3,048 matches
-
și chiar l-ar da afară, doar că alunecă înapoi în jos, sub cuvinte. Ea îl cercetează, inversând rolurile între ei - ea doctor, el pacient. —Vi s-a întâmplat ceva. Da, spune el. Vede acel ceva, în mii de exemplare, răscolind câmpurile, la o șoaptă distanță de ei. Ea închide ochii și se întinde pe pământul înghețat. El se lasă pe spate lângă ea, pe o parte, cu capul pe brațul îndoit. Se uită la ea, la câmpul deschis care este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
umărul stâng. Poartă un halat bărbătesc de flanelă, ecosez, roșu cu verde, din care brațele și picioarele îi ies ca niște greșeli proaspete. Își duce o mână la fața umflată. —Sunt groaznică? E frumoasă, genul de frumusețe înfrântă care-l răscolește. Îl conduce spre o chicinetă minusculă, unde pune cu mișcări nesigure un ceainic cu apă pe ochiul aragazului. El se învârte pe lângă ea. Nu prea mai e timp, spune el. Vreau să-ți arăt ceva. Înainte să răsară soarele. Mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
viața noastră-i ca inelul ce face din noapte zi. Un inel, o horă, ca să spună dragostea ce leagă mirele de o mireasă și pe noi de lumea ntreagă. Doar prin ea aflăm salvarea noastră de aceste valuri ce le răscolește marea - ndepărtărilor de maluri. Toți avem de învățat de la îngeri, flori, copii; dragostea este un sfat cu aripa-n veșnicii. Prunci și flori...O lume-aparte, totdeauna le contemplu și nimic nu mă desparte de sublimul lor exemplu. 2012 Sfârșitul lumii
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
păstrez viu În amintire În legătură cu aceste trei morți, spre deosebire de cea de a patra, a fost acesta: În timp ce primele trei morți se petrecuseră violent și În timp ce groaza, spaima neașteptată, sila și oprimarea, sub toate formele lor, s-au Întrunit pentru a răscoli inimile, pentru a zdruncina și ofili trupurile celor care au văzut ivirea morții, după ce momentul primului șoc a trecut, locuitorii orașului au reacționat rapid În fața morții, acceptîndu-i violența, mutilarea sîngeroasă și grozăvia cu calm, ca pe o consecință firească a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
William Gillmore Sims. Au văzut că groapa nu era nici clară, nici mică și nici În frontul principal, iar cîmpia nu era verde, nici Îngrădită, nici iarba cosită. Dogoarea tremurătoare a amiezii strălucea peste pămîntul veșnic și nesfîrșit, peste lanul răscolit cu brutalitate, transformat Într-un morman de vreascuri, iar cu fiecare cîmpie, cu fiecare viroagă, povîrniș sau vad, pămîntul Înainta Într-o zvîrcolire brutală, dulce, nesfîrșită. Atunci Garfield, Arthur, Harrison și Hayes au stat o clipă nemișcați la capătul podului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
să le și văd. SÎnt un blestem și-o povară pe capul meu și nu mai vreau să le văd În fața ochilor. O să le dau foc.“ „Da, așa mă gîndeam și eu“ - am zis - „nu fac altceva decît să-ți răscolească amintiri pe care ar trebui să-ncerci să le uiți. Ar trebui distruse.“ „Asta am să și fac“ a zis. „Dumnezeu mi-e martor!“ „Și totuși“ - am zis, că Începusem să-ți povestesc, i-am zis bătrînei doamne Mason, „și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Într-o zi el a venit acasă la cină și-a găsit-o acolo... măi, ce cucoană mai era! dichisită și pudrată și gătită de te dădea gata... și-atunci a aflat el. De fapt, cred că asta i-a răscolit amintiri dureroase: o ura așa de tare, că nici n-a vrut să stea de vorbă cu ea, și-a luat pălăria și a vrut să plece iar de-acasă, dar ea s-a apropiat de el... măi, și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mătură apa la nici doi metri de lama vopsită în portocaliu a celui înalt cu părul scurt. Dar David ne păstrează exact pe mijlocul culoarului. Am un sentiment bun, ca și cum nu eu, băiatul de pînă acum, de dinainte de start, vîslesc răscolind apa, ci un altul mai bun, mai puternic, antrenat pentru această muncă. Sîntem departe. A început. Trebuie luate toate deciziile. Ritm. Capul sus. Respirație controlată. De-a lungul țărmului se deplasează o procesiune de bicicliști. Deasupra fiecărui culoar, prinsă de
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
îl pândea furios de după bare cum spinteca podeaua de metal masiv și descoperi al doilea distorsor. Imaginea devenea și mai clară. Criza trebuia să fie aproape. A doua noapte fu la fel de calmă ca prima. Gosseyn își petrecu a treia zi răscolind dosarele. Două pagini despre Secoh îl interesară în mod deosebit, fiindcă informațiile prezentate nu se aflau printre amintirile lui Ashargin. Cele patruzeci și șapte de pagini referitoare la Enro, divizate pe secțiuni, îi confirmară ceea ce știa deja, cu niște detalii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
gândindu-se ce sens puteau avea cuvintele rostite de detectorul de minciuni: "Este înconjurat de o aureolă de forță de o natură nemaiântâlnită." Când se trezi, soarele strălucea. Teresa Clark se topise fără urmă. Gosseyn se convinse de dispariția ei răscolind în grabă tufișurile. Apoi ieși pe trotuar la vreo 30 de metri mai încolo; inspectă dintr-o privire strada spre nord, apoi spre sud. Trotuarele și strada furnicau de lume. Bărbați și femei, îmbrăcați cu eleganță treceau grăbiți prin fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Se întoarse cu o piruetă elegantă și se apropie de el: ― Prostule, îi zise ea fără menajamente. De ce-ai fugit imediat cum au venit gărzile atunci? N-ai auzit că le-am spus că nu permit nimănui să-mi răscolească apartamentul, dacă vine din ordinul lui Thorson? Chiar tu ai fost cel ucis, nu-i așa? Nu-i vorba doar despre o asemănare întâmplătoare? Gosseyn vru să răspundă, dar ea îl opri: ― Nu pot sta decât un minut. Crede-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Într-adevăr, știa, dar Gosseyn nu se putu opri să nu constate: până și semnătura mea este aceeași; automat identică. Numai că explicația unei astfel de semnături ar fi dificilă de acceptat cu una, cu două. Își pierdu zece minute răscolindu-și valizele. Avea nevoie de cele trei costume pe care le avea acolo. După câte își amintea, pusese termostatul unuia dintre ele la 66°F:); în timp ce optima pentru el era de 72°F. Exact după cum își amintea, două dintre termostate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
ăia împuțiți ? Te pomenești că faci și sport acuma...“. Vorbeam singur, penibil de singur. Mă vedeam și mă auzeam și-mi venea să plâng. Era nespus de greu, poate că iar nu mă pregătisem îndeajuns. Impulsul lucid al revanșei îmi răscolea toată drojdia orgoliului amestecată cu îndoiala și cu neîncrederea în mine. „Află, bătrâne“, am spus (vorbeam tare, aproape zbieram) „află că, mai demult, făceam și eu sport și, fii atent, placam frumos, aveam și viteză, eram numai voință și forță
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
îl pândea furios de după bare cum spinteca podeaua de metal masiv și descoperi al doilea distorsor. Imaginea devenea și mai clară. Criza trebuia să fie aproape. A doua noapte fu la fel de calmă ca prima. Gosseyn își petrecu a treia zi răscolind dosarele. Două pagini despre Secoh îl interesară în mod deosebit, fiindcă informațiile prezentate nu se aflau printre amintirile lui Ashargin. Cele patruzeci și șapte de pagini referitoare la Enro, divizate pe secțiuni, îi confirmară ceea ce știa deja, cu niște detalii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
gândindu-se ce sens puteau avea cuvintele rostite de detectorul de minciuni: "Este înconjurat de o aureolă de forță de o natură nemaiântâlnită." Când se trezi, soarele strălucea. Teresa Clark se topise fără urmă. Gosseyn se convinse de dispariția ei răscolind în grabă tufișurile. Apoi ieși pe trotuar la vreo 30 de metri mai încolo; inspectă dintr-o privire strada spre nord, apoi spre sud. Trotuarele și strada furnicau de lume. Bărbați și femei, îmbrăcați cu eleganță treceau grăbiți prin fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Se întoarse cu o piruetă elegantă și se apropie de el: ― Prostule, îi zise ea fără menajamente. De ce-ai fugit imediat cum au venit gărzile atunci? N-ai auzit că le-am spus că nu permit nimănui să-mi răscolească apartamentul, dacă vine din ordinul lui Thorson? Chiar tu ai fost cel ucis, nu-i așa? Nu-i vorba doar despre o asemănare întâmplătoare? Gosseyn vru să răspundă, dar ea îl opri: ― Nu pot sta decât un minut. Crede-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Într-adevăr, știa, dar Gosseyn nu se putu opri să nu constate: până și semnătura mea este aceeași; automat identică. Numai că explicația unei astfel de semnături ar fi dificilă de acceptat cu una, cu două. Își pierdu zece minute răscolindu-și valizele. Avea nevoie de cele trei costume pe care le avea acolo. După câte își amintea, pusese termostatul unuia dintre ele la 66°F:); în timp ce optima pentru el era de 72°F. Exact după cum își amintea, două dintre termostate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
corului, un băiat înăltuț, cu plete ondulate și voce prea răgușită pentru un corist, să i le țină și lui. Pe Alexandru l-au găsit în prag, fumând, și l-au înconjurat imediat. Era cu capul gol și vântul îi răscolea părul moale și castaniu. Repertoriul corului format din cinci inși era fix: O, ce veste minuna-a-a-tă, Trei păstori și cântecul de încheiere, care-i plăcea lui Nicu cel mai mult din cauza cuvintelor, că melodia era destul de grea. Nicu vibra mai
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
fine conacul aristocratic unde personajele reunite petrec Revelionul. În toată această lume stratificată social răsună poate cea mai puternică voce a romanului, cea a Iuliei, fiica doctorului, care consemnează-n jurnalul ei, cu grație și maturitate, toate faptele aiuritoare ce răscolesc viața liniștită a semenilor ei. Jurnalul Iuliei e cutia de rezonanță a cărții, unde fiecare temă capătă coloratură afectivă. Aici se conturează și o delicată poveste de dragoste, la care Iulia meditează cu o neașteptată luciditate. Modelul fetei romanțioase trecuse
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ziua. Nu știa că tristețea poate să îți fiarbă în rărunchi precum vinul. O simțea înnodându-se în bulboane fierbinți, care tresăreau și-l loveau în piept ca bășicile unui terci în clocot. O crezuse înghețată și limpede, dar era răscolită și îi clătina gândurile în cap. Se simțea înecat în această neliniște pe care aproape că o auzea zvârcolindu-se și atunci se gândi că poate e moartea. Se sili să se-nalțe în capul oaselor. Ningea, dar în cameră
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
un lucru: Godun ar putea să îți fie un prieten pe viață, iar al doilea aș fi eu! Deși o femeie îl invitase din prima seară în lumea dorințelor împlinite, se trezi întristat. Își visase nevasta de îndată ce adormise și era răscolit de dorința chinuitoare să o aibă lângă el, pe cearșaf. Încercă să nu se gândească la salonul lor de la Teheran, cu oglinzi și parchet de paltin, mereu lustruit, cu covor de colecție, primit de la socru-său. Teheranul de nord, unde
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
vagoanelor trenului său. Într-o zi din februarie, bona progeniturilor lui Godun apăru cu o tânără ajutoare. O văzu cuprinsă cu șorț și încercând să hurduce o oală plină, până la plita pentru gătit. El era afară, croia poteci prin zăpada răscolită de vânt și sări să îi vină în ajutor. Pentru cine gătești atât? o întrebă surâzând, dar ea nu putu să-i răspundă decât în limba pe care Omar nu o pricepea încă și nu pricepu nici când fata desenase
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
în același timp deja mă gândeam că toate acestea le voi introduce în noua mea carte, mult prelucrată, însă construită pe scheletul precedentei. Din nou, Mâna invizibilă a lui Dumnezeu mi-a scos în cale anumite mesaje, cărți care au răscolit adâncurile inimii mele și într-un final a apărut așa „ca din senin” titlul cărții: Trăiește viața pe care o iubești”. Treptat au început să se contureze anumite idei, capitole dar parcă ceva nu mergea, parcă eram blocată, aveam starea
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
care ar fi, ți-l dau. - Nu, pe acesta-l voi - zise Făt-Frumos, ținând la vorba lui. Baba scîrșni din dinți ca apucată, dar apoi își strânse moara cea hârbuită de gură, ca să nu iasă prin ea veninul ce-i răscolea inima pestriță. - Hai, ia-ți-l - zise-n sfârșit. El se urcă pe cal cu buzduganul de-a umere. Părea că fața pustiului se ia după urmele lui, și sbura ca un gând, ca o vijelie pintre volburele de năsip
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sufletul cel osândit al babei. - Am scăpat - zise fata. - Am scăpat - zise calul cel cu șapte inimi. - Stăpâne - adăogi calul - tu ai izbit miază-noaptea, de a căzut la pământ cu două ceasuri înainte de vreme, și eu simt sub picioarele mele răscolindu-se năsipul. Scheletele înmormîntate de volburele năsipului arzător al pustiilor au să se scoale spre a se sui în lună la benchetele lor. E primejdios ca să umbli acuma. Aerul cel înveninat și rece al sufletelor lor moarte v-ar pute
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]