3,728 matches
-
lui Norman Manea se insinuează, se infiltrează, cu o perseverență și o putere ce nu se dezmint, frica, plictiseala și suspiciunea, ca date umane intrinseci, o lume în care oroarea de alienare, fuga de alienare nu cunosc altă soluție decât „pustiul domestic”, ce nu mai puțin o erodează cu forța lui anihilantă, căreia nimic nu i se poate opune. ION NEGOIȚESCU SCRIERI: Noaptea pe latura lungă, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1969; Captivi, București, 1970; Atrium, București, 1974; Primele porți, București
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
Gimnastica de întreținere sub pretextul Sebastian, RL, 1998, 11; Nicolae Manolescu, Ce înseamnă să fii rasist, RL, 1998, 19; Ion Simuț, Norman Manea - un scriitor evreu, român și american, deopotrivă, F, 1999, 2; Dicț. esențial, 482-484; Ștefan Borbély, „...vin din pustiu, vin de nicăieri”, APF, 2001, 1; Behring, Scriit. rom. exil, 163-182, passim; Dicț. analitic, III, 193-194, 346-350; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 169-175; Manolescu, Enciclopedia, 480-483; Ion Bogdan Lefter, Prima carte/ prima întoarcere din exil, OC, 2003, 185; Ovidiu Șimonca, Strania
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
de metafora unui dans pasional al ființei, în care se răsfrâng umbrele vieții și ale neantului, precum și umbra lui Hristos. În Somn de lup (1990) predominant este dacismul ancestral al sufletului, proiectat în fantomele lupilor, călăuzite de un sentiment al pustiului și al nopții, ca în istoria neamului românesc. „Poet substanțial în descendență nichitiană” (Eugen Simion), M. este deopotrivă un autor cultivat și modern, care își transpune estetic emoțiile, le radicalizează expresiv și îmbină două registre, tradițional și modern, fiind cuprins
MATEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288065_a_289394]
-
pe ea însăși, propunând o anumită perspectivă asupra eroului tragic și a vinei „fără vină”: tragicul e o valoare a vieții și de aceea exclude absurdul. Publicistica de după 1989 - Crimă și moralitate (1993), Cronica melancoliei (1998), A vorbi într-un pustiu (2001) - impune o voce fermă, nemiloasă cu sine și cu ceilalți, o conștiință lucidă, morală și socială, căreia nu îi lipsesc tragismul și sarcasmul. Autoarea se dezvăluie, pe sine și pe ceilalți, fără menajamente, fiind angajată într-o nesfârșită călătorie
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
însămi, București, 1987; Ardere de tot, București, 1992; Crimă și moralitate, București, 1993; Poezii, București, 1996; Cronica melancoliei, București, 1998; Linia vieții, pref. Nicolae Manolescu, Iași, 1999; Călătorie spre mine însămi, pref. Nicolae Manolescu, Iași, 2000; A vorbi într-un pustiu, Iași, 2002; Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, Iași, 2003; Sora mea de dincolo - My Sister Beyond, ed. bilingvă, tr. Radu Doru Cosmin și Jo Anne Growney, Pitești, 2003. Traduceri: Hans Magnus Enzensberger, Sfârșitul bufnițelor, București, 1974 (în colaborare
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
linia poeziei, ALA, 2000, 529-531; Ruxandra Cesereanu, Poezia ca mormânt, ST, 2000, 2-3; Grigurcu, Poezie, II, 74-92; Dimisianu, Lumea, 280-284; Dicț. esențial, 506-508; Manolescu, Lista, I, 194-203; Mircea Morariu, Opinii dintr-o epocă interesantă, F, 2003, 1; Mircea Iorgulescu, Prin pustiul de vorbe, „22”, 2003, 681. R.D.
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
subteran, discret, cu sporadice irumperi exclamative, răzbate din adâncul poemelor, care încep uneori cu versuri dătătoare de ton: „Vai, cât de singur ești încât mi-e milă de tine!”, „Mă leagăn într-un leagăn de plumb”, „Pe mine a venit pustiul și m-a luat”, „Mi-a trecut viața, pot merge în pădure”, „Sunt bătrân, cade zăpada, sunt bătrân”. Și totuși, în ciuda aparențelor, elegia lui I. nu este atât una sentimentală, cât una metafizică, iar critica nu a greșit atunci când i-
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
Balade și simfonii (1983), îl definește pe autor ca bun tehnician al versului. Pe lângă sonet, sunt abordate terțina și distihul, unele poezii având versificație în stil popular. Încercarea de a scrie roman nu i-a izbutit, cum se observă în Pustiul roșu (1942). Scrierea surprinde un moment dureros din istoria țării, înstrăinarea unei părți a Bucovinei prin ocupația sovietică din anii 1940-1941, dar păcătuiește prin multe și evidente accente antisemite. Ceea ce mai rezistă timpului este, poate, aspectul documentar. SCRIERI: Poeme pentru
IONASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
a Bucovinei prin ocupația sovietică din anii 1940-1941, dar păcătuiește prin multe și evidente accente antisemite. Ceea ce mai rezistă timpului este, poate, aspectul documentar. SCRIERI: Poeme pentru altă viață, Cernăuți, 1939; Chemarea focului, Cernăuți, 1939; Cântece de piatră, Suceava, 1940; Pustiul roșu, București, 1942; Balade și simfonii, Iași, 1983. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VIII, 290-294; Stelian Constantin-Stelian, „Pustiul roșu”, F, 1942, 7-8; Octav Șuluțiu, Pe margini de cărți, RFR, 1943, 1; George Muntean, „Balade și simfonii”, RL, 1983, 50; Satco-Pânzar, Dicționar
IONASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
mai rezistă timpului este, poate, aspectul documentar. SCRIERI: Poeme pentru altă viață, Cernăuți, 1939; Chemarea focului, Cernăuți, 1939; Cântece de piatră, Suceava, 1940; Pustiul roșu, București, 1942; Balade și simfonii, Iași, 1983. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VIII, 290-294; Stelian Constantin-Stelian, „Pustiul roșu”, F, 1942, 7-8; Octav Șuluțiu, Pe margini de cărți, RFR, 1943, 1; George Muntean, „Balade și simfonii”, RL, 1983, 50; Satco-Pânzar, Dicționar, 105. O.I.
IONASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
Cămașa de trandafiri, București, 1979; Pânda, București, 1981; Neoromantică, București, 1982; Câinele de piatră, București, 1985; Ningea pentru unul singur, București, 1985; Sărind într-un picior, București, 1987; Umbra șoimului pe zăpadă, București, 1988; Între două tăceri, București, 1999; Vecinătatea pustiului, București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte, 199-200; Mircea Constantinescu, „Pânda”, RL, 1982, 13; Adrian Dafir, Vitalitatea construcției romanești, LCF, 1986, 27; Vasile Macoviciuc, „Ningea pentru unul singur”, LCF, 1986, 31; Alboiu, Un poet, 215-216, Gabriel Iuga, în Antologia
IUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287643_a_288972]
-
-i erau adresate de partizanii alianței cu Antanta, pe care-i acuza, la rându-i, de un fals patriotism: „Am scris aceste rânduri ca să rămână scrise aici și istoricii viitorului să știe că s-au ridicat cu deznădejde, răsunătoare în pustiu, și alte glasuri, de «trădători» și de «vânduți» în mijlocul rumoarei «patriotice» asurzitoare de astăzi“72. Dincolo de expresiile prea dure utilizate, de pretențiile exclusiviste în slujirea interesului național ale fiecărui curent de opinie, se avea în vedere realizarea aceluiași obiectiv fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al acestor energii asupra sănătății și bolilor acestora. Însă această dimensiune fundamentală a păstrării sănătății nu este predată În școlile de medicină și, cînd am Început să le spun colegilor despre importanța ei, m-am simțit ca un predicator În pustiu. La Începutul carierei mele nu mă gîndeam că Îmi voi Însuși această perspectivă pe parcursul vieții. Acum Însă, odată cu Îmbrățișarea acestor idei de către multe domenii, inclusiv propria-mi viață - și continuînd cu faptul că volumele mele au ajuns pe lista best-seller-urilor
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
pe fiica unuia dintre frații lui G., spătarul Dimitrie (Dumitrachi). Dintre ceilalți frați, postelnicul Matei este părintele scriitorului Nicolae Gane, iar Costachi s-a îndeletnicit și el cu scrisul, ca traducător. Împărțit în șapte canturi, poemul Călătoria lui Cupidon la pustiu (1850), probabil o prelucrare, narează, cu imperturbabila monotonie, peripețiile lui Cupidon, proscris de zei și sortit să rătăcească prin pustietate. Iertat prin intervenția zeiței Venus, este lăsat iarăși slobod, dar orb, printre oameni. Este o alegorie, adăpostind în subsidiar o
GANE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287160_a_288489]
-
într-un jurnal de călătorie în versuri, intitulat Călătoria me la munte. Dar numai exclamațiile lui de călător terifiat (sau, câteodată, în extaz), cu naive porniri meditative, nu fac un poet din acest modest stihuitor. SCRIERI: Călătoria lui Cupidon la pustiu, Iași, 1850; Călătoria la munte din 1833 a spătarului Gane, îngr. Gh. Ț. Kirileanu, București, 1909. Repere bibliografice: N.A. Ursu, Poetul moldovean Ienache Gane, ÎL, 1961, 3: Piru, Ist. lit., ÎI, 296-298; Ist. lit., ÎI, 224-226; Cornea, Originile, 397-400; Dicț
GANE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287160_a_288489]
-
Sfântului Ioan. Vidarea ori ocultarea semnificației sunt „metodele” proprii scrierii (și receptării) discursului poetic apocaliptic, care pare să-și revendice retorica profețiilor biblice: „ca o suliță privirea mea/ străpunge versete de spini// simt lumina și huruitul mecanismelor/ apocalipsul mărșăluiește în pustiu.” SCRIERI: Călăuza, pref. Nicolae Manolescu, Botoșani, 2000; Solaris, București, 2002; Hidden death, hidden escape, New York, 2003; Ochiul miriapod, București, 2003. Repere bibliografice: Gellu Dorian, Liviu Gergescu, CL, 2000, 5; Ana Maria Popescu, „Călăuza”, OC, 2000, 32; Mircea A. Diaconu, „Călăuza
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
întunecos se află un cadavru sau un om care doarme (Atențiune! Atențiune!). În scrierile următoare, accentul va fi pus pe definirea caracterelor și pe nuanțarea acestora. Preocupate de literatură (sau, mai exact, de succesul literar), personajele din romanul Evadare din pustiu (1975) aduc în prim-plan problematica existenței dificile a scriitorului debutant. Tânărul ziarist Bogdan Dima, fericit la început că i-a fost publicată o schiță, are parte de câteva deziluzii „literare”. Prietenii lui, toți cu veleități artistice, aparținând categoriei celor
GHIDRIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
Evenimentele sunt diverse și surprinzătoare, începând cu bombardarea orașului și descrierea cutremurului și ajungând la relația complicată dintre mamă și fiu sau la istoria unui bătrân care și-a petrecut tinerețea în închisoare. SCRIERI: Mișcare browniană, București, 1972; Evadare din pustiu, București, 1975; Dragoste la lumina zilei, București, 1989. Repere bibliografice: Dumitru Constantin, „Evadare din pustiu”, R, 1976, 10; Valentin F. Mihăescu, „Evadare din pustiu”. Promisiuni neonorate, LCF, 1976, 45; Iorgulescu, Scriitori, 205-206; Alex. Ștefănescu, În lumea romanului, RL, 1989, 51
GHIDRIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
relația complicată dintre mamă și fiu sau la istoria unui bătrân care și-a petrecut tinerețea în închisoare. SCRIERI: Mișcare browniană, București, 1972; Evadare din pustiu, București, 1975; Dragoste la lumina zilei, București, 1989. Repere bibliografice: Dumitru Constantin, „Evadare din pustiu”, R, 1976, 10; Valentin F. Mihăescu, „Evadare din pustiu”. Promisiuni neonorate, LCF, 1976, 45; Iorgulescu, Scriitori, 205-206; Alex. Ștefănescu, În lumea romanului, RL, 1989, 51. L.Cr.
GHIDRIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
unui bătrân care și-a petrecut tinerețea în închisoare. SCRIERI: Mișcare browniană, București, 1972; Evadare din pustiu, București, 1975; Dragoste la lumina zilei, București, 1989. Repere bibliografice: Dumitru Constantin, „Evadare din pustiu”, R, 1976, 10; Valentin F. Mihăescu, „Evadare din pustiu”. Promisiuni neonorate, LCF, 1976, 45; Iorgulescu, Scriitori, 205-206; Alex. Ștefănescu, În lumea romanului, RL, 1989, 51. L.Cr.
GHIDRIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
Scufundarea în infinitul suferinței poate fi semn al unei detașări spirituale, al depărtării de orice satisfacție care ar putea veni din modul comun de a trăi. La acest nivel, „nu-i soare și nici negură nu este,/ E un imens pustiu fără iertare”, un spațiu/timp poetic în care „ca un ocnaș în salină/ Am săpat blocuri de cleștar și lumină”. După o pauză de peste douăzeci de ani, în care i-au apărut totuși câteva plachete cu versuri pentru copii - personale
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
a Țărâi Moldovei (sustrase, prin forța sau grația unor imagini, convenționalismului speciei și întregite în manuscris, în 1689-1690, versurile „la stemă” ajung să constituie cea mai reprezentativă compunere originală a mitropolitului, superioară poemului cronologic). Darurile de merinde divină iscă în pustiu ospețe prelungite, generoasa dispunere a culorii, frustețea, primitivitatea, în sens preclasic, a tabloului evocând belșugul „cămărilor cerești”: cârduri de crâstei, făină de grâu, „unt în stride”, „pepeni și slănină”. Înfățișarea demiurgului abia trezit din somn, „rumăn” la față și, ca
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
-mbăt de roua serii și beau rosturi/ Cărora numai inima le prinde / extractul pur din mult prea simple costuri. / Prin trupul meu încep să se perinde / multiple forme, euri licărinde / ieșind la ceasul lor din adăposturi. Să simt în jur pustiul - ce cutremur, / Îmi mușc de spaimă buzele și tremur / ca frunza plopilor fără-adiere. / În vârful acestui stâlp aștept Cuvântul./ Se va rosti? Ori sunt sortit, ca vântul / Să fac zadarnic gesturi de-nviere?” (Metamorfozele). Unul dintre cei mai cultivați intelectuali
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
anii ´30 face posibilă această regrupare de forțe intelectuale în jurul lui Sandu Tudor. În articolul-program se mai precizează: „Ne cheamă o vedenie nouă, care se vrea frumoasă și limpede. Sub umbra acestei vedenii de foc care ne merge înainte prin pustiu, vrem să trecem printre anarhie și moarte, căutând să aflăm drumul nostru, și nu altul.” Diversitatea de opinii a colaboratorilor este relevată și de Paul Costin Deleanu în articolul Adeziune: „Plecăm cu table și ordine de valori deosebite, cu concepții
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
această descoperire, ar fi devenit suspicioase în momentul în care rușii ar fi continuat să folosească în continuare cablul fără a îndepărta mijloacele de interceptare. 67. Cruickshank, Deception in World War II, p. 182. 68. Întreaga controversă a fost denumită „pustiul oglinzilor” și este subiectul unei cărți cu același titlu de David Martin (Harper and Row, New York, 1980). Pentru mai multe lucrări recente pe marginea acestei controverse, vezi David Wise, Molehunt: The Secret Search fot the Traitors that Shattered the CIA
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]