2,118 matches
-
a inspira (nu și expira) mai bine, pe stradă, la școală, În pămînt. Și organizația trebuie crezută pe cuvînt de purtător, tot așa cum a fost crezut liderul ei În ’45, cînd a efectuat experiențe umanitare pe proprii soldați, zece mii de pușcași marini mîndria Statelor Unite fiind ponderat expuși radiațiilor terapeutice pentru a se studia efectele bombelor atomice În Pacific, pentru binele generațiilor viitoare, au murit astfel, de-a lungul a cîțiva ani, cei zece mii, de bătrînețe, provocată de diverse neoplasme intransmisibile, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
drum spre ieșire m-am uitat la masa lui Luis Delgado. Își mai luase un gin tonic și toți cei de la masă rîdeau la o glumă pe care tocmai o făcuse. Avea un chip maroniu, foarte vesel, și ochi de pușcaș; m-am Întrebat sub ce identitate circula. Fusese un prost pentru că intrase la Chicote. Dar era exact genu’ de lucru pe care l-ar fi făcut cineva ca să aibă cu ce se lăuda cînd s-ar fi Întors printre amici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
indiferent de unghiul pe care Îl lua În zborul jos, pe deasupra firelor de iarbă, Înspre gardul alb și scund, cartușul din prima țeavă Îl lovea, iar cel din a doua era parcă tras cu o sfoară de primul. Numai marii pușcași observau cum, În timp ce pasărea se prăbușea cu capul plecat, deja moartă, mai era lovită și de al doilea cartuș. BĂiatul Își desfăcea pușca și se Îndrepta către pavilion cu ochii În jos, fărĂ nici o expresie Întipărită pe chip, fărĂ să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cum să-l ratezi. Ăsta, la care am pierdut - eu l-am nimerit de două ori, atît că a căzut În afara terenului. — PĂi uite așa se pierde. — Asta Înțeleg. Așa am pierdut. Ce nu Înțeleg e cum ar putea un pușcaș adevărat să nu nimerească un porumbel. — Poate că În vreo douăzeci de ani o să Înțelegi. N-am vrut să fiu prost-crescut, papa. — Stai liniștit. Doar să nu mai zici nimănui așa ceva. Se gîndise la toate astea cînd Începuse să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
te uiți decît la cioc. După cioc te iei, nu după corp. Dacă nu-i vezi ciocul, tragi pe unde crezi că ar trebui să fie. Și ce vreau acum de la tine e să fii rapid“. BĂiatul era deja un pușcaș incredibil, avea un talent Înnăscut, Însă lucrase cu el ca să-l facă perfect. În fiecare an Îl lua cu el și, cînd Începuseră să lucreze la viteză, nimerea vreo șase sau opt din zece. După care a ajuns la nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
din zece. După care a ajuns la nouă din zece - a rămas un timp la nivelul Ăsta, după care a trecut direct la douăzeci din douăzeci și de atunci totul depinsese de norocul care pînĂ la urmă face diferența Între pușcașii perfecți. Taică-său n-a mai văzut vreodată o a doua povestire de la el. PÎnă cînd s-a terminat vacanța n-a reușit s-o termine cum trebuie. Zicea că vrea s-o scrie cît poate de bine Înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fiecărui proiectil de artilerie, urmărind totodată și mișcările fiecărui ostaș. Ca un comandant realist, îi încuraja, moralul ridicat și exemplul personal fiind hotărâtoare uneori. În mod obișnuit era repartizat cu plutonul de mitraliere la una dintre cele trei companii de pușcași din Batalionul III, ca întărire. Comandantul batalionului era un locotenent, tot învățător în civilie, cu care se împrietenise. Amiciția îi ajutase pe amândoi. După fiecare luptă urma o liniște nefirească, pe timpul căreia se descărcau nervos, glumind pe seama primejdiilor trecute. Erau
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 108 din 24 aprilie 2002, cu modificările ulterioare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Ministrul comunicațiilor și societății informaționale, Gabriel Sandu Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica Șeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Vasile Pușcaș Ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Marian Sârbu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 11 martie 2009. Nr. 22. Anexa (Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 12/2009 ) ORGANISMUL INTERMEDIAR DIRECȚIA Se înființează ca unitate fără personalitate juridică, distinctă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209020_a_210349]
-
București, str. Carol Knappe 45C. 1419. Castris Elenă, 5 apartamente, București, str. Niculcea 65. 1420. Călinescu D., 12 apartamente, București, str. Occident 13. 1421. Constantinescu Maria, 3 apartamente, București, str. Parâng 48. 1422. Căminul Asociației Statuei, 7 apartamente, București, str. Pușcașului 7A. 1423. Cunadi Dumitru și Wolf Janine, 8 apartamente, București, Cal. Dudești 69. 1424. Creditul Financiar Rural, 5 apartamente, București, str. Doamnei 22, Bd. 1848 10. 1425. Caracostea Dumitru, 10 apartamente, București, str. Cezar Boliac 13-15; str. Unirii 83. 1426
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Maior Ganescu 6. Sinaia, str. Furnică 22. 2380. Dincu Angela și Maria, 5 apartamente, București, Sos. Ștefan Stoica 49. 2381. Drăgănescu Petre și Florica, 7 apartamente, București, str. 1 Mai 163. 2382. Duță Dr. Antoneta, 4 apartamente, București, str. Pușcașului 58. 2383. Diamand Gogu și Maria, 4 apartamente, Bucure��ți, Cal. Griviței 362; str. Aristide Briand 12. 2384. Dura Dumitru, 17 apartamente, București, str. Băcani 6; str. Luterana 13; str. Știrbei Vodă 15; Cal. Griviței 91; str. Iulia Hașdeu 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
V. Braniște 60, Bd. 1848, 5. 2659. Facaianu Gh., 6 apartamente, București, Bd. 1 mai 193. 2660. Fischler Marcel, 5 apartamente, București, str. Ceausu Radu 2, str. Soborului 5-a. 2661. Feletig Robert, 5 apartamente, București, str. Rotașului 4, str. Pușcașului 18. 2662. Fianu Maria, 9 apartamente, București, str. Teodor Aman 9. 2663. Fridman N., 20 apartamente, București, str. Lipscani 96, c-lea Moșilor 53, str. Anton Pann 42. 2664. Feldea Aneta, 5 apartamente, București, str. Bradului 22. 2665. Focsaneanu Emil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Ing. Zablovschi 21, Iași str. Râpă Galbenă 2 bis, Vaslui str. Călugărului 14 4669. Millia Maria, 3 apartamente, București str Cpt. Gh. Buruiana 5, Brăila str. Bolintineanu 5 4670. Marceli Gh., 2 apartamente, București, str Dr. Aroneanu 20, Ploiești str. Pușcași 19 4671. Marinescu Veronica, 4 apartamente, București str Drubeta 34, Piatra Neamț str. Victoriei 26 4672. Mihăileanu Irina Bengliu, 3 apartamente, București str, Finlanda 12 4673. Munteanu Sebastiana, 3 apartamente, București str. Olga Băncic 12 4674. Musca Florea, 11 apartamente, București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
zile, după care încetă și se recunoscu în poveste; Tommaso se amuză grozav relatându-i acelui nebun visul său. XIV Flota spaniolă ajunsese cu forțe sporite în largul coastelor calabreze; poate că ar fi fost de-ajuns câteva companii de pușcași pentru a bloca și împrăștia banda de turbulenți organizată de Tommaso Campanella, dar Viceregele voia să fie sigur că n-o să rămână niciun focar de răzmeriță nestins căva pune capăt episodului, fără să neglijeze însă resturile care, așa cum învățase în timpul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
stradă până și bărbații se uitau lung după el. Avea o piele fină și un miros delicios, ca de prăjitură; îți venea să-l mănânci, nu alta. Avea și niște buze cărnoase, frumos conturate și se tundea periuță, ca un pușcaș marin. Și statura îi era de șef de pluton, iar prezența lui inspira calm, echilibru, dar și putere, capacitate inepuizabilă de luptă... Ne-am dat prima întâlnire informală în oraș, însă ne-a prins o ploaie torențială și i-am
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
sa de activitate comunele: Laza, Ivănești, Pungești, Dragomirești și Lipova (astăzi pe teritoriul județului Bacău). Într-o perioadă de doi ani (1955-1957) a efectuat 6 necropsii autorizate de Institutul Medico Legal Iași, în localitățile: Cursești, Lipova, Dragomirești, Pungești, Toporăști și Pușcași. În aceeași manieră erau repartizate toate localitățile raionului. Primul medic legist, care a și fost primul șef al Laboratorului de Medicină Legală, a fost dr. Marcel Țurcanu, care a implementat normele 69 de funcționare specifice și a format un colectiv
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în căprioară” contrastează pluriform cu violența și amintirea războiului. Că poetul cunoștea (din manuale) o povestire sadoveniană pe teme apropiate, e sigur. Undeva, În pădurea Petrișorului, „bătrînă și nestricată de om”, o căprioară lovită de glonț dar scăpată de ochii pușcașilor se stinge lent. Pentru narator, prilej de participare afectivă: „Pădurea avea în răstimpuri înfiorări rare, după care urmau alinări, liniști ca din alte lumi. Și căprioara sta singură; și sîngele i se scurgea în iarba moale a țărmului [...]. În liniște
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de ani, armata știe ce funcționează și nu va lua în considerare decât munca în echipă. Joci în echipă sau stai pe margine. Fără discuții, fără dezbateri și fără atacuri verbale. Uitați-vă la trupele americane de elită, cum sunt Pușcașii Marini, și veți găsi modelul ideal de lucru în echipă. Aceste trupe speciale trăiesc după filosofia „toți pentru unul și unul pentru toți” și o aplică în tot ceea ce fac. Știu că orice altceva ar fi o pierdere de timp
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
țară (patriotism sacrificial), cât mai ales de a-ți face datoria față de locul de muncă, a contribui la bunăstarea socială, a-i respecta pe ceilalți și a avea, în general, un comportament responsabil din punct de vedere moral (Lăcătuș și Pușcaș, 2008, p. 98). Acest patriotism civic este desăvârșit de ceea ce ar putea fi numit patriotism critic: "Patriotismul înseamnă capacitatea de a te raporta critic la compatrioți, la realitățile sociale" (ibidem). Totodată, manualele de cultură civică denunță în cor "alterările patriotismului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și Zăinescu, G.-M. Cultura civică: clasa a VIII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1999. Georgescu, D.-A. și Ștefănescu, D.-O. Cultură civică: manual pentru clasa a VII-a. București: Humanitas Educațional. 2008. Lăcătuș, M.-L. și Penu Pușcaș, M. Cultură civică: manual pentru clasa a VIII-a. București: Corint. 2009. Datcu, R.M. Cultură civică: îndrumător metodic: clasa a VII-a. Brăila: Edmunt. Miscellanea: Legislație, referințe, anuare ș.a. *** (1832). Regulamentul șcólelor din 1832. În V.A. Urechiă. (1892). Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe Terra. Ei au creat guverne marionetă, gata oricând să le servească interesele economice și politice, să invadeze militar teritoriul unor state independente și suverane, să hotărască în numele națiunilor în imposibilitatea de a le opune rezistență. Ce-au căutat pușcașii marini, în Irak sau în Libia, mai ales că nimeni nu i-a chemat? Cei care se împotriveau regimurilor politice din aceste țări, contestatari ai problemelor complexe de acolo, nu i-au chemat pe americani, aceștia invadând teritoriile respective din
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
dus la alienare mintală, așa au pățit și alți mercenari americani. Claude B. Eatherly a înnebunit, atunci când auzit care au fost rezultatele lansării bombei de către el, la sfârșitul misiunii “Enola Gay”. Statutul de “americâini”, pe care l-au căpătat pușcașii marini, dar și trupele special de commando, s-a împământenit astăzi, când acești aventurieiri pe harta lumii desfac seifuri secrete în țările invadate, răstoarnă ordinea mondială, statornicită prin tratate internaționale. Ultimele acțiuni militare(!sic) de amploare, a acestor nemiloși mercenari
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
și mă abțin aici de la a comenta oferta militară a suedezilor de la Saab, de trei ori mai bună și mai ieftină decât aranjamentele cu americanii, care ne bagă pe gât rebuturi scumpe numai pentru a-și mai prezerva dreptul ca pușcașii lor marini de la ambasadă să mai poată face, nestingheriți și nepedepsiți, vânători de aborigeni cu Jeep-ul, la București!), că vine campania electorală și numai avioane vom vedea pe cerul televizoarelor. Dom'le, dar cu cifra 13 chiar că nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
României în domeniul politicii de securitate și apărare, Institutul European din România, Studii de Impact (PĂIȘ ÎI), București, 2004. Păscu, Ioan Mircea, Vintilă, Sergiu Nicolae, Teoria relațiilor internaționale, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice, 2003-2004. Pușcaș, Vasile, Relații internaționale contemporane, Editura Sincron, Cluj-Napoca, - 1999. Pușcaș, Vasile, Relații internaționale/transnaționale, Editura Sincron, Cluj-Napoca, 2005. Pușcaș, Vasile, România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004), Editura Institutul European, Iași, 2007. Riordan, Shaun, Noua diplomație. Relații Internaționale Moderne, traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
European din România, Studii de Impact (PĂIȘ ÎI), București, 2004. Păscu, Ioan Mircea, Vintilă, Sergiu Nicolae, Teoria relațiilor internaționale, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice, 2003-2004. Pușcaș, Vasile, Relații internaționale contemporane, Editura Sincron, Cluj-Napoca, - 1999. Pușcaș, Vasile, Relații internaționale/transnaționale, Editura Sincron, Cluj-Napoca, 2005. Pușcaș, Vasile, România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004), Editura Institutul European, Iași, 2007. Riordan, Shaun, Noua diplomație. Relații Internaționale Moderne, traducere de Nicolae Nastase, Editura Antet, Prahova, 2004. Rogojanu, Dumitru-Cătălin, Teoria
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
2004. Păscu, Ioan Mircea, Vintilă, Sergiu Nicolae, Teoria relațiilor internaționale, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice, 2003-2004. Pușcaș, Vasile, Relații internaționale contemporane, Editura Sincron, Cluj-Napoca, - 1999. Pușcaș, Vasile, Relații internaționale/transnaționale, Editura Sincron, Cluj-Napoca, 2005. Pușcaș, Vasile, România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004), Editura Institutul European, Iași, 2007. Riordan, Shaun, Noua diplomație. Relații Internaționale Moderne, traducere de Nicolae Nastase, Editura Antet, Prahova, 2004. Rogojanu, Dumitru-Cătălin, Teoria complexului regional de securitate: complexul de securitate european, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]