5,860 matches
-
mobilierul sportiv, culoare a hainei și simbol al cerului și al relației cu ființele supranaturale. apare explicit în regulamente cum sunt acele ale sporturilor marțiale: Mon (poartă) este caracteristică copiilor (de la 4-5 ani până la 8-12 ani). Ritul apare reprezentat ce purtarea unor trese galbene (sau roșii în Judo) în număr de 5, atașate la distanța de un centimetru unele de altele pe capetele centurii albe (în Judo numai pe capătul din dreapta), reprezentând cinci trepte de pregătire. Explicația simbolului cosmic al relațiilor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
căutarea de neființă într-o cale de acces magic spre fericire, într-o ritualizare a existenței prin învățare și prin suprapunerea experienței sportive individuale peste aceea colectivă. Numele campionilor virtuali sau foști campioni devine sacru prin participare la competiție, prin purtarea făcliei, a drapelului, prin îmbinarea dintre efort și spectatorii aplaudă viitorul campion al cărui nume va fi un ideal pentru viitoarele Olimpiade. Există nume proprii care desemnează atât ansamblul unei Olimpiade, (timpul) și elemente ale acestora (competiția), opoziția dintre timpul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
externă a iertării interioare primite. Tot în secolul al II-lea, Tertulian, în Tratatul despre penitență și în Tratatul despre castitate, ne ajută să cunoaștem în detaliu procesul penitențial, care conține mai multe elemente: o atitudine interioară, opere penitențiale exterioare, purtarea ciliciului, impunerea cenușii pe cap, posturi frecvente, plângerea, rugăciuni prelungite, prosternări, recurgerea la preoți, mijlocirea comunității, etc. I se cerea penitentului să se prezinte în sac de pocăință, cu cenușă pe cap în fața publicului, adică a comunității locale, și să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Sfânt, cel care mișcă inimile și inspiră gândurile, atât ale penitentului cât și ale confesorului, dar care respectă libertatea amândurora. Un lucru particular, care poate denatura dialogul sacramental, este vestimentația neadecvată a confesorului și lipsa reverendei în momentul celebrării reconcilierii. Purtarea reverendei și a stolei în confesional este o cerință pe care Biserica o exprimă în mod decis, reamintind prin aceasta că, în celebrările liturgice, confesorul acționează în persoana lui Cristos. Acest aspect este și în favoarea penitentului, pentru că i se confirmă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Un rol important în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii, cât și în derularea dialogului dintre confesor și penitent, îl are vestimentația confesorului. În ultima perioadă, s-a extins convingerea, aproape generalizată în Biserică, că pentru celebrarea sacramentului reconcilierii este necesară cel puțin purtarea stolei de către preotul confesor. Pe de altă parte, se încearcă să se recupereze și importanța cuvenită și celorlalte veșminte sacre, atât a reverendei, cât și a cotei și a stolei. Experiența multor preoți implicați în pastorație confirmă o mai mare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prin argumente; astfel că, datorită acestor discuții continue cu privire la război, nu s-ar fi putut întâmpla niciodată să se ivească o greutate pe care, fiind în fruntea armatelor, el să nu știe să o înlăture. Cât privește pregătirea minții în vederea purtării războiului, principele trebuie să citească mult din istorie, iar în această lectură să se oprească asupra faptelor oamenilor de seamă, să vadă cum au procedat aceștia în războaie, să cerceteze cauzele victoriilor și înfrângerilor lor, ca să poată să le evite
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
în conducerea principatului. Lucrul acesta l-a făcut Antoninus, omorându-l în mod josnic pe fratele acelui centurion, iar pe acesta, cu toate că îl amenința în fiecare zi, îl păstrase mai departe în corpul lui de gardă, ceea ce era, desigur, o purtare nesocotită și menită să-i aducă pieirea, așa cum s-a și întâmplat. Dar să trecem la Commodus, căruia îi era foarte ușor să guverneze imperiul, deoarece îl stăpânea prin drept de moștenire, fiind fiul lui Marcus Aurelius. Ar fi fost
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
ce sânt iscăliți la anaforaoa aceasta,... iată dar că după arătare și cerire dumilorsale boierilor epitropi, domniia me am făcut egumen la mănăstire Aron Vodă pe precuviosul arhimandrit chir Dometiian și i s-au dat mănăstire aceasta pe a sa purtare de grije... Pentru aceea poroncim domnie me voao, tuturor poslușnicilor i robilor mănăstirii Aron Vodă, toți să dați ascultare numitului egumenu la cele ce va porunci”... Când am terminat de citit hotărârea lui vodă, bătrânul a zâmbit, clătinând din cap
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
se află aice în țară altă mănăstire asemine ca aceasta, la atâta proastă stare, cum iaste văzută de toți, pentru că averile sale mișcătoare și nemișcătoare, toate s-au risipit și s-au prăpădit din pricina că n-au avut căutare sau purtare de grije de către nime și-au rămas și mănăstire de la Halchi lipsită de agiutorul ce ave de la acest metoh al său Aaron Vodă. Apoi că și mănăstire de la Halchi încă se află însărcinată cu grele datorii și dări de iaste
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru biserica Sfântul Lazăr de lângă vama gospod (domnească)”. ― Și ce cerea ea prin “jalobă”? ― Ea voia ca biserica Sfântul Lazăr să fie nu numai biserică de mir, sub conducerea Mitropoliei... “Ce încă se se dea supt a[l] dum(neaei) purtare de grije,... căci ar fi biserica aceasta făcută drept locul părințăsc al casei dum(neaei) și nu poate suferi a se stăpâni de sinaiți... și cu greșală s-au fost afierosit de cătră răpăosatul domnu Mihai Racoviță v(oie)vod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
obiceiul ca domnii și boierii avuți să facă danii mănăstirilor, nu numai în diferite obiecte de uz bisericesc, ci și în moșii, încât, cu vremea ele ajunseseră să posede întinse pământuri, exploatate după bunul plac al mai-marilor în ierarhia călugărească. Purtarea acestor călugări ghiftuiți și destrăbălați jignea sentimentul demnității naționale. Mănăstirile închinate nici măcar nu plăteau vreo dare statului. Veniturile lor nu erau controlate de nimeni, fiind risipite în scopuri străine de țară, de către <nămolul acela tot crescând de călugări fără treabă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstirești din România”. ― În sfârșit, ne-am adus aminte și de ființa noastră națională! - a izbucnit bătrânul. Citește mai departe. “Prin <legea comunală> din anul 1864 se luară actele stării civile din măna clerului, cum fusese până atunci, și încredințară purtarea lor primarilor care purtară de acum și titlul de <ofițeri ai stării civile>... Tot acum se permise călugărițelor romano-catolice de a înființa la Iași un pensionat de fete, în care erau primite și copile ortodoxe, fiice de români, care apoi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cântecul pe care-l cântau îmblînzitorii cobrelor. Era ca și cum îmblînzitorii stăteau ascunși în stufăriș și de-acolo cântau îngînîndu-și melodia cu vântul. Din ce în ce mai mult, mă intriga faptul că mă lăsaseră singur. De ce mă aduseseră atunci acolo? Mi se părea curioasă purtarea celor doi îmblînzitori. M-am gândit că dispăruseră să bea ceva și pe urmă aveau să se întoarcă, să-mi facă de petrecanie sau să mă ducă în altă parte. Dar mai degrabă vroiau, probabil, să-mi facă de petrecanie
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
se înnopteze, dar atunci nu mai aveam nevoie de bani. Altădată, plecasem la o întîlnire și, ca să nu întîrzii, rămăsesem cu uniforma de licean pe mine. Simțeam că mă sufoc, mă frământam fără să găsesc astâmpăr, încît fata nedumerită de purtarea mea m-a întrebat: ― Ce-a cu tine? Ai ucis pe cineva? ― Nu, i-am răspuns prompt, ridicîndu-mă în picioare, automat ca la școală. Am rugat-o să mă aștepte o jumătate de oră, în care timp am trecut pe
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
am luat după ea, ca și rândul trecut. Înainte de a o ajunge, s-a întors brusc din drum și m-a apostrofat: ― Te rog nu mă urmări. E urât ceea ce faci. Nu sânt ceea ce crezi. ― Dar de unde știi ceea ce cred? ― Purtarea dumitale mi-o spune. Mi-a întors spatele și a intrat la întîmplare într-un magazin. Am rămas buimăcit în stradă. Câțiva trecători, martori involuntari, au surâs văzând scena. Totuși respingerea ei brutală nu mi-a făcut deloc sânge rău
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
poftă. Mihaela a rămas pe loc, uluită de brutalitatea gestului. Pe stradă, am întors de câteva ori capul. N-a venit după mine și foarte bine a făcut. Intre timp mi-am redobândit calmul și judecata rece, dar remușcările pentru purtarea mea nesăbuită întîrziau să se arate. Ajuns la mare (căci la Constanța toate drumurile duc la mare), am început să mă plimb pe faleză încoace și Încolo fără nici o țintă. Într-un târziu, m-am așezat pe o bancă. Întorcând
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Mai ești supărată? Iartă-mă, am fost barbar cu tine. Nu trebuia să plec așa. Spunîndu-i astea, am îngenuncheat lângă ea și i-am sărutat o mână, apoi cealaltă. ― Nu-i nimic, Dor. Îmi pare rău că m-a durut purtarea ta. Am trecut cu ușurință peste răspunsul ei tăios. Eram prea vesel ca să-i fac o imputare. De aceea, i-am propus: ― Hai să uităm totul, ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. Vrei? ― Asta nu putem s-o facem
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
a fost sub semnul unei apăsări lăuntrice. După câteva zile de așteptare răspunsul încă nu sosise. Mă întrebam: îmi va scrie Mihaela sau va veni la mine? Are să mă acopere de reproșuri amare, o să-mi arunce în față toată mârșăvia purtării mele, mă va implora să n-o părăsesc? La drept vorbind, credeam mai degrabă că are să vină, decât să aleagă calea scrisului. Dar timpul curse ca apa râului și Mihaela nu se arătă. Nu se arătă și nici nu scrise
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
hazardului, ci din voința mea. I-am telefonat. Nu știa că "grecoaica" se măritase între timp ― a aflat-o ceva mai târziu. Și acum îmi făcea o curte discretă. Ori de câte ori îl întîlneam, devenea stângaci ca un adolescent. Mi-a plăcut purtarea și constanța sentimentului său care presupunea, oricum, o distincție sufletească. Ce rațiune aveau aceste întîlniri discrete? Ei bine, voiam să-l folosesc ca unealtă a răzbunării mele. Era omul cel mai indicat, pentru că știam cât sânge rău îți făcea, cum
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
se despart, fără îndoială că nu i-ar fi fost greu să reziste până la urmă. M-ar fi disprețuit și disprețul acesta, întreținut zi de zi, ar fi detașat-o de mine, sugrumând orice rămășiță de iubire. Dar, în locul unei purtări menite s-o depărteze, ea primea necontenit dovezi de dragoste tot mai mari, care o apropiau. Într-o vreme simțeam nevoia unei superiorități nete asupra bărbatului ei, în ceea ce privește situația socială. Știam cât sânt de sensibile femeile când e vorba de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
împotriva aproapelui său și va fi silit să facă un jurămînt, și va veni să jure înaintea altarului Tău, în casa aceasta, 32. ascultă-l din ceruri, lucrează, și fă dreptate robilor Tăi, osîndește pe cel vinovat, și întoarce vină purtării lui asupra capului lui, dă dreptate celui nevinovat, și fă-i după nevinovăția lui! 33. Cînd poporul Tău Israel va fi bătut de vrăjmaș, pentru că a păcătuit împotriva Ta: dacă se vor întoarce la Tine și vor da slavă Numelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
sălbatice și ciuma, ca să nimicesc cu desăvîrșire din el oamenii și vitele, 22. tot va fi o rămășiță care va scăpa, care va ieși din el, și anume fii și fiice. Iată, aceștia vor veni la voi, le veți vedea purtarea și faptele, și vă veți mîngîia de nenorocirea pe care o aduc asupra Ierusalimului, de tot ce aduc asupra lui. 23. Ei vă vor mîngîia cînd le veți vedea purtarea și faptele, și veți cunoaște că nu fără temei fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
fiice. Iată, aceștia vor veni la voi, le veți vedea purtarea și faptele, și vă veți mîngîia de nenorocirea pe care o aduc asupra Ierusalimului, de tot ce aduc asupra lui. 23. Ei vă vor mîngîia cînd le veți vedea purtarea și faptele, și veți cunoaște că nu fără temei fac Eu tot ce fac împotriva Ierusalimului, zice Domnul, Dumnezeu." $15 1. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 2. "Fiul omului, ce are lemnul de viță mai mult decît orice alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
ți-ai înmulțit curviile, ca să Mă mînii. 27. Dar iată că Mi-am întins mîna împotriva ta, am micșorat partea de întreținere pe care ți-o rînduisem, te-am lăsat în voia vrăjmașelor tale, fiicele Filistenilor, care au roșit de purtarea ta nelegiuită. 28. Apoi ai curvit cu Asirienii, pentru că erai fără saț; ai curvit cu ei, și tot nu te-ai săturat. 29. Ți-ai înmulțit curviile cu țara Canaanului și pînă în Haldea, dar nici acolo nu te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
ta, și nu voi mai fi gelos pe tine; Mă voi liniști, nu voi mai fi supărat. 43. Pentru că nu ți-ai adus aminte de vremea tinereții tale, ci M-ai ațîțat prin toate aceste lucruri, iată, voi face ca purtarea ta să cadă asupra capului tău, zice Domnul, Dumnezeu, ca să nu mai săvîrșești alte nelegiuiri cu toate urîciunile tale!" 44. "Iată că toți cei ce spun zicători, vor spune despre tine zicătoarea aceasta: "Cum este mama, așa și fata! 45
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]