5,478 matches
-
sănătatea, pot apărea tot felul de neplăceri, la care se mai adaugă și încurcăturile cu legea. Pe lângă toate astea, se mai poate dovedi și o afacere cam scumpă. M-am luptat ca dracu până am reușit să-l fac pe puști să stea pe picioarele lui. După care m-am spetit cărându-l până la lift. În timp ce coboram, cutia s-a oprit și penultimele trei etaje am fost însoțiți de prezența fantomatică a unei bătrâne doamne și a pudelului ei. Nu cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
gheață social și un spărgător de nori ritualic. A fost dintotdeauna o dovadă de pasiune și un semn de ură. Stele au dansat în ochii fetelor, iar moartea a dansat cu familia ei refractară. Astăzi, în vâlceaua unei păduri, gol pușcă, cu lumina verde a frunzelor jucându-i pe față, un bărbat gras, cu chipul aspru, numit Virgil Jones dansa pentru viața noului său prieten. — Prieten - își repetase cuvântul de un milion de ori și îl șoptise în urechea lui Vultur-în-Zbor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
erau lungi și curbate. Și vocea aceea - o voce nematurizată, subțire, de eunuc, o travestire a propriei voci. — Vino, Născut-din-Moarte, îi spuse acela. Vino. în mâna dreaptă creatura ținea un topor ușor sau un tomahawk. în mâna stângă avea o pușcă. Vultur-în-Zbor n-avea nici o îndoială că era încărcată. Mai știa și că el era complet neînarmat. — Vino, Născut-din-Moarte, spunea batjocoritor vocea Axonei. Nu vrei să-l înfrunți pe apărătorul meu? Se spune că ești un mare războinic. Vino. Vultur-în-Zbor a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
războinic. Vino. Vultur-în-Zbor a oftat și a înaintat încet. Miza pe faptul că sosia lui se va comporta așa cum s-ar fi comportat și el într-o astfel de situație și va folosi toporul indian înainte de a ajunge la simplitatea puștii. întotdeauna se simțise mai la largul lui cu armele care puteau fi aruncate. Așa că a sărit la luptă, aproape cu insolență și și-a băgat nonșalant mâinile în buzunare, ca să-l irite pe adversar. Mâna dreaptă i s-a strâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
răsărit și ăsta după atâta timp? Nu l-ar fi observat până acum? Dar nimic din toate astea nu mai conta. Avea o armă, ceea ce schimba natura înfruntării. Probabil că acum sosia lui avea să aleagă siguranța și să folosească pușca. Avea deci la dispoziție doar câteva secunde, scurta „surpriză“ pe care o va trăi adversarul său când va vedea neobișnuitul obiect. Vultur-în-Zbor a aruncat osul cu o singură mișcare fluidă, ca și cum ar fi lansat o săgeată mare și incomodă. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
deci la dispoziție doar câteva secunde, scurta „surpriză“ pe care o va trăi adversarul său când va vedea neobișnuitul obiect. Vultur-în-Zbor a aruncat osul cu o singură mișcare fluidă, ca și cum ar fi lansat o săgeată mare și incomodă. A nimerit pușca chiar în locul unde o strângea mâna inamicului său. Un țipăt de durere și arma a căzut pe podea. Tot așa și Osul, care s-a spart, cu rezultate care i-au înmărmurit și pe Vultur-în-Zbor, și pe alter ego-ul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
în momentul respectiv Vultur-în-Zbor n-a văzut decât efectul înspăimântător al sfărâmării osului. Bucățile și așchiile lui s-au ridicat ca un vârtej de ceață de pe podeaua pe care se împrăștiaseră și au format un nor în mijlocul câmpului de luptă. Pușca a dispărut cu totul. Pur și simplu a încetat să mai existe. La fel s-a întâmplat cu tot restul. Acolo nu mai rămăsese decât o groapă. O dezordine turbulentă în structura dimensiunii. Chaos. Haos. Vultur-în-Zbor a ieșit din starea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
nu le punea la îndoială: era prea masiv ca să-l acuzi că le înflorește. Istorisirile lui erau pline de legende din bătrânul Vest, de pe vremea când îl înfruntase pe Wild Bill și-l umilise din priviri, de pe vremea când îndoise pușca lui William Bonney și o înnodase cu mâinile goale - povești despre goana după aur prin tot felul de orașe miniere, unde bărbații erau bărbați, iar femeile erau recunoascătoare. Dar la momentul sincopei îl plictisea pe domnul Vânător cu povestea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
toate alarmele, nevăzut, neauzit, ca să mă privească mai bine. Atunci am încetat să mai cred că era femeie. Am stat nemișcat ca-n mormânt, el a dat din cap, a plecat și atunci m-am întors ca să pun mâna pe pușcă. NU MAI ERA ACOLO. O mutase de cealaltă parte a focului. Mamă, ce deștept mai era! Și-ți mai zic ceva, domnule Vânător stilat. Poate că nu l-am prins pe ticălos, dar el m-a făcut mai bărbat decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
închisă cu nasturi, și cu fața roșie de la whisky. Lângă el se afla Cale-Bătută Peckenpaw, cu căciula de raton îndesată pe cap, haina din blană de urs acoperindu-i statura corpolentă, un colac de funie atârnat pe un umăr și pușca într-o mână. Iar în spatele lor venea P.S. Moonshy, un funcționar nebărbierit, cu ochii furioși. O zeiță a răzbunării ciudată, triplă care se apropia de țintă. Grimus stătea la umbra marelui frasin, lângă casa lui, cu podoaba pestriță de pe cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
explodînd ca un dovleac copt În apropierea unui bufet din Las Planas și nu simțise nimic, poate doar ceva din plistiseala mortăciunilor. Garda Civilă, anunțată de angajatul localului, care auzise Împușcătura, Îl găsise pe băiat așezat pe un pietroi, ținînd pușca În poală, călduță Încă. Contempla imperturbabil trupul decapitat al Maríei Craponcia, alias Yvonne, acoperit de insecte. CÎnd văzu gardienii cum se apropiau, se mărgini să ridice din umeri, cu fața stropită de picături de sînge, parcă ciupită de vărsat. Luîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de cap, aprecie că avusese loc un tragic accident și așa Îl trecu Îl procesul-verbal, dacă nu și În propria-i conștiință. CÎnd Îl Întrebară pe băiat dacă puteau face ceva pentru el, Francisco Javier Fumero Întrebă dacă putea păstra pușca aceea veche, fiindcă atunci cînd va crește mare voia să se facă soldat... — Vă simțiți bine, domnule Romero de Torres? Pe mine, apariția subită a lui Fumero În relatarea părintelui Fernando Ramos mă Înghețase, Însă efectul asupra lui Fermín fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
schimbarăm o privire perplexă. — Inspectorul Fumero? De ce-ar și-ar dori el să ardă cărțile astea? — Cine altcineva? În ultimul an pe care l-am petrecut Împreună la colegiu, Francisco Javier a Încercat să-l omoare pe Julián cu pușca lui taică-su. Dacă Miquel nu l-ar fi oprit... — De ce a Încercat să-l omoare? Julián fusese singurul lui prieten. — Francisco Javier era obsedat de Penélope Aldaya. Nimeni nu știa asta. Cred că Penélope Însăși nu băgase de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pe neașteptate. Vestea scandalului din ziua precedentă se răspîndise printre elevi, iar rîsetele nu se lăsaseră așteptate, și nici Întrebările despre ce făcuse cu costumul de marinar. RÎsetele Încetară brusc cînd elevii băgară de seamă că băiatul ținea În mînă pușca lui taică-su. Se făcu liniște și mulți se Îndepărtară. Numai cei din cercul lui Aldaya, Moliner, Fernando și Julián se Întoarseră și se opriră să-l privească pe băiat, fără să priceapă. Fără să stea pe gînduri, Francisco Javier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Își executa muncile de curățenie din grădină. Primul glonț trecu șuierînd pe lîngă capul lui Julián. Al doilea i-ar fi străbătut gîtlejul, dacă Miquel Moliner nu s-ar fi repezit la fiul portarului și nu i-ar fi smuls pușca, luîndu-l la pumni. Julián Carax contemplase scena uluit, paralizat. Cu toții crezură că Împușcăturile Îi erau adresate lui Jorge Aldaya, ca răzbunare pentru umilința suferită În seara dinainte. Abia mai tîrziu, cînd Garda Civilă Îl luase pe băiat, iar perechea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și un ins care vorbea numai În nemțește m-au atîrnat de picioare, cu capul În jos. Neamțul mi-a desprins mai Întîi hainele cu lampa de sudură, arzîndu-le. Mi s-a părut că avea practică. CÎnd am rămas gol pușcă, cu toți perii de pe trup pîrliți, Fumero mi-a zis că, dacă nu-i spun unde se ascundeau superiorii mei, distracția avea să Înceapă cu adevărat. Eu nu sînt un om curajos, Daniel. Niciodată n-am fost, Însă puținul curaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
să vreau, m-am Înfiorat. Tata vocifera În vestibul sub strînsoarea celor doi agenți. Abia Îi puteam descifra vorbele. Tot ce eram În stare să percep era apăsarea Înghețată a țevii revolverului adîncit În obraz și mirosul de praf de pușcă. — Pe mine să nu mă fuți la cap, măi crăișor de căcat, ori taică-tu o să-și adune creierii de pe jos. M-ai auzit? Am Încuviințat, tremurînd. Fumero Îmi apăsa cu putere țeava revolverului În pomete. Am simțit cum Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
decît o mie de cuvinte, Daniel. Dacă taică-tu n-ar fi fost un librar de căcat, te-ar fi Învățat asta. M-am Întors Încet și m-am pomenit față În față cu țeava armei. Duhnea a praf de pușcă proaspăt. Chipul cadaveric al lui Fumero zîmbe Într-o grimasă crispată de teroare. — Unde-i Carax? — E departe. Știa că veți veni după el. A plecat. Fumero mă privea fără să clipească. — O să-ți zbor fața În țăndări, băiete. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
modul lui de-a fi. Numele, desigur, era ca un stigmat. Satanovski părea să se fi obișnuit cu el. Îl purta cu lejeritate și chiar noblețe. „E ca și cum”, Își spuse Noimann, „am avea de-a face cu un om gol pușcă ce ar sta pe o estradă alături de alții Îmbrăcați În frac. Sau poate invers...” „Mai degrabă invers”, gândi medicul. Chiar dacă ar umbla gol pușcă, Satanovski ar crea impresia că poartă frac...” Tartrul este reprezentat de placa bacteriană mineralizată ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
chiar noblețe. „E ca și cum”, Își spuse Noimann, „am avea de-a face cu un om gol pușcă ce ar sta pe o estradă alături de alții Îmbrăcați În frac. Sau poate invers...” „Mai degrabă invers”, gândi medicul. Chiar dacă ar umbla gol pușcă, Satanovski ar crea impresia că poartă frac...” Tartrul este reprezentat de placa bacteriană mineralizată ce se formează pe dinții naturali și pe lucrări protetice sub forma unor depozite dure, aderente, de culoare gălbuie până la brun-negru... Tartrul poate fi prezent la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
privire spre mijlocul Încăperii, Îl vor vedea stând, ca de obicei, liniștit pe taburetul său. Salutându-și cu o plecăciune până-n pământ sosia, masterandul Lawrence bătu militărește din călcâie, apoi, făcând stânga-mprejur, apucă femeia-ușă de clanță și ieși, gol pușcă, În oraș. Călcând pe trotuar, masterandul Își contempla, din mers, cu coada ochiului silueta În vitrine. Acoperit de frunze și de pene, masterandului nu avea de ce să-i fie teamă că va fi arătat cu degetul de trecători sau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fi auzit și el d’alde astea și-ți dădea la cap imediat. Acuma, nu era problemă dacă era un om mare, că știai că-i nebun și te fereai, da’ mai erau copiii, să juca cu ei, le făcea puști din lemn, Îi organiza pe armate, detașamente, divizii și pe urmă Îi punea să se bată. Copiii se jucau În glumă, dar el era periculos, odată Își pierdea controlul și se trezea că dă d’adevăratelea cu toporul, cu furca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Îmbrăcate destul de diferit și printre care se află și o femeie stau ghemuite, cu un genunchi la pământ și cu celălalt picior sprijinit pe talpă (o poziție asemănătoare cu startul de jos Într-o cursă de atletism). Țintesc cu niște puști vechi un inamic pe care nu-l vedem. Ei se află pe o stradă a unui oraș de provincie sau pe o șosea de o parte și de alta căreia se văd niște arbori ce pot fi castani sau nuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Grosman, Lew Ozerow, Vladimir Lidin, trad. din limba rusă de R. Donici, Editura Institutului Român de Documentare, f.a., vol. I, p. 81) — Suntem supărați cu băietu’. Îi arestat. — De ce? — Iaca, s-a-nhaitat cu niște derbedei și și-o făcut singur o pușcă de vânătoare. — Cum, bre, o pușcă? — Da, și-o făcut-o la strung. — Și? — Și... I-o prins. Și când o Încercat procuratura pușca o văzut c-o mărs. — Ce? — Pușca. O răușise! Da’ amu i-o arestat pă toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
din limba rusă de R. Donici, Editura Institutului Român de Documentare, f.a., vol. I, p. 81) — Suntem supărați cu băietu’. Îi arestat. — De ce? — Iaca, s-a-nhaitat cu niște derbedei și și-o făcut singur o pușcă de vânătoare. — Cum, bre, o pușcă? — Da, și-o făcut-o la strung. — Și? — Și... I-o prins. Și când o Încercat procuratura pușca o văzut c-o mărs. — Ce? — Pușca. O răușise! Da’ amu i-o arestat pă toți trei. Că ce-o vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]