29,034 matches
-
absolut bun-simț, că în chestiunea formelor fixe preeminența metricii a condus la o anulare a planului semantic, că se trece atât de ușor peste ritm, rimă și dispunere strofică, încât acestea par a fi doar niște opțiuni aleatorii, cercetătoarea clujeană reia, pe urmele lui Seymour Chatman, cea mai la-ndemână dintre întrebări: de ce? Și cele mai nuanțate seturi de răspunsuri. Iată un exemplu: "ŤEste de mirare - observa Chatman - că studiile obișnuite de prozodie sunt atât de preocupate de detaliile analizei încât
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
Cu viața ta poți spune ce-ai făcut?/ Ascultă orele gemând în rut./ Cum să oprești ce nu e de oprit// Pe limbi de ceas Iisus e răstignit./ Cu viața ta poți spune ce-ai făcut?" Mi-am permis să reiau un ronset al lui Horia Bădescu fiind convins că, dacă uneori rafinează, iar alteori lansează asemenea eboșe critice așteptându-și completarea, Ioana Bot a reușit, prin Sensuri ale perfecțiunii, o carte care poate oferi extrem de mult. Modele, metode, autori, premise
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
proiecte solide, greu de destabilizat chiar și în anii comunismului. Aici nu s-a intervenit aproape deloc. Întrebarea fundamentală a cărții - formulată tranșant de Alexandru Beldiman în postfață și sugerată pe parcursul cărții - este: de ce modelul lotizării Ioanid nu a fost reluat nici în București, nici în restul țării, deși și-a dovedit clar valabilitatea contemporană? Sau poate tocmai de aceea... Un parc, mic, înconjurat de proprietăți private cu un nivel ridicat de locuire. Ideea care a stat la baza organizării zonei
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
la mașină opera, o corectoare fascinată de personalitatea Scriitorului, femei bătrâne, singure, decrepite și câte un "cap de familie" cu chef de băuturică și o nevoie copilărească de a fi protejat: iată "eroii" prozelor din Cum încărunțește o blondă. Volumul reia și regrupează texte din cărți anterioare și anterevoluționare: Somnul după naștere (1984) și Iulia în iulie (1986), oferind cititorilor de azi, după noutățile epice din Întâlnire la Paris (2001), un profil mai vechi cu aproape un sfert de veac al
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
indicație care nu se află în ediția Coloșenco; din această ultimă sursă aflăm doar (p. 804) că poezia a fost pentru prima oară publicată (în facsimil) în revista România literară, la pagina 3, numărul din 6 martie 1969. A fost reluată în ediția Poezii (1970, p. 93-94), unde este datată "între mai 1947 și mai 1948", în contradicție deci cu datarea din 2006, aceasta din urmă dând impresia a fi fost făcută în urma unei discuții cu poeta Nina Cassian, căreia îi
O poezie de Ion Barbu într-o revistă americană de matematică by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9971_a_11296]
-
cu soldați de la o altă unitate motorizata a MAPN-ului. Fără nici cel mai mic avertisment, o rafală de la TAB-ul aflat în fundal îi curată pe toți. Unul dintre lucrurile care mi se par reușite: Radu Muntean nu mai reia acest final. La sfîrșit avem doar o explicare a scenei: parolă, cea care dă și titlul filmului, " Hîrtia va fi albastră", valabilă pentru trupele MI, nu este cunoscută și de cei de la armată. Solicitați să se identifice, cei din TAB
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
eu pe proteve" (Trei într-o berărie). Văd în Dicționar de vise o carte care se citește nu doar cu, ci și de plăcere, ale cărei mize sunt oricum, numai nu egoiste și narcisiace. Închizând-o, m-am grăbit să reiau câteva volume de poezie publicate din 2000 încoace. Nu ridicați prematur piatra: marea diferență dintre Vasile Leac și un copywriter este că Leac scrie literatură. Și o face precis, gratuit, ca pe un gest de supremă prietenie.
Celebrul dicționar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9984_a_11309]
-
și asimilarea prozei lui Țepeneag cu aceea a lui M. Eliade: "O obsesie ce revine mereu în întreaga operă este aceea a fantasticului, care irupe, ca la Mircea Eliade, în cronologia firească a realului." Afirmația, de la p. 54, va fi reluată, în termeni identici, și la p. 63. Avem a-i mulțumi, Bârna și eu, primii monografi ai lui Țepeneag, pentru reverența critică neechivocă din nota introductivă a autoarei. Ea vine din respect, dar poate și dintr-o înțelegere foarte largă
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
și subliniat mesajul că toate formele de muncă sunt valoroase, contribuind la succesul și bunăstarea personală și a societății, importantă fiind concordanța dintre posibilitățile individului și activitatea desfășurată. În cazul în care se consideră necesară, activitatea de consiliere poate fi reluată, iar la cerere se pot aplica teste de aptitudini suplimentare. III.2.1. Probleme deontologice specifice evaluării psihologice care apar în practică Psihologii sunt puși așadar în fața a patru categorii de standarde, provenite din intersectarea a două axe: standardele obligatorii
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
normal și la o viteză medie de lectură, în jumătate de oră. Nu mai mult. După ce ai citit-o, însă, te freci la ochi, îți masezi ușor tâmplele și o iei de la început. După care o lași deoparte. Și o reiei a doua zi, trecând prin aceleași file mai mult albe decât tipărite și mai degrabă comune decât poetice. N-aș vrea să se creadă că am făcut o fixație fetișistă pentru Jucăria... lui Constantin Acosmei; dar nici n-aș fi
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
publicând numai fotografia lui Brand. Astfel, în Istoria literaturii române, (1941, p. 397), Călinescu inserează varianta dreptunghiulară, cu mențiunea: "M. Eminescu, student. După o fotografie inedită, neretușată" (foto. 6). Iar în Viața lui Mihai Eminescu, București, Editura pentru literatură, 1966, reia varianta cu portretul încadrat în medalionul oval, după cartea poștală ilustrată, dar niciodată imaginea realizată de Tomá�. Acum, putem considera că întrebările puse mai sus și-au primit răspunsul așteptat, și, în concluzie, enigma fotografiei în care poetul apare îmbrăcat
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
păgubos gazetar bucureștean, pornit spre îmbătrânire, și o femeie mult mai tânără, soția unui puternic al zilei. După 1989, în noile condiții ale accesului la fonduri arhivistice, până atunci inaccesibile sau ținute sub interdicția pecetei S (special sau secret), am reluat documentarea. Așa am descoperit o sursă de maxim interes: Registrul Serviciului Cenzurii, care a funcționat în anii 30-40 ai secolului trecut. O poveste vie din culisele acelei instituții, binecunoscute după nume și care a acționat nu numai atunci, dar în
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
aparține când te vei elibera de mecanismul vieții - Ethos!". Sar la epilog, pentru-al cărui titlu, de fapt, am scos volumul din raft: Viitorul inteligenței. E, acest sfîrșit de carte, cronica unei catastrofe presimțite. Publicat în 1925, prima dată, e reluat în 1941, cînd războiul deja mușca amarnic din rezervele de încredere în rațiune pe care lumea și le pusese, în atîtea secole de triumf al ei, deoparte. Dinamuri ale opiniei publice, zice Busuioceanu - ce vremuri! Ricanăm noi... - intelectualii sînt amenințați
Suflul ideilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8994_a_10319]
-
în îngrijirea lui Ion Simuț (Editura I.C.R.), un eveniment editorial care ar fi meritat mai multă atenție. Irina Petraș, în deschiderea discuției, observa că "multe din problemele pe care Lovinescu și le punea în vremea lui sunt valabile și azi". Reluând ideea, Ion Simuț consideră că în contextul actual de "instabilitate a valorilor" modelul lovinescian poate oferi "puncte de sprijin", propunând un model moral și formulând un îndemn la păs-tra-rea spiritului de independență . ("Lovinescu căuta independența instituțională considerându-se el însuși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
îndreaptă spre stîngismul francez, acel gauche caviar de salon, și îl vedem pe Marx avertizîndu-l pe Dumnezeu, " Nu uita, lupta continuă!". În patria psihanalizei, Marjan face cunoștință cu revoluționarismele juvenile, cu Bakunin și Marcuse, cu provocări ale universului care se reiau după ce trece mahmureala din zori, cu viața dezordonată a rockerilor și punkerilor și cu eșecul amoros se pare cel mai dureros. Toate aceste experiențe care trec de faza juvenilă n-ar avea nimic special dacă ele n-ar disputa mereu
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
lui Grigurcu nu i-a fost dat să scrie versuri indeniabil proaste, sau măcar anoste, impersonale. Poezia lui Gheorghe Grigurcu își găsise prețioasa-i stabilitate încă de la debutul editorial din 1968, cu o culegere al cărei titlu avea să fie reluat, treizeci și șase de ani mai târziu, pe coperta ediției definitive! Acest poet s-a născut achevé, arta sa nu va cunoaște "evoluție", aflându-se completă din capul locului. Sunt numeroase, în istoria recentă și mai îndepărtată a poeziei cazurile
Ce rămâne din poezia postbelică? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9031_a_10356]
-
într-o istorie de lacrimi, în puține rânduri au dus-o românii atât de rău încât să-și părăsească satele și târgurile, unde arsura birurilor și exacțiunile cotropitorilor făceau traiul de nesuportat. Mai pe urmă, siliștele se repopulau, viața își relua drepturile, în mai strâmte sau mai largi limite. Cei care astăzi ne strecurăm cum izbutim mai bine printre legiunile de automobile staționare pe trotuare suntem direcții urmași ai unor necunoscuți, mai adesea, învingători ai epocii lor, iar dacă nu mai
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
și sarcasm -, după împrejurări (era să zic: "după facultăți), o cină la care întâlnește și stă de vorbă cu oameni interesanți, inteligenți, agreabili, sau dimpotrivă. Cine a savurat - la cald, ca să zicem așa - toate acestea, acum trei decenii, le poate relua acum, la o altă vârstă a lecturii cu delicii nuanțate și cu spor comprehensiv. Dacă lectorul din 1977 al Jurnalului parizian era interesat și chiar fascinat de istoria curentă a Franței, cel de acum, la 30 de ani de la prima
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
Mircea Lăzăroniu Deschizînd Șocurile cotidianului, volumul Marianei Neț, apărut la Ideea europeană, ce reia tablete radiofonice și articole reunite sub eticheta, nu tocmai la modă, de "istoria mentalităților", mă temeam că voi fi plictisit de texte ce plătesc un greu tribut efemerului. Lectura a fost însă peste așteptări: autoarea, cunoscută semioticiană, care ne reamintește
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
gen. Este o creație de mare succes în epocă. Lucrarea a fost prezentată în primii ani ai secolului al XVIII-lea la Curtea de la Fontainebleau, în prezența regelui Angliei și a Curții regale, cum menționează documentele vremii. Lucrarea a fost reluată de mai multe ori, la Academia Regală de Muzică, până după mijlocul secolului. Ea precede marile creații scenice ale lui Jean Philippe Rameau, fără a fi cu nimic mai prejos de acestea. Astăzi în mod firesc se pune problema restituției
Muzica veche în actualitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9063_a_10388]
-
ideea de circularitate, Erica revine în același tunel unde ea și logodnicul său au fost atacați. Dar oare a ajuns ea la capăt? Concluzia nu lasă locul clasicei soteriologii justițiare, pacea este doar relativă, așa cum viața nu mai poate fi reluată din același punct. O altă viață, altceva. Ce-i omorît, omorît rămîne, filmul lui Neil Jordan nu ne lasă nici măcar speranța.
New York, NewYork... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9064_a_10389]
-
că nu e vorba de memorii propriu-zise, ci de o "reconstituire a atmosferei literare din jurul Sburătorului pe bază de anecdotism psihologic și portretistică morală". În prefața la Aqua forte este evocată posibilitatea apariției unui al cincilea volum. Acesta ar fi reluat firul de autobiografie spirituală întrerupt după volumul al doilea, oferind imaginea personalizată a ultimei decade, într-o rotunjire a epocii literare 1900-1940. Proiectul nu a mai putut fi materializat. Lucrul a fost început, conform unei notițe din "Viața literară", în
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
mai reverberante, după cum, dinamica scrisului românesc va obliga la noi înregistrări. Prin definiție, o cercetare ca aceasta trebuie să rămână o operă deschisă, un șantier reluat periodic, pentru renovări de prespective și noi contrucții". Cu ușoare modificări, aceste fraze sunt reluate și în prefața noii ediții, în două volume. Cu alte cuvinte, Dicționarul... nu are cum să rămână într-o "ediție definitivă", așa cum se anunță. Urmele lucrului îndelungat la acest dicționar se văd în diferite forme. Între timp, dintre cei 34
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
postdecembristă. Aceste cifre trebuie corectate prin distribuția celor 30 de titluri noi adăugate la reeditarea din 2007 a dicționarului. Nu mai am răbdare să refac investigațiile și socotelile. Am făcut tot atunci observații despre operele care lipsesc (nu le mai reiau, au fost destul de multe). De unele s-a ținut cont și au fost introduse (de pildă amintirile lui George Panu și ale lui Iacob Negruzzi, romanul Dumnezeu s-a născut în exil de Vintilă Horia, Memoriile mandarinului valah de Petre
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
punerea în aplicare, în exercițiul critic, a ideilor din Bunul simț ca paradox. Ceea ce reiese cu evidență din citirea în paralel a celor două cărți, este spus explicit de autor în articolul intitulat chiar Despre simțul practic. Scrie Alexandru Paleologu, reluând argumentația pilot din Bunul simț ca paradox: "El (simțul practic - n.n.) e, în orice caz, contrariul prostiei și implică totdeauna marea inteligență și marile sentimente, iar simțul practic nu e altceva, în adevăr, decât expresia aplicată a bunului simț" (p.
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]