5,384 matches
-
deprinderile, surpă puterea trupului; într-un veac în care trânzii, revma și slăbiciunea nervilor au intrat ca un bici de foc între stările civilizate. A arăta, în scurt, folosul numitei scăldători și a înotatului este țintirea acestor file. Lucrarea scăldătoarei răci Spre a înțălege mai bine folosul scăldătoarei răci, de neapărată trebuință este a cunoaște lucrarea ei. Scăldătoarea răce spală trupul, curăță pelea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta încât schimbările vremei cu greu ne vatămă. Ea potoale iritația
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care trânzii, revma și slăbiciunea nervilor au intrat ca un bici de foc între stările civilizate. A arăta, în scurt, folosul numitei scăldători și a înotatului este țintirea acestor file. Lucrarea scăldătoarei răci Spre a înțălege mai bine folosul scăldătoarei răci, de neapărată trebuință este a cunoaște lucrarea ei. Scăldătoarea răce spală trupul, curăță pelea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta încât schimbările vremei cu greu ne vatămă. Ea potoale iritația nervilor și împuternicește energia lor, ea statornicește circulația
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lui; întărește mușchii; desface umezelile închegate și înlesnește scoaterea lor; învioșază lucrările tuturor organilor, revarsă în tot trupul o simțire plăcută și statornicește înlăuntrul nostru armonia cea neprețuită de la care atârnă sănătatea trupului și neîmpedecata lucrare a duhului. Folosul scăldătoarei răci Potrivit arătatei lucrări a scăldătoarei răci, dupre o înțăleaptă întrebuințare a ei, putem aștepta următoarele folosuri: 1. Printrânsa putem întări trupul; 2. Printrânsa statornicim sănătatea; 3. Printrânsa îndelungăm și îndulcim viața; 4. Printrânsa ne apărăm nu numai de boale lipicioase
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și înlesnește scoaterea lor; învioșază lucrările tuturor organilor, revarsă în tot trupul o simțire plăcută și statornicește înlăuntrul nostru armonia cea neprețuită de la care atârnă sănătatea trupului și neîmpedecata lucrare a duhului. Folosul scăldătoarei răci Potrivit arătatei lucrări a scăldătoarei răci, dupre o înțăleaptă întrebuințare a ei, putem aștepta următoarele folosuri: 1. Printrânsa putem întări trupul; 2. Printrânsa statornicim sănătatea; 3. Printrânsa îndelungăm și îndulcim viața; 4. Printrânsa ne apărăm nu numai de boale lipicioase, dar și de cataruri, de trânzi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
veacurile luminate. Cu desăvârșire prețuită și întrebuințată au fost la toate acele popoare, care, prin puterea trupului și agerimea duhului, au câștigat o deosăbită faimă. Indienii, egiptenii, lacedemonienii, parții, sciții, tracii, grecii și romanii, toate aceste popoare alergau la scăldători răci spre a-și întări trupul și a-și câștiga sănătate. Mai toate aceste popoare erau, prin aspre legi, îndatorite de a să scălda în apă răce. Macedonenii îndatorau până și pe lehusile lor de a se scălda în apă răce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au scăldat în apă caldă. Germanii, supt a cărora giug am văzut și pe biruitorii lumei, nu cunoșteau altă scăldătoare decât acea răce. Toți dătătorii de legi, toți filosofii veacurilor vechi, ba încă și poeții, cunoșteau și prețuiau folosul scăldătorilor răci. Așa Moisi 3, așa Licurg 4, Solon 5, așa Pitagora 6, Plinius 7, Seneca 8, așa poetul Horație 9 ș.a. Dar și de cătră vindecătorii cei mai vestiți ai tuturor veacurilor și ai tuturor neamurilor, scăldătoarea răce a fost întrebuințată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la boale și la scăpări de viață, la lungori lipicioase, la spasmuri, la atrofii, la oftigi? În care leac găsim atâte puteri, în care atâta energie, ca să-l putem asămăna cu scăldătoarea răce?" Dar și vechiul Agatin, vorbind asupra scăldătoarei răci, zice următoarele: "Aciia cari voesc să fie și să rămână deplin sănătoși să se scalde adeseori în apă răce, căci eu nici n-am cuvinte ca să spun cât de mare folos aduce scăldătoarea răce". Doctorul Nicolai scrie următoarele: "... spre păstrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
durerile la ciolan și închieturi, istericalile, frigurile, trânzii și damblalile, boale ce din zi în zi se înmulțesc. De vreme ce scăldătoarea răce numai după o întrebuințare potrivită aduce folosul pomenit, să-mi fie ertat a vorbi ceva și "asupra întrebuințării scăldătoarei răci". Cea mai întăi regulă care trebuie să se păzească de cătră toți ce se scaldă în apă răce este de a nu intra în scăldătoare cu trupul ostenit. Experiența ne-au arătat că trupul poate să fie plin de sudoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și plângea... Când îi luau tocmai atunci căldura și curentul, blestema printre sughițuri. Nu trăia prea bine, nu, dar tot o mai ducea cumva. Până ce veni și clipa când nu a mai rezistat nicicum: într-o zi, cel mic a răcit și a făcut pe el exact înainte de a pleca la creșă. Ia-l, dezbracă-l, schimbă-l... Se și sculaseră mai târziu... Până la urmă, a ajuns și ea la slujbă cu aproape o jumătate de oră întârziere. Dracul a vrut
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
Nicolae Breb Popescu Isus în grădina Ghețimani Cu ramuri noduroase, împovărați de ani Foșneau adânc măslinii-n grădina Ghețimani în jurul Lui, sub cerul larg deschis, învățăceii toți dormeau, cum le-a fost scris. Cățuilor alături li se răcise seul. Lăsară-un om în rugă, veghea doar Dumnezeul. Părea o noapte fără timp și ceas, Cel Veșnic lăsând zilei doar ce i-a mai rămas. Știai, Isuse, că sosise ora Să ștergi cu suferința păcatul tuturora. Doar învierea Ta
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
Axinia; și tremura așa de tare, încât și zulufii, și horbotele îi tremurau s-ar fi zis că era cuprinsă de frigurile morții". Detaliile efectelor fizice asupra contemplatorului sunt convingătoare: "Părul mi se ridică măciucă în vârful capului și sudori răci îmi cuprinseră tot trupul. Acum nu mai era de șagă; simțeam, de groază, că-mi venea sufletul la gură. Să mă răpăd asupra portretului ca să-l pipăi, să mă încredințez de-i adevărat ce vedeam cu ochii, nu puteam, fiindcă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
morală și politică, precum afacerea Dreyfus, o cutie de rezonanță extinsă la scara unui popor întreg. Însă o amenințare din ce în ce mai puternică apasă asupra intelectualilor europeni. Într-o jumătate a Europei, sfera lor este guvernată de totalitarism, care extirpă deviațiile și răcește fierberea culturală, făcînd-o uneori să atingă temperatura de hibernare. În cealaltă jumătate a Europei, ei sînt amenințați de amplificarea profesionalizării, a corporatismului, a tehnicismului, a specializării. Toate acestea reduc importanța și rolul intelectualilor în numeroase țări, sporind necesitatea unei sfere
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ea îngrozită. Ce-a căzut pe capul meu! Dar Ghiță era bărbatul ei: ar fi dorit să-i fi secat lumina ochilor în clipa când a ajuns la fereastră, pentru ca să nu vadă și să nu știe nimic, și i se răci tot sîngele când se gândi că vor fi aflat și alții.[...] Iară Ana întîia oară în viața ei simți tragere de inimă pentru Lică și-i zise la plecare, din toată inima, "noroc bun!", căci soarta soțului său era acum
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
concepută tragedia"199, și personajul romanului din 1924 a fost înzestrat cu aceasta. Rolul afirmativ al tragediei constă în faptul că macularea e percepută de către erou ca pierdere a valorii sale umane: Palea iar se cutremură și sângele i se răci-n vine. Prea îi spuseseră multe, așa, deodată, prietenul său și soția lui. Ce-ar mai fi putut să-i spună, lucru care-i privește pe toți trei de-aproape?! N-ar mai fi rămas decât să-l apuce de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
afla în situația de a-i exprima realitatea profundă. Văzut din exterior, examinat doar printr-o observație obiectivă, mitul riscă să nu mai ofere decît o imagine fosilizată, descărnată, asemenea unei planșe anatomice, despuiată de toate misterele vieții, asemenea cenușii răcite din vatră, între datele experienței dobîndite printr-o trăire interioară și acelea obținute prin distanțarea critică, hiatusul se menține, chiar dacă poate fi redus, chiar dacă totuși ne iluzionăm a-1 putea înlătura cu totul. Mitul nu poate fi înțeles decît dacă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ținea la un an și la șapte ani. Cel rămas văduv sau văduvă, dacă vroia să se recăsătorească, doar după acești ani ar fi avut dezlegarea să o facă. Altfel, intrau În gura satului. Vezi, dragă, nici nu s-a răcit bine bărbatul (soția) și șia adus alta Ăaltul), nu l-ar răbda pământul! Grijile gospodăriei și uneori tinerețea nu țineau cont numaidecât de gura satului. Un an de zile Întreaga familie ținea doliu după cel plecat dintre ei, iar nevasta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
PREPARARE: Se tranșează cei doi cocoși, bucățile de carne se spală cu apă rece, se lasă la scurs, după care se presară cu sare și piper. Se rumenesc în unt, pe-o parte și pe alta, și se lasă la răcit. Stafidele se înmoaie în apă caldă și apoi se clătesc. În untul rămas de la carnea prăjită, se călesc usturoiul și ceapa, tocate mărunt, se adaugă stafidele peste care se toarnă vinul alb și se lasă la scăzut, adăugându-se pe
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ajuns o țară înfometată și setoasă după libertate și dreptate, însă nu a avut prilejul să manifeste aceste lucruri întrucât securitatea era omniprezentă și oamenii erau suspicioși întrucât nu știau în cine puteau avea încredere. Prin faptul că Ceaușescu a răcit relațiile cu Uniunea Sovietică, aceasta nu s-a mai implicat în „ordinea” din această țară, lucru care a însemnat pentru comunismul din România un punct slab. Existau în secret anumite planuri de răsturnare a regimului comunist din România. Planurile secrete
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
la joacă. Adulmecam aroma brânzii cu smântână și aburii mămăligii galbene. Ne frigeam cu borșul și atunci mama, știind cât de flămânzi eram, mai aducea un rând de farfurii adânci și ne punea câte puțin borș în ele, să se răcească. Ne spunea în glumă: „mâncați, și din barbă să nu dați!” Hăpăiam cu linguri de lemn și înghițeam gălătușuri de mămăligă caldă. După ce ne puneam burtica la cale, de omorai puricele pe ea, mama ne dădea câte un dulce: plăcinte
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
își aranja într-un șpiț o țigară „Națională”, își ștergea musteața cu un aer mulțumit și sorbea din farfurioară cafea caldă și aromată. Era obiceiul acesta de a se bea cafeaua din farfurioară, nu știu de ce, probabil, pentru că astfel se răcea mai repede. Noi ne zgâiam la ei și încercam să ascultăm ce vorbeasc. Dar mama nu ne lăsa să ascultăm ce-și spuneau. Ne zicea: „Nu vă băgați în vorba oamenilor cu mustăți!” „Mamă, dar mata nu ai mustață!” mai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ceva ani prin veșnicile câmpii de vânătoare ale apașilor și comanșilor, ce-or mai fi mâncând și ei pe acolo că doar nu bizoni, o fi și pe acolo criză economică mondială. Tot pe atunci, în anii copilăriei noastre, când răceam și ne apuca câte o tusă măgărească 'ntâia, mama ne oblojea cum putea și ea. Țin minte că odată, când tușeam și eu mai de doamne-ajută, a venit la noi un fel de cumătră dintr-un sat apropiat orașului. Văzându
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
făceau rost de un pumn, doi de făină de porumb, preparam cir (apă sare și făină, atât!), un fel de mămăligă foarte subțire, care se soarbe cu lingura. Și se consumă fierbinte, pentru că nu aveam răbdare să așteptăm să se răcească. Era bun cirul, dar puțin, dar și pentru faptul că castroanele noastre erau prea mari. Într-o zi, acum vreo doi ani, am făcut un ceaun mare cu cir, am pus în farfurii adânci, să li se pară mult, și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Vodă se întoarse, privirea pe care de obicei și-o păstra blajină, acum rece și cercetătoare o plimbă de la un Cantacuzin la celălalt. Fața i se alungise ca de o tristețe. — Ei, da, așa a fost. Vodă Șerban nu se răcise bine la Cotroceni, când padișahul, pus de capuchehaia franțujilor, ni l-au cerut pe beizadea Gheorghiță, vărul nostru, ostatic la Istanbul, garanție că nu vom închina țara austriecilor. L-am dat, naș Dinule, sau nu l-am dat? Țiaduci aminte
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Era limpede că la gât caftanul luxos îl strângea cumplit pe stolnic. Mihai Cantacuzino crezu că greutatea trupului mătăhălos mult prea gras al fratelui mai mare îl face ursuz, dar când îi auzi în continuare șoapta simți cum i se răcește spatele. Visul meu nu-i împlinit pân’ nu-l văz pe Constandinul Stancăi răpus. Cu tot neamul lui... Crezusem că i-am dat domnia cu împrumut pentru un an, doi, până se linișteau lucrurile... Dar el, douăzeci și cinci de ani s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și predomină relațiile cu statele comuniste; a doua etapă se încadrează între anii 1965-1980, când România își dezvoltă relațiile cu Occidentul și beneficiază de credite de pe urma lor; a treia etapă se încadrează între anii 1980-1989, când relațiile cu Occidentul se „răcesc”; b) Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorgiu-Dej (1948 1965) Modelul sovietic a fost aplicat în toate domeniile: economic, politic, cultural. Modelul economic preluat din URSS prevedea: naționalizarea mijloacelor de producție, a uzinelor, întreprinderilor (11 iunie 1948); industrializarea organizată pe baza
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]