5,027 matches
-
spațiu hieroglific al textului (cel care "modifică raportul sensului cu textul, transformă în mod radical datele reprezentării și ale expresivității"43) pentru a formula ideea că, de fapt, în afara lecturii nu există nici un text. Numai prin operația lecturii "textul se reîntoarce la text și propune o nouă lectură, o nouă scriitură", cum se întâmplă în operele parodice, exemple folosite de telqueliști spre a înfățișa o lume nesfârșită, obositoare chiar, de texte integrate într-un circuit condamnat "să plutească", după expresia teoreticianului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lui Soljenițin, dar și de propria lui viață, cartea Ceciliei Maticiuc a ales să descifreze sensul particular al schițelor, povestirilor, romanelor, precum și al "studiului artistic", cum își subintitulează autorul scrierea Arhipelagul Gulag, mergând dinspre operă spre autor, pentru a se reîntoarce la operă, conferind demersului său analitic o deschidere spre "exemplaritate", ce elimină din capul locului închiderea asupra autorului și asupra biografismului. Această deschidere este susținută de chiar oprirea comentariului cărții asupra câtorva aspecte narative din proza lui Soljenițîn care-i
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sfârșitul sorocului" și pe care îl amintește în Arhipelagul GULAG. Enumerarea unor elemente referențiale identificate în opera literară a scriitorului rus nu pledează pentru o abordare biografică a operei. Circuitul de înțelegere merge de la operă la autor pentru a se reîntoarce la operă, și nu de la autor la operă, pentru a se închide asupra autorului, deoarece opera este cea care a impresionat întreaga lume, nu simpla existență a unui om care a viețuit în lagăre, asemenea altor milioane de oameni. Soljenițîn
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o mărime de prag. Da, toată viața lui omul oscilează, se zbate între rău și bine, alunecă, apoi cade, se cațără, se căiește, din nou se întunecă, dar, până nu trece pragul nelegiuirii, el mai are posibilitatea de a se reîntoarce și de a rămâne în sfera speranței noastre. Când însă prin densitatea faptelor rele ori prin gradul lor de gravitate, ori prin absolutismul puterii el trece pe neașteptate peste prag, atunci a ieșit din umanitate. Și, poate, fără putință de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Domnul, cu toții copiii săi, băieți și fete, care erau inocenți și toți izraeliții i-au ucis cu pietre și după ce i-au ucis cu pietre, i-au ars cu foc (Ios 7, 25); nu l-a mustrat pe Iefte care, reîntorcându-se la Mițpa, după o bătălie în care fusese biruitor, și-a sacrificat propria fiică (cf. Jud 11, 30-40), datorită jurământului făcut Domnului; iar pe Samson l-a inspirat să moară împreună cu filistenii, dușmanii săi și ai poporului ales, înmormântându
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
contribuit și la favorizarea existenței unei misiuni, care putea să-și consolideze fundamentele în liniște. Dacă li s-ar fi spus primilor misionari creștini că lumea ar mai fi durat destul de mult și că Isus Cristos nu s-ar fi reîntors, apocaliptic, pentru mai multe veacuri, deși El este prezent, potrivit spuselor sale, alături de Biserica sa, până la sfârșitul veacurilor (Mt 28, 20), atunci poate le-ar fi lipsit acea conștiință profundă și zelul necesar predicării Evangheliei și trăirii acesteia în acele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unor creștini care nu au reușit ori nu s-au implicat să aprofundeze corespunzător etica evanghelică din punct de vedere spiritual, fiind înclinați să accepte serviciul militar ca pe o ocupație bine retribuită. În acest fragment din De idolatria se reîntorc paradigmele antitetice plăcute lui Tertulian pentru a arăta în mod eficace cât de dăunătoare ar fi fost apartenența la structura militară. Asistăm la o contrapoziție dintre promisiunile de la botez (sacramentum divinum) și jurământul militar (sacramen-tum humanum), crucea (signum Christi) și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
24, 47) tot în fața celor prezenți. Câțiva soldați au fost martorii oculari ai pătimirii, morții (cf. In 19, 23-34) și învierii glorioase a lui Isus (cf. Mc 27, 4). E foarte probabil ca tocmai aceștia să fi fost cei care, reîntorcându-se în patrie și precedându-i pe apostoli, ar fi mărturisit pentru prima oară conaționalilor lor despre Cristos și învățăturile sale. Treptat, stima și respectul amintit s-au transformat în simpatie și amiciție atunci când, discipolii lui Cristos, și-au dat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să ne dea iluzia apartenenței sale la ginta romană Cornelia, funcția sa modestă de centurion ne dă un motiv în plus să-l considerăm fiul vreunuia dintre cei 10.000 de liberți degrevați de Lucius Cornelius Sylla (138-78 a.Chr.). Reîntorcându-se la Roma, centurionul Cornelius a săvârșit multe convertiri; din Scrisoarea către Romani (54 p.Chr.) aflăm că erau numeroși creștinii în capitala Imperiului, lucru confirmat de Scrisoarea către Filipeni (60 p.Chr.) unde ni se spune că exista un
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
3.000 s-au botezat într-o singură zi, iar într-o alta vreo 5.000, pentru ca mai apoi să stăruie împreună în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciune. Însuflețiți de zelul neofiților, soldații abia reîntorși în patrie, sub impulsul și indicațiile Apostolilor Petru și Paul, s-au reunit și au săvârșit convertiri (fiind centurion, Cornelius a istorisit probabil experiențele sale religioase și celor de la curtea imperială), constituind acea Biserică, care mai apoi se va considera
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ori la vreunul din cei următori, dar nici un asemenea calcul nu este admis datorită unui detaliu din text. În capitolul II, guvernatorul face aluzie la o răsplată numită decennalia: dacă era vorba despre deceniul domniei lui Dioclețian trebuie să ne reîntoarcem la 293, an în care nu începuse încă persecuția, sau la 295, deceniul tetrarhiei, an în care a început poate și epurarea din armată. Aparenta neclaritate a termenului decennalia în exprimarea guvernatorului este justificată de antichitatea textului, care în opinia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în aceste tânguiri: „Acestea sunt lucrurile pe care ți le-am spus în închisoare, temându-mă și implorând ceea ce ți s-a întâmplat? Vai de mine, săraca. Nu-mi răspunzi? Ai milă de mine, Doamne! Privește spre preaiubitul tău fiu; reîntoarce-te la noi; oh, nu ne părăsi! De ce ești atât de mulțumit? Unde vrei să mergi? Pentru ce ne urăști? Ești dus la moarte ca o oaie“. Marcianus, întorcându-se spre ea și privind-o cu ochiul pieziș, i-a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
țină pe loc. Imediat ce a ajuns la locul stabilit, Marcianus privi împrejur și din mulțime l-a chemat la sine pe Zotikos, spunându-i să-i aducă soția. Îndată ce a avut-o aproape a sărutat-o și i-a spus: „Reîntoarce-te la Domnul. Pentru că, cu sufletul tău sclav al diavolului nu vei putea să mă privești când pătimesc martiriul“. Sărutând apoi pruncul și îndreptându-și privirea spre cer spuse: „Doamne, Dumnezeule, ai grijă de el!“. Martirii s-au îmbrățișat și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
domnia lui Maximianus, după ce a primit permisiunea de a duce o viață ascetică. Între anii 297-298 a fost rechemat la oaste pentru războiul împotriva maurilor; refuzând să primească un donativum a fost aruncat în închisoare. Eliberat de împărat s-a reîntors la viața de ascetism; în anul 303 a fost rechemat în armată în baza dispozițiilor dioclețiene contra creștinilor. Printre mărturiile creștine legendare se află cele referitore la soldații care ar fi avut de a face mai mult sau mai puțin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
accepta personal, cerându-le să-și exprime apostazia publică și în cazarmă, aducând jertfe idolilor în semn de fidelitate. Acești apostați au ajuns ulterior obiectul de dispreț al întregii Biserici, chiar și atunci când, după moartea lui Licinius (324), s-au reîntors la credința de odinioară. Conciliul de la Niceea (325), prin canonul 12, îi condamna la o lungă penitență interzicându-le să acceadă vreodată la ordinele sacre: Iar dacă unii, chemați de harul lui Dumnezeu, mai întâi și-au recunoscut credința, renunțând
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
oștirea îngerească. Marinarii auzeau numai vocile care îi vorbeau preafericitului Theogenes, așa încât marinarii căzuți în prada fricii nu mai aveau de gând să-l arunce în mare. Atunci el i-a implorat spunând: „Faceți ceea ce vi s-a poruncit, și reîntorcându-vă în oraș credeți în Dumnezeu, ca să primiți viața veșnică“. După aceste cuvinte, l-au aruncat în mare. 11. Reîntorcându-se în oraș, marinarii au povestit ceea ce au văzut; în acea zi au crezut în Cristos ei, fiii lor, mulți
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de gând să-l arunce în mare. Atunci el i-a implorat spunând: „Faceți ceea ce vi s-a poruncit, și reîntorcându-vă în oraș credeți în Dumnezeu, ca să primiți viața veșnică“. După aceste cuvinte, l-au aruncat în mare. 11. Reîntorcându-se în oraș, marinarii au povestit ceea ce au văzut; în acea zi au crezut în Cristos ei, fiii lor, mulți alții din popor și chiar unii din aceiași legiune. După 60 de zile s-a dezlănțuit o luptă înverșunată contra
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
e nimic de făcut și că așteptăm numai un răspuns de la d-l Clodius și scrisoarea partidelor politice. Sănătescu se scoală și spuse: «Vi le aduc eu». Regele a ieșit din cameră și după o jumătate de ceas s-a reîntors cu un pluton de soldați din garda Palatului cu revolverele în mână. Surprins, am spus: «Ce înseamnă aceasta, Majestate?». În timpul acesta m-a luat de coate un maior [Anton Dumitrescu] pe care l-am făcut «mișel». Lui Sănătescu i-am
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
putere pentru a ieși la lumină, explodând cu un fel de frenezie la descoperirea aerului curat și a razelor soarelui, Întorcându-se cu pasiune către soarele spre care se deschide, fiind apoi În aerul rece care o face să se reîntoarcă În pământ. În cadrul acestei povești se pot prezenta pistilul, petala și celelalte părți prevăzute În programă, dar prin intermediul imaginilor care antrenează elevul În ceea ce Învață. Imaginile capabile să implice afectiv copilul transformă informația aridă din științe, matematică sau aritmetică, biologie
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
-se să se alăture campaniei contra parților. Ofițerii l-au sfătuit să se refugieze cu armata în Macedonia, dar familia găsea că e mai bine să revină la Roma ca simplu cetățean. Într-un act de mare curaj, s-a reîntors în Italia, la Brundisium. Aici a aflat că Caesar îl adoptase, spre disperarea familiei, care îl vedea ținta atacurilor dușmanilor 12 răposatului conducător. A dat din nou dovadă de mare curaj, opunându-se. dorinței familiei de a renunța la adopție
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
și cu un ascuțit spirit de observație. Tatăl și unchiul său, Niccolo și Matteo Polo, vestiți negustori și călători, l-au luat pe tânăr în a doua lor călătorie către China, din 1271, care a durat trei ani. Ei se reîntorseseră în 1269 dintr-o primă călătorie în Asia. Din Veneția au navigat până în Palestina, apoi au pornit pe uscat. Doi călugări care doriseră să îi însoțească au părăsit expediția, temându-se de drumul lung. Călătorii au sosit la începutul lui
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
căpitanului Sequeira, pornind din nou la drum dincolo de India. S-a remarcat în luptele din peninsula Malacca, scăpându-l de la moarte pe căpitanul său. A participat la asaltul cetății Goa, în care însă portughezii au fost înfrânți. Magellan s-a reîntors în patrie, dar și de astă dată pentru puțin timp. S-a dus în Maroc, unde izbucnise o revoltă contra portughezilor. În timpul luptelor a fost rănit de o lance la genunchi. Rana s-a vindecat și Magellan a scăpat, rămânând
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ca subofițer, într-un regiment din sudul Franței. În toată această perioadă continuă să studieze, citind cu pasiune și chiar scriind schițe și studii politice și filozofice. La izbucnirea revoluției, pleacă o perioadă în concediu în insula natală, dar se reîntoarce la regiment împreună cu fratele său mai mic, Louis. Revoluția îi aduce și ascensiunea, participând la înfrângerea unei revolte în sudul Franței, unde calitățile sale de militar sunt remarcate, motiv pentru care primește gradul de general de brigadă. La scurt timp
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
o recenzie, ci de gândurile cuiva care își retrăiește propria-i viață, în paralel cu cea povestită de Alexandru Mânăstireanu, al cărui crez este: „ ....știu că cel mai prețios dar al omului este viața trăită fru mos și demn.” Mă reîntorc, deci, în timp la ziua de 12 mart ie 1 916, când autorul „...a venit pe lume, bătând la porțil e vi eții.” Tatăl său, decedat la vârsta de 94 ani (!) fusese luptător în dramaticii ani 1913 și 1916 1918
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Acum începe un alt episod din viața învățătorului Mânăstireanu, care afla că: ...Atunci se pub lică o hotărâre prin care învățătorii care predau la clasele V-VII anumite specialități se pot înscrie la facultate pentru o viitoare și sigură calificare. Reîntors la cursuri, fac demersurile necesare la Iași, la Uni versitate. Urmare: Iată-mă student tomnatic, între cel trei sute de admiși din trei mii de candidați. În 1962 devenea membru de partid P.C.R., pe ntru ca în 1965 să fie exclus
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]