2,475 matches
-
făcea judecata la români avem mârturia lui Francesco Sivori, genovezul care l-a însoțit pe Petru Cercel când acesta a luat domnia. Iată ce spune genovezul: “Principele ține judecăți în toate zilele și dă ascultare tuturor în cea mai bună rânduială și astfel se isprăvesc repede procesele, atât cele civile cât și cele penale, nefiind altă lege decât voința principelui, acesta se călăuzește după vechiul obicei al țării, din care își ia îndeobște exemplele de urmat, cât și după sfatul celor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
doar părerea și principele hotărăște după buna lui socotință și este ascultat și cinstit de popor ca un Dumnezeu și tot ceea ce face este privit ca bine făcut: “Quia Dominus fecit”. M-am minunat cu câtă măiestrie și cu câtă rânduială își arată pricinile lor înaintea principelui, atât cei mari cât și cei mici, fără nici un pic de teamă sau încurcătură. Și țăranii au obiceiul, înainte de a se înfățișa la judecată, să se tragă deoparte într-un loc singuratic în fața unui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jocul dansurilor tradiționale sunt acceptate în mentalul arhaic și ca gesturi cu încărcătură ludică, dar textele populare care însoțesc practicile ceremoniale, chiar și îmbogățite de o mimică a performerului foarte talentat, nu vor fi percepute ca joc, ci, pregnant, ca rânduială. Puterea evocatoare a cuvântului se absolutizează prin acțiunea care instaurează o lume în mijlocul cotidianului „dar nu numai ca reprezentare, ci ca identificare. Ea repetă acel eveniment”. Colindele cântate în interspațiul temporal au capacitatea de a anula durata cronologică și de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trecut Moldova și ne-am dus în satul și comuna Drăgești, la Alecu Ștefănescu, tatăl elevului Alexandru de la Șc.Normală. Alecu Ștefănescu nu era bătrân, era plin de energie și în vorbă și în gospodărie era mare ordine și mare rânduială, cred că era foarte deștept, foarte harnic și foarte vrednic. Era de statură înaltă. Pe soția lui Alecu Ștefănescu Ruxandra, mamă de rară vrednicie, mamă eroină, să nască și să crească 10 copii, nu-i lucru de șagă și toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
el, târând în mână un Moș Crăciun care la sfârșit de decembrie fusese pus sus, în vârful pomului de iarnă... Eram uluit și fără glas, fără să înțeleg nimic. De ce plângea Doamna? De ce totul s-a întors pe dos din rânduiala pe care începusem s-o respect cu sfințenie? Erau întrebări fără răspuns, căci acasă mama era mai mult decât ocupată îngrămădind conserve în doi saci, împachetând cele strict necesare dar și cele socotite mai de preț din lucrurile casei. Greutatea
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
păstorire; atitudinea oficială rărise radical numărul preoților...). Slujba și sfințirea „blidurilor” se terminaseră în vreo jumătate de oră, nu înainte ca oamenii să trăiască, ca în fiecare an, miracolul resurecției lui Hristos dar și a propriei primeniri sufletești; deodată, contrar rânduielii sărbătorii și bucuriei generale (oamenii se sărutau, făcându-și reciproc urări), se auzi ceva ca un țipăt venit de pe altă lume: Zenovie, tu ești?! Era un țipăt izbucnit din ceața grea a unor depărtări, a celor 35 de ani trecuți
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
tron; în jurul tronului; generalii sunt germani, miniștrii la fel, brutarii - germani, farmaciștii - germani. Cât privește pe femeile germane, ele au monopolul funcțiilor în suita împărătesei, sunt moașe și așa mai departe”. În cunoașterea extraordinarei desfășurări germane de forțe pentru răsturnarea rânduielilor imperiale din Rusia, contribuția hotărâtoare a avut-o acțiunea lui Edgar Sisson, funcționar la Ambasada Statelor Unite la Petersburg, care a obținut un set de documente originale de importanță covârșitoare. Autenticitatea documentelor procurate de acesta a fost cercetată de o comisie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de omorurile și jafurile bandelor ruse răzvrătite, reclama ajutorul ostașilor români...”. În Manifestul dat de generalul Constantin Prezan către locuitorii Basarabiei la 12/25 ianuarie 1918, se preciza că “Sfatul Țării Moldovenești... ne-a cerut să trecem Prutul, ca să aducem rânduială și liniște în satele și târgurile voastre, punând la adăpost viața și avutul întregului popor împotriva răufăcătorilor... oastea română - se arăta în Manifest - nu dorește altceva decât ca, prin rânduiala și liniștea ce aduce, să vă dea putința să vă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Țării Moldovenești... ne-a cerut să trecem Prutul, ca să aducem rânduială și liniște în satele și târgurile voastre, punând la adăpost viața și avutul întregului popor împotriva răufăcătorilor... oastea română - se arăta în Manifest - nu dorește altceva decât ca, prin rânduiala și liniștea ce aduce, să vă dea putința să vă statorniciți și să vă desăvârșiți autonomia și slobozeniile voastre, precum veți hotărî voi singuri...”. Refuzul Guvernului român de a accepta “pacea” dictată de Centrali, anihilarea tentativei de lovitură de stat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
câștigate prin revoluție și vestite prin Declarația Sfatului Țării de la 2 decembrie anul 1917. Îndeosebi Sfatul Țării și sfatul miniștrilor Republicei Moldovenești se va sili să cheme cât mai degrabă adunarea poporană pe temeiul glăsuirei obștești, care va hotărî desăvârșit rânduiala lăuntrică în țară și legăturile ei de unire cu alte țări, dacă aceasta o va cere binele popoarelor republicei noastre. În al doilea rând, Sfatul Țării și Sfatul miniștrilor Republicei Moldovenești neatânate au grijă să hotărască în cel mai scurt
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
că are o tânără de 15 ani care n-a fost botezată. Și o botează acum, aici la râul Iordan. Ea este Îmbrăcată totul În alb. Are un costumaș frumos, alb și sandale albe. După ce a făcut botezul, cu toată rânduiala lui, ne botează și pe noi simbolic, stropindu-ne pe creștet cu apă sfințită din Iordan. Apoi se cântă troparul Botezului și alte cântări duhovnicești. Majoritatea suntem cu picioarele până la genunchi În apa Iordanului. E plăcut. Apa e limpede ca
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu cărți de iertare și de neamuri (62 oameni); - târguri: 2, 5 ocoale, 84 de sate. Totodată, statistica atestă că numărul birnicilor din târgul Huși („liudi”) era de 150 („bez (fără, n.a.) neguțitorii de acolo care sînt așăzați la osăbită rînduială”), iar „suma banilor birului unui cifert” era de 510 lei; mai erau 57 de negustori hrisovoliți, care plăteau suma de 780 lei (birul). Catagrafia din 1820 arată că în Huși locuiau 873 familii, iar numărul total al locuitorilor, după aceeași
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
limba latină, asupra Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova (Codex Bandinus) este unul din cele mai importante memorii de călătorie din secolul al XVII-lea privind țările române. El conține multe informații despre obiceiurile și rânduielile din Moldova. Despre poziția geografică a târgului Huși, episcopul catolic scria că „se întinde pe trei coline despărțite de o vale adâncă, de unde poate fi numit «târgul celor trei coline»”. Interesante sunt informațiile despre viile de la Huși: „La răsărit are
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un teritoriu prielnic stabilirii, semnificativă pentru toleranța și viața religioasă din Moldova: „Încredințându-ne, scrie istoricul, că aiurea nu putem dobândi hirotonia după toate canoanele scrierilor apostolice, noi în curgere de câțiva ani ne-am sârguit a ne informa despre rânduiala bisericii primitive, și de se află undeva oameni, care să fi păstrat, în primitiva puritate credința în Domnul nostru Isus Hristos. Spre acest finit oarecare erau deciși a călători în India, dar, pe când noi eram la Praga, s-au găsit doi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așa-zisul polclon (taxa pentru dugheni, o parte a amenzilor date la cutia breslei). O sursă importantă a starostelui era și impozitul de la dughenile în care erau realizate produsele finite. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea ca „starostele să aibă rânduiala de la toți meșterii ciubotari să ia cîte 60 de bani de meșter pe an, ca să poarte de grijă breslei cu priveghere și cu bună rînduială după obicei”. Breslele asigurau un anumit ajutor material membrilor ei aflați în situații grele: în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care erau realizate produsele finite. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea ca „starostele să aibă rânduiala de la toți meșterii ciubotari să ia cîte 60 de bani de meșter pe an, ca să poarte de grijă breslei cu priveghere și cu bună rînduială după obicei”. Breslele asigurau un anumit ajutor material membrilor ei aflați în situații grele: în caz de sărăcire, de boală, de bătrânețe sau de moarte. Exercitarea acestei funcții se datora existenței unui fond financiar special al breslei, care se păstra
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
handicap; cu cel intelectual se vegetează. * Afonii cântă fals și în gând. * În somn, toate visele sunt frumoase; în stare de veghe, numai cele realizabile. * Lumina se vede numai prin întuneric; întunericul nu se vede la lumină. * Haosul este o rânduială cosmică făcută după legi necunoscute nouă. * Binele tău poate fi răul altuia. * Dacă te culci pe-o ureche, ține-o pe cealaltă în stare de veghe. * Egalitate este un cuvânt fără acoperire în realitate. * Dreptatea obținută prin Justiție este cea
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
lunecoși sunt ca ferestrele mate. * Pacea este un război nedeclarat. În numele păcii, puternicii îi atacă pe slabi. Atunci când atacă, cel puternic invocă umanitarismul; când este atacat, acuză terorismul. * Terorismul este ultima invenție a celor cu musca pe căciulă. * Întotdeauna, toate rânduielile lumii au fost făcute de cei puternici; cei slabi le-au suportat numai. * O lege universal dăunătoare: impune altora numai ce-ți convine ție. * Unele imperii au dispărut, dar năravurile lor au rămas. * Nimeni nu-și imaginează câte poate spune
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
vor primi gratuit toți copiii a căror familii nu sunt în stare a solvi retribuțiunea obișnuită". Aici, "copiii cei mai mici vor fi nutriți, curățați și feriți de orice vătămare; iar copiii mărișori, pe lângă acestea: 1) se vor deprinde cu rânduiala la ascultare și moralitate; 2) se va face cu dânșii oarecari încercări la lucru manual și la învățătură prin intuirea de obiecte plăcute; 3) se vor exersa, conform cu etatea, la învățarea citirii, la scrierea pe placă, la calcul oral, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
primar ocupă iscălitul (Dr. Fleișer, n.n.), iar locul de secundar ocupă Dumnealui Muller cu diploma de doctor de medicină și chirurgie de la Wurzburg, de la anul 1856, cu învoirea Comitetului nr. 74/1858. Pe lângă doctor, numitul, mai este alcătuit pentru bune rânduieli și disciplină în odăile bolnavilor ca șef al gardienilor, D-lui hipochirurgul Rosenfeld cu învoirea de la Comitet ca hultuitorul cu nr. 50511858"(ss. dr. Fleișer). În 1861 dr. Fleișer demisionând, Ministerul Cultelor solicită Comitetului Sănătății "un medic român cu calități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
neștire, pierdut, deșucheat: / O, draaaga mea, iubiiita mea, / o, viiisuriiile meeelee...“ Prototipul este Ieremia, un simbol moral, stângaciul și greoiul Iere mia, cel cu oiștea și gardul din proverb, eșuând în tot ce încearcă, împotriva evidențelor, a bunului simț, a rânduielilor înțelepte, eșuând totuși numai în aparență, pentru că obstinația sa desface până la urmă un drum, o cale către „centrul lucrurilor“, pe care alții vor înainta cu folos. Este momentul să o spunem mai apăsat: dintre poeții generației lui, Geo Dumitrescu este
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în fiecare an prăznuiau ziua morții martirilor și a sfinților. Se obișnuiește conform tradiției să se dăruiască diferite lucruri, îmbrăcăminte, încălțăminte, obiecte de uz casnic, se împart farfurii cu mâncare, căni sau pahare și linguri sau furculițe - șase, douăsprezece, douăzeci și patru. Rânduielile bisericești nu prevăd nimic în această privință, fiecare poate da cât crede de cuviință și când poate. Aici însă încep speculațiile. Am văzut într-o localitate din apropierea Bucureștiului, cum la pomană s-a prezentat un bărbat mai în vârstă și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu grijă de bunica, iar la momentul intrării pe strada noastră, saluta pe toți, se oprea și discuta mai cu fiecare în parte, mama spunându-i deseori: „Tătică, nu mai zăbovi atât pe stradă, nu-i ulița satului și nici rânduiala a lor noștri.” Bunicul n-aștepta mult, și-i răspundea pe măsură: „Fata tatii, nici Tomiță nu-i de-al nostru și-ai văzut cât zăbovește la fiecare ogradă!”. Era filozofia de viață simplă, decentă și bine articulată a acelui
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Spunea bunica faptul că astfel eram mai aproape de îngerași și nu cădeam pradă unor tentații în câmpul nostru vizual. Totul se finaliza cu semnul crucii, la noi cei mici trebuia să ne poarte mânuțele așa cum se cuvenea și cum cerea rânduiala creștină, dar o făcea cu atâta răbdare, evlavie și responsabilitate încât, uneori replica: Mae, faci crucea mare să-ți ungă corpul și ține ți minte, crucea și semnul său creștin ne-au ținut în viață; oriunde ne-am duce, de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
noștri atunci când a plecat la cei drepți; cred că și apele Călmățuiului s-au învolburat pentru că Maia era doar una, era singura care la Sfântul Ilie - povestește mama - la poarta cimitirului, atunci când soarele se ridica pe cer și se finaliza rânduiala tămâierii, putea vedea în înaltul cerului, pomul binecuvântat al Sfântului Prooroc Ilie. Dar pentru aceasta, Maia le spunea răspicat copiilor săi că n-ai voie să bagi în gură măr de la înfloritul pomilor și până la 21 iulie. A plecat să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]