3,260 matches
-
posesor al unei bune culturi poetice, U. își exersează meșteșugul artistic în diverse registre, abordând inclusiv specii consacrate prin tradiție, de tipul „apărărilor” renascentiste (Scrisoare din intermundii - pledoarie pentru libertatea imaginației, rezultat al desprinderii de rațional și convenționalism), al psalmilor (Psalm) ori al artelor poetice (Să urc). Rafinată și constituind o excepție față de tematica generală, căreia i se asociază poemele angoaselor de proporții apocaliptice, scrise cel mai adesea pe un ton furibund, culegerea Sonete din Nord închipuie o „istorie” a creațiilor
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
Moscovici); Prinos de frumusețe și iubire. Antologie de lirică românească dedicată femeii, pref. Constantin Ciopraga, București, 1989 (în colaborare cu Gheorghe T. Zaharia); Iubire, tainică lumină, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1999 (în colaborare cu Gheorghe T. Zaharia și Liviu Moscovici); Psalmi ai marilor iubiri. Lirică universală închinată femeii, pref. Ioan Holban, Iași, 1999 (în colaborare cu Gheorghe T. Zaharia și Liviu Moscovici). Repere bibliografice: Marius Robescu, Teatrul ieșean pentru copii și tineret la București, RL, 1973, 43; Dan Mănucă, „Junimea și
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
pe porțile negre sculptat un dragon/ părând că de întotdeauna veghează/ să nu intre lume străină’n donjon.// Veneam de departe, albastru derviș,/ și ostenit după șirul de ani/ purtam pe veșmânt și pe frunte înscriși/ versete din Palii și psalmi din Coran.// Eu nu căutam nicăierea nimic,/ Se auzea de prin crânguri de roze/ cântarea ciudată a lui Laostic,/ pierdut în adâncă și blândă hipnoză.// Desculț și purtând o cunună de pai/ de rogoz m-au chemat musafir/ (era chiar
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
de la apariția primului, este limpede că pesimismul arborat cu atâta emfază nu va fi fost o atitudine de viață, ci se născuse din dorința poetului de a se simți viu. „Sufăr, deci exist” este codul în care pot fi citiți „psalmii” săi: „Doamne, nu-mi da niciodată pace / Bate-mă de vrei să te iubesc” (Rugă). Cartea modifică radical portretul de tinerețe, marcând renunțarea la atitudinea de răzvrătit de odinioară („Am privit îndărăt / De unde am pornit / Să calc peste dureri / Pe
ZEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
Moartea, însingurarea, prăbușirile interioare, absurdul, divorțul de lume și revoltele în van sunt motive subtextuale. V. aspiră la elaborarea unei „matematici a morții” și a unor formule lingvistice noi și concentrate pentru exprimarea problemelor existențiale grave. Uneori, ca în tulburătorul psalm De ce, Părinte?, neputința de a da divinității un sens îl duce de la inchietudine la ipostazele răzmeriței argheziene: „Citesc pe chipul milei Tale ciuda/Că-Ți sunt mai om decât mi-ești Dumnezeu”. Frecvent însă, angoasa, sentimentul părăsirii sau al finitudinii
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
episcopului Leontius din Fréjus, s-a așezat, în cele din urmă, în insula Lérins. Era o practică răspândită. Insulițele Mediteranei Occidentale găzduiau mulți asemenea asceți creștini; în Capraria, Gorgona, Palmaria, Galinaria și Hyare își mortificau trupurile prin asceză severă, recitând psalmi, meditând la textele sacre numeroși creștini care aspirau la soteriologie prin imitatio Christi. Era o experiență totală, o peak experience mistică, profundă. La Lérins se crease deja o ceată, o „sectă” de cenobiți 10. Dar nu-i includea pe toți
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
privitoare la biografia lui Mihai Eminescu. Se remarcă de pe acum importanța dată surselor documentare, meticulozitatea cercetărilor în arhive, efortul de reconstituire a biografiilor, problematizarea unor aspecte mai puțin dezbătute. De pildă, în cartea despre opera lui Dosoftei, parcurgând, în capitolul Psalmi și psaltiri versificate în Europa, întreaga tradiție a speciei lirice de până la transpunerea mitropolitului, autorul consideră că principala cauză a lipsei de interes pentru versificări de acest gen în aria de cult ortodoxă o constituie slaba cuprindere a psalmilor în
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
capitolul Psalmi și psaltiri versificate în Europa, întreaga tradiție a speciei lirice de până la transpunerea mitropolitului, autorul consideră că principala cauză a lipsei de interes pentru versificări de acest gen în aria de cult ortodoxă o constituie slaba cuprindere a psalmilor în ritualul sacru (cele câteva inițiative din Transilvania, înregistrate după 1673, apar sub influență calvină). Aceeași metodă, privilegiind informația documentară, stă la baza întregii activități a lui P., ce reunește lucrări de istorie literară centrate în jurul controverselor din biografia lui
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
România, Burebista). Mesianismul, mistica și retorica naționalistă, acordurile psaltice domină versurile din Avram Iancu sau Întemeierea prin jertfă (1984), stabilindu-se corespondențe metaforice între simboluri ale istoriei țării și personaje biblice (Craii porniți de la răsărit: Horea, Cloșca, Crișan, Mihai Întreitul, Psalm, Transilvania, Patria însă, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu). O încercare de a aborda alte perspective tematice se înregistrează în Pecetea elină (1985) și în Zei în lacrimi (1987), ambele puse sub semnul reîntoarcerii la principiile organizatoare ale universului începuturilor. Nici de
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
din care, de-acum, nimic nu mai naște”; arar, memoria refuză înstrăinată vechea exaltare festivă, pentru că personajul liric e prizonierul definitivei înstrăinări: „oasele mele,/mai departe de mine decât/ rocile mari ale lumii”. Ca o închidere cu tâlc a cercului, „psalmii luminii” din Voce încearcă să comunice jubilația „unei noi resurecții” după „iarna letargică”, fără nevoia de a mai „țese distanța dintre gura mea și enorma ureche a lumii” și exersând „cu smerenie” instalarea în tăcere, sub efigia „Cumințeniei pământului”, „această
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
, PSALTIREA SCHEIANĂ, PSALTIREA VORONEȚEANĂ, manuscrise religioase din secolul al XVI-lea. Psaltirea Humuzachi cuprinde o traducere în limba română a psalmilor. Manuscrisul nu a fost încă publicat. Psaltirea Scheiană este o copie a unei traduceri în limba română a psalmilor lui David, la care se mai adaugă zece cântări și „simbolul atanasian” al credinței. Psaltirea Voronețeană conține copia unei traduceri parțiale
PSALTIREA HURMUZACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289059_a_290388]
-
, PSALTIREA SCHEIANĂ, PSALTIREA VORONEȚEANĂ, manuscrise religioase din secolul al XVI-lea. Psaltirea Humuzachi cuprinde o traducere în limba română a psalmilor. Manuscrisul nu a fost încă publicat. Psaltirea Scheiană este o copie a unei traduceri în limba română a psalmilor lui David, la care se mai adaugă zece cântări și „simbolul atanasian” al credinței. Psaltirea Voronețeană conține copia unei traduceri parțiale a psalmilor, paralel cu textul slav corespunzător. Aceste manuscrise prezintă particularități paleografice și lingvistice specifice și sunt considerate ca
PSALTIREA HURMUZACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289059_a_290388]
-
nu a fost încă publicat. Psaltirea Scheiană este o copie a unei traduceri în limba română a psalmilor lui David, la care se mai adaugă zece cântări și „simbolul atanasian” al credinței. Psaltirea Voronețeană conține copia unei traduceri parțiale a psalmilor, paralel cu textul slav corespunzător. Aceste manuscrise prezintă particularități paleografice și lingvistice specifice și sunt considerate ca fiind printre primele texte scrise în limba română. Toate trei fac parte din categoria textelor rotacizante, ca și Codicele Voronețean. Ediții: Psaltirea Scheiană
PSALTIREA HURMUZACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289059_a_290388]
-
atacuri dogmatice ale Bisericii Catolice și ale celei Unite, fără a le ignora sau discredita meritele într-o Europă pe care o vede desăvârșit creștină. Sub raport strict literar, R. încearcă, în colaborare cu Octavian Bârlea, o traducere liberă a Psalmilor și scrie, de asemenea, câteva povestiri, precum Omorârea lui Robete, Prunii, Luptele starețului Athanasie cu diavolul din mănăstiri, ce pun în valoare un remarcabil talent narativ, un limbaj hâtru cu subtile trimiteri spre parabolic, autorul având darul caracterizărilor succinte, pline
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
Oprișan, Gh. D. Mugur, Jean Bart, Lia Hârsu, I. Dragoslav, Carol Ardeleanu, Camil Petrescu. Revista dispune de un sector de propagandă culturală și religioasă (Marin Simionescu, G. Tițeica, Petre Sergescu, Gh. D. Mugur), la un moment dat fiind invadată de psalmi și de literatură religioasă. Istoria și critica literară sunt ilustrate o vreme de Al. Lascarov-Moldovanu, I. Valerian, Mihail Dragomirescu, Toma G. Spătaru (Pe urmele lui Creangă, 8/1926), N. Iosif (date despre St. O. Iosif) ș.a. Ulterior intervin și semnăturile
RASARITUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289137_a_290466]
-
Lucrează pe Septuaginta grecească (varianta aldină), într-o ediție protestantă apărută la Frankfurt pe Main în 1597. Preia în întregime împărțirea conținutului după această ediție (traduce și Stihurile la dumnezăescul David, care în Biblia de la București vor fi tipărite între psalmii 76 și 77), se străduiește să reproducă și aparatul ei critic. Nu renunță nici la un text, socotit apocrif de ortodoxie, A IV-a carte a macabeilor, intitulat - în traducerea cărturarului român - Pentru sângurul țiitoriul gând, o disertație pentru așezarea
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
vijeliei./ Sunt un brad pe culmile tinereții/ Vreau să mă bată toate vânturile vieții”. A doua plachetă aduce o schimbare substanțială. Ambianța naturală devine din ce în ce mai întunecată, pulsul vieții pare să bată din ce în ce mai slab, se întrevede și o coordonată religioasă în Psalm sau Închinarea poemului, iar „vreau” devine „aș vrea”: „Mă-mbată vinul vremii, cu floare de pământ, / destin întors sub coasta de amurgite glorii,/ stelarul ceas de noapte, când mor prin văi cocorii, / și-aș vrea pentru toți orbii pământului să
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
Construit după modelul colegiului de la Eton, liceul pregătește mici gentilomi, viitoarea aristocrație militară. Școlarii poartă beretă, mănuși, fac duș zilnic, se tund săptămânal, sunt politicoși, nu înjură, nu clevetesc. Sunt educați în spiritul camaraderiei și al moralei creștine. Dimineața ascultă psalmi sau fragmente din Noul Testament, momentele sacre se repetă și mai târziu, numărul rugăciunilor într-o zi fiind de unsprezece. În clasă funcționează un tribunal care decide și aplică pedepsele, cea mai aspră fiind izolarea celui picat în păcatul feloniei sau
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
limbaj liturgic, fără să cedeze la ispita unor inovații. Numai rareori eul liric se personalizează, precum în poezia În biserica veche, unde este retrăit momentul când, copil, „colo, la amvon, cu glas tremurător/ Glăsuiam sfielnic crezul la popor”, sau în Psalm, unde se dă glas năzuinței de a fi „profetic trubadur/ Ce-și macină ființa și-o aruncă-n jur/ Ca să-ncolțească-n inimi ca grâul din ogor”, năzuință ce poate fi privită și ca un crez poetic orientat spre colectivitate
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
sau pe rând, orice lucru, orice obiect, orice limbaj particular al gândirii producătoare, anulând diferența dintre știință, eseu, oratorie, poezie, proză, creație religioasă, reportaje, film, text ezoteric, creație plastică. Din această perspectivă se discută și se descriu „casetele modelatoare” ale psalmilor, odelor, epigrafelor, ale textelor goliardice, ale povestirilor versificate sau ale imnurilor vechi. Canoanele contemporane de poeticitate nu mai permit omologarea lor ca atare, dar demonstrația lui N. îngăduie accesul la orizontul lor originar de receptare și mai ales identifică funcțiile
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
este personajul tragic, viclean și amenințător din veșnicie, reversul ei poate fi aflat în întâlnirea cu un Dumnezeu umanizat, pe fundalul unui panteism încântător. În Cină de taină se poate descoperi un fel de tovărășie cu divinitatea, ca într-un psalm arghezian, doar că la N. aceasta se produce într-o fermecătoare domesticitate, dincolo de care destinul rămâne enigmatic: „Astăzi l-am invitat pe Dumnezeu la cină. Vino, Doamne, să bem din paharele grele lumină / și s-adormim apoi beți pe covoare
NICULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
și articole de economie politică, I-II, pref. edit., București, 2002, Soarele și Luna. Folclor tradițional în versuri (Răspunsuri la chestionar), I-II, pref. edit., București, 2002, Folcloristica, I-II, introd. edit., București, 2003; G. Călinescu, Oglinda constelată, București, 1990; Psalmii, tr. Mihail Sadoveanu, București, 1992; Mihail Sadoveanu, Drumuri basarabene, pref. edit., Chișinău, 1992; Ovidiu Papadima, O viziune românească a lumii, postfață edit., București, 1995; Tudor Vianu, Dicționar de maxime comentat, București, 1997; Eugen Lozovan, Dacia Sacra, tr. Mihai Popescu, București
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
acest „manual” („oglindă a principelui”) pe Theodosie, fiul care va ajunge domn al Țării Românești? În primul rând că omul este cea mai desăvârșită creație a lui Dumnezeu. În unicitatea lui, proclamată de un Ioan Hrisostom (a cărui Omilie la Psalmul 8 este folosită din plin), omul trebuie respectat, considerat cu băgare de seamă, înconjurat cu legi drepte, apărat împotriva celor ce nu sunt în stare să deslușească măsura adevărată a miracolului sublim al vieții. Cel ce trebuie să vegheze la
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
aflat sub direcția lui Emil Hațieganu, fiind prezent aproape număr de număr cu articole, eseuri, versuri. Concomitent, colaborează la „Săptămâna” din Bistrița. Debutează în volumul colectiv Versuri din Transilvania de Nord, editat la Cluj în 1941, prima lui carte fiind Psalmii neliniștii, apărută în 1942. Tot acum publică două eseuri în albumele Raoul Șorban și Petre Abrudan. După alungarea trupelor de ocupație germano-ungare, P. a fost redactor responsabil al săptămânalului „Înfrățirea” din Târgu Mureș (1944-1945). Revine la Cluj și încearcă să
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
intransigent, militant decis al cauzei românești, adept al adevărului și al justiției, martor și trăitor al unor evenimente tragice, P. refuză și aici retorica agresivă a șovinismului, manifestându-se cu echilibru ca un susținător al armoniei și colaborării interetnice. SCRIERI: Psalmii neliniștii, Bistrița, 1942; Raoul Șorban, Cluj, 1942; Petre Abrudan, Cluj, 1942; Laudă singurătății, Cluj, 1944; Furtună sub Detunata, București, 1957; Introducere în literatura Americii Latine, pref. Miguel Angel Asturias, București, 1965; Schițe pentru un portret al Americii Latine, București, 1966
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]