2,499 matches
-
de trandafiri, fără nici un ajutor din partea ei. Nu poți să fii demn, când te ridici în picioare cu dosul plin de țepi. Și când te privesc cel puțin o sută de oameni. În plus, trebuiau să apară și paznicii. Iar puștiul negru care semăna cu o maimuță dispăruse. Nu-l vedea nicăieri. Vasco realiză că trebuia să-și ia tălpășița de acolo. Se terminase. Era un dezastru. Dolly era în continuare înlemnită, ca Statuia Libertății, așa că începu să o împingă, urlând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
mai fie în văzul acelor femei. Era ca un coșmar, toate acele femei în halat uitându-se la el cum înghițea rahat. După o clipă, începu practic să fugă. Spre Hummer, departe de locul acela. Și atunci îl văzu pe puștiul negru, pe cel care arăta ca o maimuță. De fapt, era o maimuță, Vasco era sigur de asta, când îl văzu cum se mișca. O maimuță îmbrăcată în copil. Dar, totuși, o maimuță. Maimuța se învârtea în jurul grădinii. Numai când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
părea cunoscută. Rămase în pragul ușii toaletei femeilor, furios și temător, până când începu să se simtă foarte stupid și foarte expus. — Ah, la naiba cu toate, zise el, se răsuci și porni spre mașina lui. Oricum, nu-i păsa de puștiul ăla maimuță. Din spatele lui, o voce zise: — Vai, vai. Atât de multe arme în oraș și atât de puțină minte. Se răsuci pe loc și privi în spate. Dar nu văzu decât pasărea aceea, bătând din aripi în timp ce stătea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Maurer? — Nu cred. Ea îi strânse mâna. Foarte ferm, foarte direct. — Domnule Burnet. — Și îl cunoști pe geniul nostru în tehnică, Jimmy Maxwell. Watson făcu semn cu capul spre un tânăr de vreo douăzeci de ani, care stătea în fundul camerei. Puștiul avea ochelari groși cu rame din baga și purta o jachetă Dodgers. Ridică privirea de la laptopul lui și îi făcu semn cu mâna lui Burnet. — Ce mai faceți? — Bună, zise Burnet. — Te-am rugat să vii pentru că aproape am terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
despre care ziceau ei că e granița, ei bine, tată-său l-a turnat la Secu imediat, le-a spus că băiatul vrea să fugă din țară!!!, și copilul a fost internat la o școală de reeducare, de-a înnebunit puștiul. La mine în familie n-a fost asta, eu doar am recitat pentru ei. Atât. Eram ceea ce se chema o persoană de încredere. Dacă sunt vinovat pentru asta, condamnă-mă. Sunt un mare actor care s-a adaptat. Au pățit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
firesc pe scaun și se uită la el. — Nu prea cred, zice În cele din urmă, Întorcându-se. — Dar ce părere ai de tipul ăla cu tricou gri ? zic, arătând spre el, plină de speranță. E Într-o bandă de puști sau ceva de genul ăsta ? — Mmm... nu. Nu prea cred. Ne privim una pe alta Într-o tăcere absolută. — E măcar o singură vedetă aici ? zic Într-un final. — Ți-am zis că nu avem nici o garanție că vor fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
a lor, viața beduinilor, acești seminomazi care vin de departe și care ar fi vreo 10-12 milioane. Merseră cu mașina până la nisipuri, acolo Închirie o cămilă albă și urcară, Amina În față și Ștefan În spatele ei. Ghidul lor era un puști de vreo 15 ani care Înainta pe o altă cămilă, acesta se dovedi a fi un băiat priceput În meseria sa. Au mers printre dunele de nisip roșiatic, nisipul era ridicat În aer de palele unui vânt fierbinte și reușea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
școală a fost un supliciu. Abia așteptam să revin În camera mea și nu puteam concepe că, de-acum Înainte va trebui zilnic să fac acest drum de două ori: odată la dus și Încă odată la Întors. Eram un puști cu ochi albaștri și cu o claie de păr blond, pe care mama Îl pieptăna cu grijă, realizând o freză care-mi dădea aerul lui James Stuart, celebrul Ăpe atunciă, actor american. Se spunea că sunt cam slăbuț, dar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dacă e adevărat că ai 47 <mariana 45>:de ce nu ar fi? Îmi caut soț, e bine să știe de la început cu cine stă de vorbă <vick45>: de ce nu îți spui singleintexas <mariana 45>: mă trezesc că mă caută toți puștii care vor să vină în state nu am timp de ei. așa, șansele sunt mai mici să mă caute nedoriții <vick45>: ai dreptate, cine mai vrea, la 50, să plece de-acasă? <mariana 45>: nici nu știi! Ar pleca oricind
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
lua spre larg, spre nesfârșit. Așa cum a făcut Martin Eden, acum un veac și mai bine. El a făcut-o mai la nord... Mă întorc spre țărm... Klick <seba>: vick! <vic47>: maya <vic47>: îți tot schimbi nickul <seba>: se iau puștii de mine <seba>: nu te-am văzut de două săptămîni <vic47>: nu m-am simțit bine <seba>: bolnav? <vic47>: nu chiar. Plictisit pe toate cele <seba>: ce ai făcut în we? <vic47>: am fost la Vancouver <seba>: frumos? <vic47>: vancouverul
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
-o la birou pe Lila.Arăta superb.Soarele îi conferea o aură de frumusețe.Părul ei trecea de la nuațele de blondroșcat la nuanțele de blond-șaten.De unde atâta energie? Au mers în excursie.Avea un băiat pasionat de calculator.Ii promise puștiului un joc de fotbal.Se ținu de capul unui individ pasionat de informatică,dar și de câștig. De Crăciun îi aduse doar o versiune demo. Totuși petrecu revelionul cu Lila. In următoarele zile observă că este supărată. Nu-i oferi
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
-i oferi nici o explicație directă,doar aluzivă la vicii.Iarna a trecut repede. A venit primavara.Inflorirea cireșului este o sărbătoare tradițională pentru japonezi. ”Hana wa sakuragi,hito wa bushi”. (Printre flori sakura-cireșul,printre oameni samuraii).A obținut și jocul.Puștiul a fost încântat și ca la emisiunea lui V.Ianțu „Copiii spun lucruri trăsnite” le-a dat voie să se iubească.S-au iubit intens și au trecut la planurile de viitor.Lila își dorea o vilă grandioasă și o
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
nefericit, dar știți ce răspuns mi-a dat? Stupefiant! „Vere dragă”, mi-a spus omul acesta, pe care nu-l văzusem niciodată Înainte să fi ajuns acolo, nici pe el, nici pe vorbăreața lui nevastă, nici pe fiul lor, un puști care se tot Învârtea prin jurul meu, ăsta, În schimb, nu scotea o vorbă. Fac o paranteză pentru apelativul „vere”, care mă scoate din sărite, el desemnează o relație socială de complicitate, pornită dintr-una gentilică, vărul nu este fratele, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
vorbeau firesc ... -- Mai deloc nu vorbeau. Liniștiți, cu câte o carte În mână, mai ales una părea să-i intereseze, care făcuse vogă și toată lumea pe asta o citea sau vorbea despre ea. Am văzut-o mai Întâi la un puști, cred că Îl cheamă Daniel, gradul de rudenie dintre noi mi-a rămas neclar, s-a tot Învârtit În jurul meu, dar fără să scoată o vorbă și tot cu cartea În mână. Cei de-acolo și așa nu au ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
mare: și Lauren își ridică degetul mic. ― A, am făcut eu. Deci nici o speranță? ― Nici o speranță. Trebuia să mă avertizeze. Ajungi să cunoști pe cineva, crezi că e perfect, și apoi bum! Descoperi că are un penis ca al unui puști de zece ani. ― Și ce-ai făcut? ― Am suportat vreo două săptămâni, pentru că tot speram că va ajunge să fie mai bine, și am încercat să nu mă mai gândesc la asta. Mai mult... făcu o pauză. Mai mult, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
ultimul ordin înaintea prezentării raportului în fața comandantului... Când acesta a apărut în capul scărilor, a răsunat comanda șefului de Stat Major: ― Batalion! Drepți! Pentru onorrr, prezentați arm’!!! Toate mișcările curgeau cu țăcănit scurt, ca și cum cineva ar fi manevrat închizătorul unei puști... Șeful Statului Major a prezentat raportul cu glas amplu și sacadat. Apoi a însoțit pe comandant până în fața frontului. ― Bună ziua, ostași! - a salutat comandantul. ― Să trăiți, domnule l-ent colonel!!! - a răspuns, trupa fără nici o ezitare... A urmat trecerea în revistă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și plaiurile voastre!”... ― Acuma ce mai aveți de spus? Iaca că o venit vremea să arătăm ce știm, no... Numai Dumnezău să ne ferească de năpaste, no! ― Noi încî mai sântem feriți cumva, cî nu ni aflăm chiar în țava puști’, da’ saracu’ infanteristu’!... Ci sî faci el când nu ari macar o beldie dupî cari sî sî adăposteascî? ― Mă! Da’ tu nu făcuși instrucție de infanterist? Făcuși. Așa că, înainte de a pleca la atac, îți fixezi lopata Lineman în centură, ca să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
privit în sus spre un tip cu aspect foarte modern. N-avea mai mult de șaptesprezece ani. Prea tânăr. — Chestia asta, ăăă, pe care-ai făcut-o...e așa... o chestie mistică? —Ce-am făcut? —Ai încercuit locul unde stai. Puștiul era ridicol de frumușel. Eram bucuroasă că nu era fată. Competiția era și-așa destul de mare. A, faptul c-am încercuit locul? Am simțit o dorință diavolească. —Da, așa e. E un vechi ritual irlandez... —Chinezesc, a spus Brigit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
agitat, apoi a retrasat cercurile în sens invers. Pe chip i s-a întipărit o expresie îngrijorată. S-a ridicat în picioare, după care s-a îndreptat din nou către noi. —în sensul acelor de ceasornic, i-am strigat eu. Puștiul a început să strălucească de fericire, s-a așezat la loc și i-a dat înainte cu explicațiile. După câteva minute, i-am văzut pe toți cinci ridicându-se și deplasându-se într-un respectuos monom indian care ocolea scaunele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
atent și romantic. De ziua mea, în august, Luke mă dusese pentru un weekend în Puerto Rico. îBrigit încercase să se ascundă în geamantanul meu și, când a văzut că nu încape, m-a implorat să răpesc și pentru ea un puști. Tot ce te rog, s-a milogit ea, e să nu mai aibă nevoie de consimțământul părinților.) Luke chiar mă suna în fiecare zi la serviciu. Ajunsesem să depind de telefonul lui ca să pot să fac o pauză în timpul operațiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Fără tot părul ăla mi se părea că eram dezbrăcată. — Cine-i tipa cu părul ca dracu’? am auzit o voce. Când m-am întors, am văzut un grup de elevi care mă studiau cu atenție și rânjeau. Erau niște puști de paisprezece ani, cu hormonii agitați, și râdeau de mine! — Și era așa de frumos, i-am spus lui Helen plângând. Cine era frumos? —Părul meu, am urlat. Asta până când curva aia și-a băgat mâinile în el. —Ei, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nu m-a sunat. Poate că acum nu mai luam droguri, dar în afară de asta, nimic altceva nu se schimbase în viața mea. în timp ce așteptam în stația de autobuz, oamenii se uitau la hainele mele „de seducție“ și rânjeau. Cu excepția unui puști aflat la vârsta adolescenței căruia i s-a părut că sunt mișto și care a urcat după mine în autobuz, s-a așezat în spatele meu și mi-a șoptit așa de încet încât, inițial, mi s-a părut că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am pășit pe trotuar și mi-am jurat N-o să mă uit în sus, n-o să mă uit în sus. Dar instinctul era prea puternic ca să-i rezist și nu m-am putut abține. Am ridicat capul. Așa cum mă așteptam, puștiul revoltător, obsedat de chiloți se holba la mine. Mi-am luat ochii de la el, dar am dedus din gesturile lui că, odată ajuns acasă, avea să facă o labă grozavă în cinstea mea. Am pornit pe scurtul drum către casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
adăugat el. —OK, am bolborosit din nou. — Așteaptă în barul din capătul străzii. Tipul m-a ușurat de optzeci de lire, ceea ce era jaf la drumul mare, dar în momentul ăla nu mă aflam în poziția de-a negocia. Când puștiul a luat-o la goană, am avut convingerea că n-o să-l mai văd niciodată nici pe el, nici cocaina și nici banii. Urăsc toată chestia asta. Dar m-am îndreptat spre bar. Nu puteam face altceva decât să stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
-miu ca să se uite la ea...“ Dar, din când în când, discuțiile deveneau interesante. De exemplu, una drăguță în care era vorba despre ecstasy. —îți dau doi Ticăloși Nebuni pentru un Spirit Sfânt, i-a spus un tip tatuat unui puști foarte crud. Nu, a zis puștiul clătinând din cap cu încăpățânare. Eu sunt mulțumit cu Spiritu’ meu Sfânt. — Deci nu vrei să faci schimb? — Nu fac schimb. Nici măcar pentru doi Ticăloși? — Nici măcar pentru doi Ticăloși. Vezi, a zis tatuatul întorcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]