2,406 matches
-
Gura Văii (în trecut, Râpile) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Capăta, Dumbrava, Gura Văii (reședința), Motocești, Păltinata și Temelia. Comuna se află în partea de sud a județului, pe malul stâng al Trotușului (în dreptul municipiului Onești de pe malul opus
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
sunt ortodocși (91,25%), dar există și minorități de romano-catolici (2,76%) și adventiști de ziua a șaptea (1,91%). Pentru 3,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Râpile", făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Borzești-Clăcași, Borzești-Răzeși, Slobozia Mielului, Râpile, Pătrășcani, Motocești și Păltinata, având în total 2774 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 46 de elevi
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
Pentru 3,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Râpile", făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Borzești-Clăcași, Borzești-Răzeși, Slobozia Mielului, Râpile, Pătrășcani, Motocești și Păltinata, având în total 2774 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 46 de elevi și șase biserici ortodoxe (două în Râpile și câte una în Borzești-Clăcași, Borzești-Răzeși, Pătrășcani și Slobozia Mielului), iar principalii proprietari
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
Jos a județului Bacău și era formată din satele Borzești-Clăcași, Borzești-Răzeși, Slobozia Mielului, Râpile, Pătrășcani, Motocești și Păltinata, având în total 2774 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 46 de elevi și șase biserici ortodoxe (două în Râpile și câte una în Borzești-Clăcași, Borzești-Răzeși, Pătrășcani și Slobozia Mielului), iar principalii proprietari de pământ erau Dumitru Paraschiv, Alex. D. Paraschiv și G.E. Bogdan. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Gropile
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
case. În comuna Gropile existau două mori de apă, o școală mixtă cu 16 elevi la Gropile, două biserici ortodoxe la Gropile și una catolică la Capota. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Râpile avea 3012 locuitori în satele Motocești, Pătrășcani, Râpile și Slobozia Mielului, în vreme ce comuna Gropile avea 1820 de locuitori în satele Capota, Gropile, Păltinița de Jos și Păltinița de Sus. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Târgu Ocna
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
apă, o școală mixtă cu 16 elevi la Gropile, două biserici ortodoxe la Gropile și una catolică la Capota. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Râpile avea 3012 locuitori în satele Motocești, Pătrășcani, Râpile și Slobozia Mielului, în vreme ce comuna Gropile avea 1820 de locuitori în satele Capota, Gropile, Păltinița de Jos și Păltinița de Sus. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna și satul
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
și Slobozia Mielului, în vreme ce comuna Gropile avea 1820 de locuitori în satele Capota, Gropile, Păltinița de Jos și Păltinița de Sus. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna și satul Râpile a primit numele de "Gura Văii", iar satul și comuna Gropile au primit denumirea de "Dumbrava". În 1968, cele două comune au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comuna Dumbrava a fost desființată, satele ei trecând la comuna Gura Văii
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
albia Vâlsanului și de pe dealurile din jurul satului atestă prezența în zonă a animalelor preistorice și a omului. Au fost găsite până în prezent: un șold, un fragment de șold și o măsea de "Dinotherium giganteum". Măseaua de Dinotherium gigantisim găsită la Râpa Bâții se află în prezent la Muzeul Satului Stroești - Argeș. Din perioada terțiară, în apele Vâlsanului se află aspretele "(Romanichthys valsanicola)" specie de pește din familia "Percidae", unic în lume. Această specie a fost descoperită în anul 1957 de către Nicolae
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
jabghiu "Sphagnum magellanicum" și "Sphagnum recurvum", "Drosera rotundifolia" ("Roua Cerului - plantă carnivoră)", "Eriophorum vaginatum", "Betula pubescens", s.a., (Beldie, 1984). Pe lângă fosilele vegetale și animaliere, s-au găsit și dovezi ale prezenței omului. În diverse puncte ale satului (Masa de Pământ, Râpa Dadelor, s.a.) s-au găsit unelte și arme din piatră: ciocan de piatră cioplită, fragment dintr-un ciocan de piatră lustruită, bolas, fusaiole, etc. Acestea se află în prezent în Muzeul Satului Stroești - Argeș. Mărturiile din perioada dacică sunt bogate
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
poienii numită Ogrezele. Pe ambii versanți ai râului Vâlsan sunt amenajate asemenea poieni stranii, adevărate platforme pentru amplasarea locuințelor, identice cu cele de la Blidaru, Sarmizegetusa, Fețele Albe, etc. Aceste terase de locuire a dacilor pot fi admirate și azi: Ogrezele, Râpa Bâții, Zafii, Catran, Pană, Mălăiște, Șoptana, Cerneți, Poiana Galatii, Bucura de Sus, Bucura de Mijloc, Bucura de Jos, Părul Mătușii, Moția, Telman, Iepura de Sus, Iepura de Mijloc, Iepura de Jos, Mândra, etc. Analiza geografică a zonei arată că acestea
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Mărgineni-Munteni, Mărgineni-Ungureni, Secătura, Sohodolu-Crihan, Trebișu și Valea Budului. Comuna Slobozia-Luncani a fost și ea desființată, satul ei de reședință împreună cu majoritatea restului satelor trecând la comuna Luncani. Aceasta avea 1662 de locuitori în satele Chetroiu, Dubașu, Lingurari, Luncani, Pietraru, Podișu, Râpa Iepii, Șerpeni și Tocila. În 1931, satul Măgureni-Ungureni a fost redenumit în "Măgureni-Răzeși". În 1950, comuna a trecut în subordinea orașului regional Bacău, reședința regiunii Bacău. Satul Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar satul Lingurari al comunei
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
Căbești) și Dânceni (comasat cu Podu Turcului). Trei obiective din comuna Podu Turcului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul dintre ele este un sit arheologic așezarea din Epoca Bronzului târziu de la „Râpa Bujorii” (în marginea de nord a satului Căbești). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (1813) din satul Fichitești și (1834) din satul Podu Turcului.
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
verticală sub formă de felii a loessului este o caracteristică distinctă pentru morfologie, ca de altfel și prăbușirea în trepte. Aceste prăbușiri apar nu numai în cadrul versanților văii, ci și în cadrul interfluviilor și pe fruntea câmpurilor, acolo unde se deschid râpe. Sufoziunea și tasarea sunt cauze principale ale producerii treptelor de prăbușire. Procese:sufoziune si tasare Circulația lesnicioasă a apei în loess, determina levigarea și deplasarea CO3Ca către baza rocii, mai umedă și mai puțin permeabilă, favorizând apariția unor concrețiuni calcaroase
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
asemănătoare unor mici „oaze” pe întinsul zonelor de stepă. Procesul de sufoziune creează la suprafață o pâlnie de sufoziune, continuată adânc cu un canal vertical, îngust, care străbate depozitul de loess pe toată grosimea lui. Datorită îngemănării pâlniilor se formează râpe de sufoziune, delimitate de versanți abrupți, închise la cele două extremități. Către obârșiile lor, râpele de sufoziune au legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și depozite loessoide, din cauza umectării intense, se pot produce unele alunecări
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
o pâlnie de sufoziune, continuată adânc cu un canal vertical, îngust, care străbate depozitul de loess pe toată grosimea lui. Datorită îngemănării pâlniilor se formează râpe de sufoziune, delimitate de versanți abrupți, închise la cele două extremități. Către obârșiile lor, râpele de sufoziune au legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și depozite loessoide, din cauza umectării intense, se pot produce unele alunecări superficiale, mai ales atunci când apa de infiltrație se oprește în baza loessului, unde întâlnește o
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Bâsca Mare, și cabana Vadu Oii, pe Bâsca Mică. Denumirea comunei provine de la numele principalului său sat, denumit astfel după pârâul Tega. Toponimul "Tega" este considerat într-un articol de Gavril Fulgeriș a fi de origine dacă, cu sensul de "râpă", dar această ipoteză este infirmată de filologul Corneliu Ștefan, care consideră că vine de la cuvântul slav "tiaga". Portul și tradițiile comunei sunt descrise de învățătoarea Elena Damian într-o lucrare pentru avansarea în grad didactic. Ea arată că acestea s-
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
destul de variat.Substratul geologic al teritoriului comunei aparține ca vârstă Sarmatianului inferior și este constituit predominant din argile,marne,nisipuri,în interiorul cărora se găsesc orizonturi de gresii,prundișuri și conglomerate. De asemenea, gresii și conglomerate sub formă de lespeziapar în râpele de desprinderi sau sunt înglobate în masa alunecărilor de pe versanții dealurilor. Zona dealurilor înalte ce aparține Podișului Sucevei se caracterizează prin extinderea unor altitudini absolute care depășesc frecvebt 300 m ( atingând 385 m în Dealul Măgura, fost Dealul Mănăstirii) și
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
feud unui nobil ungur Tetros de Kopan. Satul este deasemenea pomenit și în "„Peregrinul transilvan”" al lui I.C. Drăgușanu în 1835: “ înaintea mea este Țara Oltului, ca o grădină măreață, întinsă, țărmuită de Carpații Fagarașului și de malul ardelean, formând râpă dreapta a Oltului la Măgura Regia (Crihalma) până la Tamum (Tălmaciu). Satul e pomenit și de Radu Mihnea în românul sau „Șoimii Carpaților” unde, eroina Contesă Cordelia de Saros-Patek (fiica contelui Cristian de Saros - Patek și nepoata de sora a fo-
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
Fânață/e (cu expunere nordică), Dosul Bârsei (cu expunere estică și sudică). În afara de aceste furdulauă, mai erau câteva parcele situate pe lângă sat, având următoarele denumiri: Dedița, Țighireaua, Toag, Turnu Dejii, Dumbrava, Recea, Călina, Păiuș, Via lui Cocean, După Grădini, Râpa Nădișanului, Via lui Bulbuc, Dos, Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Toag, Turnu Dejii, Dumbrava, Recea, Călina, Păiuș, Via lui Cocean, După Grădini, Râpa Nădișanului, Via lui Bulbuc, Dos, Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan, Via Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului. Furdulăul Tiznic include următoarele
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan, Via Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului. Furdulăul Tiznic include următoarele subdiviziuni: Coada
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan, Via Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului. Furdulăul Tiznic include următoarele subdiviziuni: Coada Viei, Făjețel, Coaste, Fundătură, Viile Tiznicului, Hârbuț, Părăul Cracului, Dealul Roșu, Via Langului, Râpa Pitosului, Râpa Florii, Pădurea Sârbului, Stupinița, Hagău, Gozuri, Coastea Vinții, Vătaștina, Podu
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan, Via Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului. Furdulăul Tiznic include următoarele subdiviziuni: Coada Viei, Făjețel, Coaste, Fundătură, Viile Tiznicului, Hârbuț, Părăul Cracului, Dealul Roșu, Via Langului, Râpa Pitosului, Râpa Florii, Pădurea Sârbului, Stupinița, Hagău, Gozuri, Coastea Vinții, Vătaștina, Podu' Sălajului, Valea Tiznicului, Tăuri, Via
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan, Via Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului. Furdulăul Tiznic include următoarele subdiviziuni: Coada Viei, Făjețel, Coaste, Fundătură, Viile Tiznicului, Hârbuț, Părăul Cracului, Dealul Roșu, Via Langului, Râpa Pitosului, Râpa Florii, Pădurea Sârbului, Stupinița, Hagău, Gozuri, Coastea Vinții, Vătaștina, Podu' Sălajului, Valea Tiznicului, Tăuri, Via Bocăului, Râpa lui Gorița lui Iuănu' l(u)i Șimon, Fânațele Șimoșului, Iclejia Popii, Ursoaia. În furdulăul Față sunt următoarele denumiri topice: Dealu
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]