3,998 matches
-
BĂLCEȘTI, Ștefan (pseudonim al lui Ștefan Ionescu; 30.V.1896, Oltețu, azi Otetelișu, j. Vâlcea - 11.XI.1975, București), poet și publicist. La toponimul Bălcești, al comunei natale, trimite numele literar adoptat de poet mai târziu. Este fiul Sultanei și al lui Gheorghe Ionescu (tatăl va ajunge diriginte poștal la Râmnicu Vâlcea). B. a urmat, la Craiova, Liceul Militar „D. A. Sturdza”, după
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
, Axente (10.VIII.1875, Săliște, j. Sibiu - 13.VIII.1959, Sibiu), publicist. După studii liceale la Sibiu și Brașov, a urmat literele la Budapesta, fiind, din 1898, profesor de limba și literatura română și de limba maghiară la gimnaziul român din Brașov. În 1916, în timpul refugiului, va funcționa ca profesor la Liceul
BANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
de vicepreședinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (1969-1977), a fost membru supleant (1969-1979), apoi membru plin (1979-1989) al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Pe lângă critica și istoria literară, B. s-a manifestat și ca poet, prozator, folclorist și publicist. A debutat editorial cu studiul Influențe folclorice în poezia noastră actuală (1955). În ipostaza de cronicar literar, nu are preferințe pentru un anumit gen de scrieri, dovedindu-se receptiv atât la poezia lirică, roman și nuvelă, piese de teatru, cât
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
, Camil (pseudonim al lui Leibu Goldstein; 25.VIII.1902, Mera, j. Vrancea - 27.IV.1977, București), poet, publicist, memorialist și traducător. Este fiul chiristigiului Herman Fischer Goldstein. Absolvent a patru clase de liceu în particular, probabil la Brăila și Focșani, B. prestează diferite meserii pentru a-și câștiga existența. Gazetăria îi oferă șansa de a-și descoperi adevărata
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
BĂRAN, Vasile (20.I.1931, Pojogeni, j. Gorj), prozator, publicist și poet. Fiu al Anei și al lui Gheorghe Băran, țărani, B. urmează liceul la Târgu Jiu și București, apoi Școala Superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu”, secția de ziaristică. A fost redactor la Agerpres, „Scânteia tineretului”, „Scânteia”, la secția de
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
BĂRBULESCU, Paul (12.XII.1909, București - 29.IV.1987, București), poet și publicist. Este fiul Eugeniei și al lui Teodor Bărbulescu, funcționar. B. învață la liceele bucureștene „Titu Maiorescu” și „Mihai Viteazul”, urmând apoi Facultatea de Litere și Filosofie (1929-1933). A fost toată viața funcționar în Ministerul de Finanțe (1933-1969). A debutat cu
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
B., entuziasmul său și al altor tineri poeți (Grigore Ancu, Ion Horea Munteanu, Gh. Manea Manolache, Cristian Sârbu și Virgil Treboniu) au dus la înființarea colecției „Adonis”, unde au apărut, între 1935 și 1945, peste 130 de „caiete” cu poezii. Publicistul B. are o bună intuiție portretistică a scriitorilor (G. M. Zamfirescu, Panait Istrati, socotit un mentor spiritual la „Cruciada românismului”, sau Constantin Barcaroiu), tratați uneori cu partizanat gazetăresc sau sentimental. Scriind despre Virgil Treboniu, Vladimir Cavarnali, Matei Alexandrescu, Cristian Sârbu
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
BARIȚIU, Ieronim G. (19.VIII.1848, Brașov - 18.III.1899, Sibiu), publicist și traducător. Este al cincilea dintre cei nouă copii ai Mariei (n. Velisar) și ai lui George Barițiu și unicul fiu rămas în viață, alături de patru surori. Învață la Brașov și la Sibiu, apoi la Viena, unde, din 1868 până în
BARIŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
Brașov și la Sibiu, apoi la Viena, unde, din 1868 până în 1873, face studii filosofice, juridice și comerciale, fără a le termina. Întors acasă, este funcționar la fabrica de hârtie din Zărnești și la Institutul de credit și economii „Albina”. Publicist al cărui scris dezvăluie preocupări variate, pasiune și inteligență, B. rămâne mereu în umbra părintelui său, care avea prestigiul de cel dintâi și cel mai mare ziarist ardelean. Scrie risipit, inegal, nereușind să fie altceva decât un redactor sau un
BARIŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
E. Souvestre ș.a. Au fost publicate și în volum numai considerațiile istorico-morale ale lui J. Pederzani, tălmăcite sub titlul Femeile (1883, semnat Junius), precum și, în 1893, Arta de a trăi de Stugau (August von Schmidt). Între scrierile răzlețe ale acestui publicist se află câteva amintiri despre Eminescu, apărute în 1894, la scurtă vreme după moartea poetului. Prezența fascinantă, boemă a lui Eminescu, cunoscut la Sibiu și regăsit în studenție în cercul „României june” de la Viena, este surprinsă în detalii sugestive, avansându
BARIŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
autori importanți. Cele două scurte eseuri ale lui Constantin Noica (Quia absurdum și Să tăcem) și un articol al lui Mircea Eliade (A nu mai fi român), publicate în 1933, sunt mai degrabă ocazionale și nesemnificative. Foarte activi sunt însă publiciștii Ilie Imbrescu, Const. Popov, Andrei Valeriu, Virgil Rădulescu, Virgil Ionescu, Mihail Stelescu. În a doua serie, A. devine, explicit, organul de presă al mișcării legionare, manifestând aceeași atitudine totalitară vădită cu ani în urmă, la care se adaugă prohitlerismul și
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
Const. Popov, Andrei Valeriu, Virgil Rădulescu, Virgil Ionescu, Mihail Stelescu. În a doua serie, A. devine, explicit, organul de presă al mișcării legionare, manifestând aceeași atitudine totalitară vădită cu ani în urmă, la care se adaugă prohitlerismul și cultul Căpitanului. Publiciștii politici ai ziarului sunt Pavel Costin Deleanu, Crișu Axente, Ion Botaș, Ana Maria Toader, Mircea Goruneanu. Ziarului nu-i lipsesc paginile culturale, foarte influențate și ele de doctrina legionară. Horia Stamatu publică un fragment din poemul Pan, iar cu versuri
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
medic primar, în specialitatea obstetrică-ginecologie, la Spitalul „Sf. Pantelimon” din București. Funcționează, în același timp, ca șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”. Doctor în științe medicale din 1994, este membru al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști. Fără etape intermediare, B. debutează, în anul 1995, cu un roman de succes: Domiciliu obligatoriu. El a parcurs însă un drum ascuns în anii optzeci, scrisul devenind pentru autor o supapă de supraviețuire. Romanul este practic unul de sertar. Acțiunea
BACALBASA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285519_a_286848]
-
BABEȘ, Vincențiu (21.I.1821, Hodoni, j. Timiș - 3.II.1907, Budapesta), publicist. A fost crescut de un unchi al său, Mitra Babeș, prieten al lui D. Țichindeal. A urmat clasele gimnaziale la Timișoara, Seghedin și Karlowitz, iar cele liceale la Seghedin. După studii teologice la Arad, pleacă la Pesta, unde urmează cursuri
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
bătăioasă a lui B. (Critică în reflexiile asupra poeziei noastre) și din nou o punere la punct iritată din partea celui care era, de pe acum, un poet consacrat. Dacă apărarea valorii versurilor criticate era zadarnică, în schimb, principiile în numele cărora polemizează publicistul prezintă interes prin încercarea de a aduce în discuție un punct de vedere înnoitor, de rezonanță romantică, în aprecierea poeziei. Confruntarea dintre B. și A. Mureșanu este una dintre primele polemici literare din presa românească din Transilvania și dovedește creșterea
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
comentariului sociologic i se asociază din când în când criteriul estetic. Cu excese și confuzii, B. poate fi socotit printre precursorii orientării marxiste în estetica românească. Fără interes sunt încercările de critică literară. În literatură, B. rămâne, în fond, același publicist. A scris schițe, nuvele, un început de „roman cazon”. Poeziile de factură intimistă sunt naive, versificatorul simțindu-se mai în largul său în rostirea umoristică. Accentele sentimentale, romantice (în lirica erotică e un eminescianizant) lasă locul treptat pornirilor de sarcasm
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
Maria” și „Ronetti-Roman” (unde a deținut și postul de director). Ca tânăr debutant în Bucureștii începutului de veac, A. trece prin redacția unor gazete ca „Adevărul”, „România”, „Patria”; vreme de câteva decenii e de găsit semnând, deopotrivă ca poet și publicist, în periodice precum „Evenimentul” (Iași), „Tribuna populară”, „Arta”, „Cronica israelită”, „Mișcarea”, „Absolutio”, „Umanitatea”, „Puntea de fildeș”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic”, „Curierul israelit”, „Semnalul”, „Gazeta evreiască” etc., în cea dintâi postură îndeobște sub numele real, A. Axelrad, în timp ce gazetarul apelează
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
legendele hasidice își află, de asemenea, în A. un harnic colportor. Probabil stimulat de M. Dragomirescu, poetul încerca primele tălmăciri din Kohelet (Ecclesiast) în „Convorbiri critice” (1907). Psalmii, Proverbele, Ecclesiastul rămân ca sursă favorită de prelucrări, transpuneri, parafraze succesive. Modelul publicistului e cel întruchipat mai înainte de 1900 de cărturarul medic Iuliu Barasch, pe urma căruia A. a fondat, la rându-i, mai multe periodice cu caracter științific și educativ sau cu aspect enciclopedic: „Progresele științei” (1904-1906), „Convorbiri științifice și filosofice” (1912
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
, Dușan (11.III.1955, Sânnicolau Mare, j. Timiș), prozator, dramaturg și publicist. Este fiul Elenei (n. Ieftici) și al lui Ștefan Baiski, muncitori. B. frecventează cursurile Școlii profesionale „Electromotor” (1973) și ale Școlii de arte-actorie și regie teatru din Timișoara (1974); în 1979 a absolvit Liceul de Filologie-Istorie din același oraș. A
BAISKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
BĂJENARU, Grigore (13.II.1907, Brătulești-Cocioc, azi Periș, j. Ilfov - 5.II.1986, București), prozator. Este fiul Anei (n. Grigoriade) și al lui Ion Popescu-Băjenaru, institutor, publicist și autor de manuale școlare. B. încheie cursul primar la o școală din Ghencea, în București; frecventează apoi Liceul „Gh. Lazăr” luându-și bacalaureatul în 1926. Licențiat în filosofie și litere (1930), își susține doctoratul în 1938, la îndemnul lui
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
apoi la o școală militară din București, de unde iese, în 1859, cu gradul de sublocotenent de artilerie. Protejat al lui Al.I. Cuza, conspiră totuși și participă la detronarea domnitorului. Demisionar din armată, se lansează în politică, mai întâi ca publicist. Scoate gazetele „Perseverența” (1867-1869) și „Democrația” (1869- 1871). Ia parte, în 1870, la acțiunea antidinastică vizând răsturnarea lui Carol I și proclamarea „republicii” din Ploiești, este arestat, judecat și achitat. Își continuă studiile urmând dreptul în Italia (1871-1874), unde, la
CANDIANO-POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286062_a_287391]
-
CĂLIN, Constantin (22.VI.1940, Udești, j. Suceava), critic și istoric literar, publicist. Este fiul Minodorei și al lui Nicolae Călin, țărani. În 1956 a absolvit, la Iași, liceul, iar în 1963, Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” (secția limba și literatura română). În iunie 2000, și-a susținut doctoratul în
CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286039_a_287368]
-
CÂNDROVEANU, Hristu (5.II.1928, Babuc - Durostor), poet, prozator, critic literar, traducător și publicist. Este fiul Zoricăi (n. Bracea) și al lui Stere Cândroveanu. Urmează școala primară în localitatea General Praporgescu (1935-1939) și cursurile liceale la Silistra, Călărași, Tulcea și Timișoara (1939-1948). După absolvirea Facultății de Filologie din București (1952), va fi profesor de
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
CĂLINESCU, Al.[exandru] (5.X.1945, Iași), critic și teoretician literar, publicist. Este fiul Luciei Mioara Călinescu (n. Vartic) și al lui Cicerone Călinescu, profesori. După absolvirea Facultății de Filologie, secția franceză, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967), parcurge tot aici treptele ierarhiei universitare la Catedra de franceză: până în 1989
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
la Catedra de franceză: până în 1989 lector, după 1989 profesor universitar, șef de catedră. A îndeplinit și funcția de prorector al Universității ieșene (1990-1991), iar din 2000, prorector, precum și director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași. Este un publicist asiduu, cu un debut din anii studenției la „Iașul literar”, colaborând apoi la cele mai importante reviste din țară. În decada a noua, susține săptămânal rubrica de întâmpinare în revista ieșeană „Cronica”. Paralel, publică în „Convorbiri literare”, „România literară”, „Viața
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]