice: caietul găsit, finalul nuvelei scris de altă mînă, scrisori schimbate între personaje, versuri intercalate în corpul prozei etc. Dincolo de intriga sentimental-ironică, prozatorul nu cedează în nici un fel clișeului romantic: eroul principal, Ghiță Tăciune, unic român într-un mediu studențesc germanic, e cinic și calculat, nu crede în nimic și cu atît mai puțin în dragoste, seduce o fată lipsită de experiență etc.
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
lui femeie îl învață să-și privească altfel, în singurătate, corpul. Adolescentul cu capul plin de lecturi merge acum la oglindă, pe-nserat, și își admiră goliciunea, uneori punând și mâna. Romanul Aurei Christi nu devine totuși scârbos, ca la un prozator naturalist fără deschidere culturală și cap teoretic. Prin Erika, Matei se va întâlni cu destinul său, deocamdată obscur. E rolul cincuagenarului Semion Ruda, "istoric al mentalităților" mare "formator de tineri", să facă din băiatul buimac un supra-om. Spre sfârșitul cărții
Arătania by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7681_a_9006]
-
Cosmin Ciotloș PRIMUL personaj pe care prozatorul Cristian Teodorescu l-a pus în paginile unei cărți a fost bunicul său, Ștefan. Lucrul se-ntâmpla în povestirea Casa, inclusă (împreună cu cealaltă bucată de tinerețe, Tapetul) în volumul colectiv Desant 83. Pe atunci, între colegii de la Cenaclul Junimea, cei mai mulți
De ce avem roman by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6799_a_8124]