3,632 matches
-
bine acolo, spunea el, și apoi ești în societate bună. Grand remarcase atențiile speciale ale personalului față de reprezentantul comercial și înțelesese și motivul, observând bacșișurile excesive pe care acesta le lăsa. Cottard părea foarte sensibil la amabilitățile cu care era răsplătit. Într-o zi, când șeful personalului îl însoțise până la ușă și îl ajutase să-și îmbrace pardesiul, Cottard îi spuse lui Grand: \ E un băiat bun, poate să depună mărturie. \ SĂ DEPUNĂ MĂRTURIE PENTRU CE ? Cottard ezitase. \ EI, PĂI CĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
și o nerăbdare care le răpise orice stăpânire de sine. Îi apuca un fel de panică la gândul că puteau, atât de aproape de țintă, să moară, că nu vor revedea ființa pe care o iubeau și că nu vor fi răsplătiți pentru aceste lungi suferințe. Deși luni întregi perseveraseră în așteptare cu o tenacitate obscură, în ciuda închisorii și a exilului, cea dintâi speranță fusese suficientă ca să distrugă ceea ce disperarea și teama nu putuseră știrbi. Ei s-au năpustit, ca niște scoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
că ceruseră singurul lucru care depindea de ei. Și Rieux, în momentul în care cotea pe strada lui Grand si a lui Cottard, se gândea că era drept ca, din când în când cel puțin, bucuria să vină să-i răsplătească pe cei cărora le e suficient omul, cu sărmana și teribila lui iubire. Această cronică se apropie de sfârșit. E timpul ca doctorul Bernard Rieux să declare că este autorul ei. Dar înainte de a povesti ultimele evenimente, el ar vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
să te recuperăm, să te salvăm, dar să știi că nimic și nimeni nu te mai poate salva! Păcat, de unele calități de minte pe care le ai, că noi te-am fi îmbrățișat cu drag și te-am fi răsplătit generos, pentru că avem puterea și avem și atâtea posibilități să-ți răsplătim atașamentul față de noi. O arătare cu șapcă mă admonesta, trecându mă în seama altor comisari care încercau să mă salveze - ziceau ei - măcar în ultima clipă - dacă voi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nimeni nu te mai poate salva! Păcat, de unele calități de minte pe care le ai, că noi te-am fi îmbrățișat cu drag și te-am fi răsplătit generos, pentru că avem puterea și avem și atâtea posibilități să-ți răsplătim atașamentul față de noi. O arătare cu șapcă mă admonesta, trecându mă în seama altor comisari care încercau să mă salveze - ziceau ei - măcar în ultima clipă - dacă voi avea luciditatea să recunosc că am greșit și să mă grăbesc a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
auziseră amenințarea a și spus cu glas răspicat: - Tov. profesor, x a zis că vă aranjează la tăticul lui...”. Sigur că n-am dat importanță la început. Îmi vedeam de lecțiile mele, iarăși l-am mai ascultat după un timp răsplătindu-i „eforturile” cu aceeași notă. De data aceasta, elevul meu n-a mai șoptit colegilor apropiați amenințarea veche, ci a spus cu glas tare, răspicat: - Lasă că vă aranjează el, tata!” Destul de categoric! în această situație, mă simt dator în calitate de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
comparativ cu puținătatea și fragilitatea mea de copil. Deci, atunci în nedreapta orânduire burghezo-moșierească am obținut imediat audiența la boierul-boier cu adevărat care probabil că avea ca ascendenți pe unul dintre acei viteji care au apărat țara și a fost răsplătit cu o sfoară de moșie consemnată în hotărâri domnești și întărite de zapise cu peceți grele de semnificații. Mă gândeam că boierul de neam vechi avea o serie de calități care impuneau respect față de persoana respectivă, care, pe parcursul timpului, a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cutii muzicale. A căutat pe zeci de site-uri și a vorbit cu o grămadă de tehnicieni, până când a fost sigur că aceasta avea calitățile necesare. Acum, scoțând mecanismul afară cu șurubelnița, își dădu seama că răbdarea i-a fost răsplătită. Tamburul rotativ din mijloc, prevăzut cu niște ace mici, care acționau ciocănelul ce executa melodia, avea un orificiu, exact cum i se spusese. Întinse mâna, pe care avea o mănușă de latex, după primul dintre sigiliile cilindrice pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să vadă că Henry nu dezgropa niște gunoaie vechi, ci lucrări care erau menționate într-o revistă de prestigiu: „Se întâmplă să am o copie chiar aici, poate că domnul dorește să arunce o privire“. În schimb, Neather va fi răsplătit pentru timpul și expertiza sa. Cu alte cuvinte, ori va primi un teanc de bancnote din sertarul lui Henry de pe strada Bond ori, mai puțin probabil, o parte din profiturile obținute în urma eventualei vânzări. Dar nici măcar meschinul de Neather nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
există pentru că sunt suficienți oameni care doresc să plătească pentru inovații. Dispozitive în miniatură de stocare a muzicii, cum ar fi iPod, care interpretează cântece MP3 descărcate de pe internet sunt o inovație pentru care mulți consumatori sunt dornici să plătească, răsplătind companii cum ar fi Apple și Sony pentru vânzările acestor inovații. Medicamente și dispozitive medicale prelungesc sănătatea si viața, alimentând atât inovațiile, cât și industrii noi, cum ar fi biotehnologia. Oricât de pline de succes ar putea părea aceste inovații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
deoarece personajul acționează în timp real și se comportă într-o manieră similară existenței umane, credibilă. De exemplu, atunci când îi vorbeam calm și într-un mod prietenos lui Fin Fin, acesta putea să zburde prin lumea virtuală a junglei sale, răsplătindu-mă cu un cântecel. Dar atunci când mă adresam răstit și țipând, el ar fi ales să fugă, speriat. Acest aspect i-a influențat comportamentul și Fin Fin devenise precaut înainte să se apropie de mine din nou, până în momentul când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
tendințelor.” La început, chiar și ideea de a urmări tendințele pe internet părea atât de bizară, încât cei mai mulți oameni nu ar fi putut nici măcar accepta gândul că acest instrument ar avea vreo valoare. Dar am fost perseverenți și perseverența este răsplătită, îndeosebi dacă nu ești complexat că vei fi socotit ciudat. Instrumentul de trasare a tendințelor este un instrument de cercetare a cunoștințelor în timp real, pe care l-am dezvoltat împreună cu specialiștii de la Institute for Global Futures, pe care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Femeia încuviință pe loc, cu lacrimi în ochi. Neîndoindu-se de sinceritatea femeii, Porfiri deschise un sertar din care scoase afară o batistă curată pe care o ținea la îndemână pentru astfel de ocazii. I-o întinse, însă ea îl răsplăti cu o privire care sugera că nu ea, ci el ar avea mai mare nevoie de batistă. Deși până la urmă o acceptă, Porfiri nu reuși să o convingă să o și folosească, preferând să țină batista strânsă ghem în palmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
antagonismul ei. ă știu unde să îl găsesc, spuse el nonșalant. Îți rămân recunoascător, Katia. și ca reprezentant al statului, sunt încrezător că Țarul îți este de asemenea recunoscător. Se înclină solemn, clipind, ca și cum astfel ar fi autorizat să-i răsplătească serviciile femeii. Capitolul șaptesprezece Evazivul Govorov Încă o misie dată dracului. Locotenentul Salitov coborî pentru a șaptea oară într-o tavernă și deja era scârbit de mirosul acestor localuri. Aerul, mustind cu miros de tărie, îi făcea ochii să plângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
artă doar ca să muncesc gratis pentru el și să-l ajut astfel să economisească bani. — Serios? — Mda. Kitty ridică neputincioasă din umeri, apoi Își lăsă geanta În rulotă. Când se Întoarse la Diane, Îi veni brusc ideea că trebuia să răsplătească pe măsură tot ajutorul pe care i-l dăduse și sincronizarea perfectă de care avusese parte. Trebuia să o invite pe Diane Înăuntru, să vadă expoziția. — Diane, mi-aș dori foarte tare să rămâi la deschidere. Dar din ordinul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de vreo oră Kitty Îl așteptă răbdătoare pe Matthew să coboare. Era o așteptare de care se bucura, o liniște spartă doar de valurile care alergau spre plaja fină. Se gândi că trebuia să existe o cale de a-i răsplăti ospitalitatea. Se uită prin cameră, dar nu-i veni nici o idee. Poate cafea? Caută prin toate dulapurile un filtru, dar degeaba. Improviză unul dintr-un șervețel, puse de cafea și continuă să aștepte răbdătoare. Când auzi primele zgomote sus, urcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
fusese doar o aventură de-o noapte, Într-un moment de slăbiciune sau de beție. Aș vrea să-ți spun că, În ciuda tuturor problemelor, pentru mine a fost o călătorie minunată. Mulțumesc. Charlie o privi surprins, mormăi ceva și Îi răsplăti cuvintele cu un zâmbet larg. Câtă prefăcătorie și câtă sinceritate erau În acele cuvinte? Kitty Își luă geanta și, Înainte de-a urca În taxi, mai aruncă o ultimă privire spre fețele tensionate pe care le lăsa În urmă. Desert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
nu erau dispuși să fie moralizați. La școală nu învățam mare lucru, în schimb pe stradă se preda temeinic disprețul. Profesorii mei erau în același timp colegii mei. De aceea de câte ori vreun bătrân făcea greșeala să ne certe, era prompt răsplătit cu râsete și insulte. Ne întreceam între noi în neobrăzare și vorbe necuviincioase pe care aș roși să le rostesc astăzi, dar atunci mi se păreau cât se poate de normale în gura noastră. Când aveam ocazia, ne țineam după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
William - și se adresa cu o blândețe lubrică micului parazit -, o altă jaretieră, și alt fel de lână de aur. Vino după mine. Am șoptit la urechea lui William: — Perforce I am thine, and that is in me... William mă răsplăti cu o privire de recunoștință unsuroasă și o urmă pe regină, dispărând după draperie. Je tiens la reine! Am fost cu Dee În Orașul de Aur. Străbăteam niște pasaje Înguste și urât mirositoare, nu departe de cimitirul evreiesc, iar Dee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
artistică, precum rotația lentă a unui aruncător de disc, cu balansările precaute ale celui ce aruncă greutatea, cu timpii lungi ai jocului de golf, cu așteptările stupide de la baseball. În orice caz, și oricare ar fi fost ritmul, soarta ne răsplătea, pentru că, dacă vrei să găsești conexiuni, ele se găsesc Întotdeauna, pretutindeni și În orice, lumea explodează Într-o rețea, Într-un vârtej de Înrudiri și totul trimite la tot, totul explică tot... Nu-i spuneam nimic de ele Liei, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
lumina: anestezicele, plombele, protezele, aparatele de Îndreptat dinți, estetica. În viitor, spune el publicului, dinții vor avea plantate cipuri de calculatoare, care să-ți analizeze dieta, să te sfătuiască, să trimită e-mailuri dentistului la primul semn de carie. Este răsplătit cu ovații. — „What’s love got to do, got to do with it“, fredonează Ivan odată cu tonomatul, cu accentul lui hazos. Și tot el răspunde: Totul, prieteni. O iubesc pe barmaniță! O să-mi facă cinci copii! Și nevestele din Midwest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ale statului și ale poliției În care cei schingiuiți așteaptă În anticamere fără de număr sub bolte grandioase cu formulare tremurînde În mîini chiar și acolo poți afla un sergent tînăr sau o funcționară găsind un loc secret pentru a-și răsplăti imaginația și nu există clădire pe pămînt care să nu fi fost reconstruită de imaginație pentru a ascunde adăposturi În fața luminii crude cotloane de Întunecime capele ale sinelui camere și arce boltite pentru cîntecul axis mundi! La un an după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
mă caută nimeni, nu mă vede nimeni, ală venea de la vizită, ăla pleca la vizită, ăla că a vorbit cu ta-su, eram disperat. Ziceam că dacă mă tai cu lama de ras, curge sângele ăla negru și-mi revin. „Răsplătit“ - am fost băgat pe izolare. Așa era legea la bighidii acolo, cât am stat. La o ceartă, ceva, hai pe izolare. Stăteam de când intram și până ieșeam răstignit de pat. Scandalurile alea, nu există acolo stăpân. Acolo se dă foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
copil slăbit de foame Plânge moartea căprioarei. „Un copil al nimănui” Ei, acum nu vă mai scap, Vreau răspunsul la-ntrebare: Cine vine pe cărare Și ce poartă el pe cap? „O căciulă mai voinică decât el” Dacă știți, vă răsplătesc Și pe voi, dar și pe ei: Cine s-a suit în tei Și-a prins cucul armenesc? Cum voi sunteți de ispravă, Vin cu-o întrebare, iată: Este vorba de-o dumbravă, Dar de una... Moromeți au fost mai
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
o milă de vadul peste apa numită Tagliamento. Povestisem că sunt fiu de negustor și că tatăl meu venise din Siria la Concordia datorită afacerilor avute cu venețienii. M-au întâmpinat ca pe un frate la ananghie și m-au răsplătit cu mâncare și cu un culcuș. A doua zi am traversat râul Tagliamento pe o plută mare. Pe la ora trei mă aflam la popasul dinspre Meduna, în apropiere de izvoarele râului Fiume. L-am întrebat pe hangiu cum se ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]