2,739 matches
-
toată floarea poemei române, se rotesc, dănțuiesc în fel și chip și vorbesc în giuvaericale întru a „pune capăt” cu gingașă parodie, la două sute de ani de rostire lirică: „Floare-a luminilor, otravă ce distili între petale,/Semilună care aur pui pă turle dă cristale,/ Vis al leneșii cadâne ce pe perini de atlaz/ Fundul greu strevede dulce pân șalvarii de Șiraz,/O, Levant, ostroave-n marea limpezită ca paharul,/ Sertăraș unde miroasă cimbrul și enibaharul/ Ce Dimov într-o poemă
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
, F.[elix] (13.III.1891, Puiești, j. Vaslui - 12.XII.1962, București), prozator, eseist, publicist, dramaturg și poet. Primul dintre cei cinci copii ai Deborei (Dobrișei, n. Iosub) și ai lui Avram Adercu, primește la naștere numele Froim Zeilic. Părinții, „comersanți” săraci de religie mozaică, veniți
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
și poet. Primul dintre cei cinci copii ai Deborei (Dobrișei, n. Iosub) și ai lui Avram Adercu, primește la naștere numele Froim Zeilic. Părinții, „comersanți” săraci de religie mozaică, veniți de prin Cehia, ajung în Moldova. A. începe școala în Puiești și urmează, la Craiova, cursurile Liceului „Carol I”, fiind însă eliminat în ultimul an. Își încearcă, fără succes, șansele literare la „Sămănătorul” (1907), „Ramuri” (1909), „Convorbiri critice” (1909), unde trimite însemnări critice iscălite A. Tutova (F. Aderca), dar și la
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
refuz plăcerea de a traduce in extenso: "Mai multe dintre întrebările evocate mai sus (e vorba de cele pe care și le puneau scolasticii de la Sorbona în secolul al XIII-lea n.m.) ne fac astăzi să zâmbim (este corect să pui animalele să muncească duminica? Trebuie să le impui zile de post? După moarte, merg în infern sau în paradis?). Am greși. Cu atât mai puțin avem voie să facem așa în meseria noastră de istorici. Procedând astfel, de fapt, nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din toate părțile neclătită stând (nici asupra vântului vetrelele a întinde, nici în mijlocul furtunii cârma fără nedejde a părăsi trebuie, că ceasta a fricosului, iară ceia a nebunului lucru ieste). Deci furtuna în mine urgiia a-și plini mai denainte puind, supt numele cereștilor, viclenii muritori cu îndemnarea și sinhorisini ale mele îndrăptnice norociri fălcilor tale m-au vândut. Și macar că nu a înțeleptului sfetnic ieste a dzice, ah, căci m-am amăgit, ah, că eu nu socoteam că va
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să reia legenda de proveniență aristotelică și să-i confere sensul dorit: "Vulturul este un animal cu vederea foarte ascuțită. Căci se spune că vulturii disting puii născuți de ei de cei falși; de privesc fără greutate spre soare, sunt pui adevărați; iar de nu, îi aruncă din cuib, ca falși; așa și cel ce nu poate privi în chip curat Soarele dreptății se arată ca fals în cunoștința lui"22. Ceea ce se observă este că Sf. Maxim preia acceași sintagmă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-l cunoști, o, Coarbe, și de pizmă numai într-acesta chip îl poftești (căci voia slobodă putere ca aceasta are, ca vădzind și cunoscând cele mai bune, cele mai rele să urmedze), împotriva celuia ce ț-au dăruit socoteala te pui. Căci el spre binele tău dându-ți-o, tu cu aceiași spre răul tău te slujești. Și așe, sau mărturisește că fără socoteală începând, spre rău săvârșești, sau precum singur pre tine din bunăvoia ta altor proaste și lepădate fapte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îi acorde prim-planul. Care dintre ele să fie cea decisivă? Unii dintre ei, precum Plinius (X, 81) ori Albertus Magnus (XXIII, 142), tratează despre liliac în cărțile dedicate păsărilor. Primul rezumă discuția astfel: "Liliacul este singura zburătoare care naște pui vii și are aripile membranoase. De asemenea, este singura care își hrănește progeniturile cu lapte. Naște doi pui. Când sunt mici, îi ține în brațe și îi poartă după el. Se spune că are coapsele unite. Cel mai mult îi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îndrăznețe să aibă dreptul de a fi incluse în SF și în restul literaturii. În Franța, unii autori au fost influențați de Ballard în anii '80, de pildă Dominique Douay cu Cinq solutions pour en finir ⁄ Cinci soluții ca să-i pui capăt (1978). S-ar mai putea crede că autorii francezi de "psihoficțiuni" trimit, chiar antitetic, la cercetările care au modificat orizontul SF-ului și imaginea pe care ne-am putea-o face despre el. Astfel, ne putem referi la universul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Procesul de descompunere este același, firește, dar totuși este acest sentiment uman care nu-ți dă voie să-l arunci pe semenul tău mort ca pe un animal într-o groapă, ci să-l acoperi, iar la cap să-i pui doar un lemn, un țăruș ca să se știe că acolo este un mort. Dar, cine și când a murit nu trebuia să știe nimeni! C. I.: Se consemna în registrele lagărului. S. Ț.: Eu cred că multe astfel de decese
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
socoteală că mă costă atâta!" Îi spuneam: "Vezi c-o să-ți dea banii nea Ilie! Nea Ilie, ce-i cu asta?" "Plătesc eu, domnu' Spiru! Măi, Olguța, treci acolo pe catastif, că plătesc eu! Diseară când îmi dai banii, îmi pui și o hârtie cu cât a costat!" Eu nu trebuia să cumpăr nimic, domnule! Și erau în total 95 de magazine în București. Realizați câți bani intrau? Afară din țară Semnarea scrisorii lui Paul Goma C. I.: Cum de ați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
unul pe care-l chema Agapia și care înainte de Revoluție fusese secretarul de partid al tribunalului din Vaslui. Acum fusese pus să conducă secțiunea care se ocupa de drepturile deținuților politici. C. I.: Este odios ceea ce-mi spuneți: să pui un fost comunist să se ocupe de drepturile deținuților și deportaților politici. R. R.: Ăsta de la Vaslui era unul înrăit, fost secretar de partid în conducerea forului județean de justiție comunist. Acesta m-a respins de mai multe ori, mi-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că nu-mi asum răspunderea pentru altul". Și, într-adevăr, a adus un cetățean de pe la Craiova. Și am lucrat la magazie la etichete, la ordine. Și între timp gardianul mă întreabă: "De unde ești?" "De la Bârlad". "Da!? Păi eu sunt de la Puiești!" "Păi, fratele mamei a avut uleiniță la Puiești!" "Cine, conu Ștefan?" "Da". "Nu vrei să vii de mâine la aprovizionare?" "Ba da". Și a doua zi, bon pe ușă, m-am dus la aprovizionare. Mă duceam la Constanța cu escortă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
într-adevăr, a adus un cetățean de pe la Craiova. Și am lucrat la magazie la etichete, la ordine. Și între timp gardianul mă întreabă: "De unde ești?" "De la Bârlad". "Da!? Păi eu sunt de la Puiești!" "Păi, fratele mamei a avut uleiniță la Puiești!" "Cine, conu Ștefan?" "Da". "Nu vrei să vii de mâine la aprovizionare?" "Ba da". Și a doua zi, bon pe ușă, m-am dus la aprovizionare. Mă duceam la Constanța cu escortă, mai era și șoferul, tot deținut, încărcam pâine
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
apărarea unor moșii boierești de peste Prut de ușurgii, se zice: „și de câte ori trimite Domnia să strângă ușurulu de la tătari, sau se vinde de la Cochii-vechi ușurul, acei ușurgii merg și strâng și dijma pe moșiile domniilor sale împreună cu pânea cea domnească, puind pricină, că având tătarii pe acele moșii Domnia se cade a lua dijma, iar nu stăpânii moșiilor"... Ușurgiii sunt adunătorii de la tătari a zeciuelii (ușurului) de pe moșiile arendate de ei în pământul Moldovei. Se știe, ei neavând terenuri suficiente în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cuvenit, domnul indica ispravnicilor ca ei înșiși să-și schimbe felul de comportare față de fețele bisericești: „însuși dumneata să-i îndemni (pe locuitori) a cinsti pe preoți dând pildă cu cinstea ce vei face preoților"; „venind înaintea dumitale - preoțiisă¬i pui să șadă, cinstindu-i cum se cuvine", socotindu-i „ca pe niște obraze ce se cinstesc și de dumneata"; - în spiritul canoanelor și a legilor țării, ispravnicii erau povățuiți - în calitate de autoritate civilă - ca atunci „când va vedea vreun preot făcând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care aveau sub 10 clădiri: 1. Ciorâța de la comuna Dănești, integrându-se satului Dănești; 2. Cârlești de la comuna Dracseni, contopindu-se cu satul Rebricea; 3. Corlătești de la comuna Bogdănești, integrându-se satului Bodgănești; Onești de la comuna Lălești, integrându-se la Puiești; 5. Sâmzănești de la Avrămești, contopindu-se cu satul Voinești. Următoarele 52 de sate au fost și ele scoase din nomenclatorul localităților, contopindu-se cu altele, după cum urmează: 1. Drujeștii Noi de la comuna Bacani s-a contopit cu Drujești; 2. Ezeru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Jos se contopesc cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu Obârșeni-Clăcași, realizându-se satul Obârșeni; 45. Cordeni de la Oltenești se contopesc cu Vinețești; 46. Puiești Sat de la Puiești se contopesc cu Puiești Târg realizându-se satul Puiești; 47. Rediu-Armășoaia de la Pungești se contopește cu Armășoaia; 48. Dolheni de la Roșiești se contopesc cu Idrici; 49. Sărățenii de Sus de la Schineni se contopesc cu Schinenii de Jos
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu Muntenii de Jos; 42. Cârțibașu de la Obârșeni devin Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu Obârșeni-Clăcași, realizându-se satul Obârșeni; 45. Cordeni de la Oltenești se contopesc cu Vinețești; 46. Puiești Sat de la Puiești se contopesc cu Puiești Târg realizându-se satul Puiești; 47. Rediu-Armășoaia de la Pungești se contopește cu Armășoaia; 48. Dolheni de la Roșiești se contopesc cu Idrici; 49. Sărățenii de Sus de la Schineni se contopesc cu Schinenii de Jos, realizându-se satul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
42. Cârțibașu de la Obârșeni devin Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu Obârșeni-Clăcași, realizându-se satul Obârșeni; 45. Cordeni de la Oltenești se contopesc cu Vinețești; 46. Puiești Sat de la Puiești se contopesc cu Puiești Târg realizându-se satul Puiești; 47. Rediu-Armășoaia de la Pungești se contopește cu Armășoaia; 48. Dolheni de la Roșiești se contopesc cu Idrici; 49. Sărățenii de Sus de la Schineni se contopesc cu Schinenii de Jos, realizându-se satul Sărățeni; 50. Burghelești de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Voinești; 43. Fundătura de la Obârșeni devin Voinești; 44. Obârșeni-Răzeși de la Obârșeni se contopesc cu Obârșeni-Clăcași, realizându-se satul Obârșeni; 45. Cordeni de la Oltenești se contopesc cu Vinețești; 46. Puiești Sat de la Puiești se contopesc cu Puiești Târg realizându-se satul Puiești; 47. Rediu-Armășoaia de la Pungești se contopește cu Armășoaia; 48. Dolheni de la Roșiești se contopesc cu Idrici; 49. Sărățenii de Sus de la Schineni se contopesc cu Schinenii de Jos, realizându-se satul Sărățeni; 50. Burghelești de la Tanacu se contopesc cu Tanacu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
urmat banchetul și unde Costică Tănase, care era și un mare filantrop, într-o dispoziție grozavă, a dat destui bani pentru confecționatul clopotului bisericii din satul Murgeni sau pentru achiziții de tablă și lemnărie la școlile din satele Perieni și Puiești, ai căror directori erau prezenți și i-au solicitat sprijinul deoarece guvernanții, veroșii politicieni locali, nu le dădea nici-un ban. Gesturi ca acestea de mare filantropie făcea Costică Tănase mai ales la Vaslui, orașul său de baștină, dar și peste
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
știe alegătorul că nu atârnă averea și onoarea lui, întrucât ea ajunge vreodată a fi supusă judecătorilor, de arbitrariul guvernului. Care este alegătorul care stă indiferent, când știe că tribunalul și curtea atârnă de ministrul justiției și când își închi puiește, poate pe drept, poate pe nedrept, că și câștigul sau pierderea lui atârnă de aderența sau neaderența sa la voința puterii executive?<ref id=”1”>Ibidem, pp. 110-111.</ref> Teoria constituțională pe care o schițează Maiorescu cu ocazia revizuirii este
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
astfel de probleme? O.B. Studiam noaptea, iar dimineața la ora 7 trebuia să fiu la saivanul de pui. Îmi amintesc, Mihai Banu venea de dimineață și plecam fie la Buhuși, fie la Ardeoani, unde aveam saivanele în care creșteam pui. Am învățat o grămadă de lucruri în perioada respectivă: cum se cresc puii, cum se îngrijesc, cu ce trebuie să tratăm anumite boli... Nu creșteam 5-10 pui, creșteam zeci de mii de pui! Apoi îi vindeam, și din rabatul comercial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de calm al sufletului, îl bagă într-un spațiu din ăsta, impropriu. Aud mereu vorbindu-se despre teatrul în locuri neconvenționale. Dar, în primul rând, teatrul este o convenție, deci nu poate fi jucat în locuri neconvenționale, pentru că oriunde îl pui este o convenție. Însă, înțeleg locurile neconvenționale ca pe niște spații nepotrivite pentru teatru, dar noi tot venim și le folosim! De exemplu, teatrul în autobuz, care mi se pare o prostie nemaipomenită. De ce să facem teatru în autobuz, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]