3,930 matches
-
este deja un mare rău, pentru un popor, o speranță înșelată. Este cu totul alt lucru faptul că guvernul anunță renunțarea la mai multe impozite crezând într-o resursă care trebuie să se evapore în mod inevitabil. Cu toate acestea, remarca dumneavoastră ar avea forță dacă, după emiterea monedei de hârtie și deprecierea acesteia, echilibrul valorilor s-ar face instantaneu și cu o simultaneitate perfectă, în toate lucrurile și în toate punctele teritoriului. Măsura ar sfârși, la fel ca în salonul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
reală, adevărata recompensă a ostenelii dumneavoastră. Ideea de troc implică un serviciu oferit și un serviciu primit. De ce nu ar fi la fel în ceea ce privește ideea de schimb, care nu este decât un troc în dublă partidă? Și aici sunt două remarci de făcut; mai întâi, este o circumstanță destul de nesemnificativă dacă există mult sau puțin numerar în lume. Dacă există mult numerar, însemnă că trebuie mult numerar; dacă există puțin numerar, înseamnă că este nevoie de puțin numerar pentru fiecare tranzacție
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
gesticii și vorbirii noastre ca mijloc suprem de expresie (element senzorial de cercetare, opinie, aspect). Privirea, sub aceste diverse semnificații, poate fi acțiunea de a privi și rezultatul ei, simțul văzului, vedere, fel de a privi, căutătură, punct de vedere, remarcă, cercetare cu ochiul, cu mintea, examinare, peisaj, priveliște, loc de desfășurare, reprezentare. Dintre toate simțurile noastre, privirea rămâne cel mai precis, cel mai dominator. Ochiul, observarea, imaginea determină transformări de ordin psiho-afectiv. Vederea fiziologică reprezintă o reacție la lumină, făcând
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
spun, așa cum am făcut-o și în Goethe, ce nu este ea. Hotărât este că nu faci filozofie când nu ești capabil să muți o problemă din făgașul ei obișnuit. Am găsit o excelentă ilustrare la gândul acesta într-o remarcă a lui Eliade dintr-o discuție cu Jung. E în "Secolul 20". Vă citesc fragmentul: "La 77 de ani, profesorul Jung nu a pierdut nimic din extraordinara sa vitalitate. El a publicat de curând, una după alta, trei noi cărți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
numit în hotarnica din 1892 din Bârlăzelul Sec, separând până aici moșia Umbrăreștilor de moșia Trohăneștii a mănăstirii Dancu din Iași. De la Herătău până la apa Bârladului sunt enumerate, în mărturii mai vechi sau mai recente, reperele hotarnice care constau — așa cum remarca Alexandru I. Gonța — în „nelipsitele movile ca indicatoare ale hotarelor”, dar și alte genuri de semne, purtând topice și antropice, motiv de a le consemna și noi aici în succesiunea lor de la est spre vest: Ciubăr sau Bordeiu, Munteanului, Potorac
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-lea, în timp ce Gh. Ghibănescu face o vagă trimitere la editorul precedent, adică N. Iorga. În legătură cu păstrarea și existența actului original, ar mai fi de reținut afirmația cercetătorului ieșean C. A. Stoide, care, în studiul său intitulat Izvodul Costăchesc, face următoarea remarcă: „De la Tudosica Costache ni s-a păstrat un frumos act de împărțeală cu fratele Gavril, semnat de mâna ei”, rezultând că autorul acestor rânduri a văzut și a citit actul original, că el exista la data când și-a întocmit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adună în august și septembrie. Vinurile sunt ca cele din Friuli, pășunile în cea mai bună stare, putându-se hrăni în această țară o sută de mii de cai”, număr impresionant pentru vremea aceea. Istoricul reproduce în cartea sa și remarci ale altor călători străini în privința bogățiilor țării Moldovei, rezultând un amplu și admirabil tablou al potențialului și diversității economice din Moldova în vremea epocii de mijloc. Tabloul proiectat prin pana călătorilor străini poate fi considerat reprezentativ și în spațiul umbrăreștean
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apă, la fel ca acum, fiind colmatat. Localizarea greșită s-a perpetuat și în documente ulterioare, de unde necesitatea pentru cercetător de a cunoaște nu numai actele scrise, ci și locurile la care acestea fac referire. Căci chiar dacă în context diferit, remarca lui N. Iorga, privitoare la existența unor „exemple că documentele noastre sunt adeseori lipsite de exactitate în indicațiuni genealogice”, poate fi considerată valabilă și pentru alte situații. De altfel, într-un document hotarnic din 1828 se spune că între Dimăceni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost la rându-i lovit. În fine, cenzorul, supraveghetorul general și alți profesori, treziți de gălăgie, au venit în fugă și au reușit, nu fără greutate, după ce-au spart ușa, să restabilească ordinea", iar raportul se încheie cu această remarcă savuroasă: "Chiar la momentul potrivit, căci elevii tocmai îi puseseră o frânghie de gât pedagogului și se sfătuiau dacă să-l arunce pe fereastră". Vom găsi un recensământ complet al acestor revolte într-un articol de Jean-Claude Caron (Caron, 1996
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mult acest termen în lucrările mele despre violența în mediul școlar, considerându-l însă, cum scriam pe atunci (Debarbieux, 1996), "un concept provizoriu care poate fi depășit, dar unul comod" prin calitățile lui descriptive. Voi relua și voi completa aici remarcele despre termen și mecanismele descrise de el pe care le-am făcut cu ocazia unei cercetări referitoare la delincvența minorilor în general (Debarbieux et al., 2002), ținând cont atât de evoluția semantică și difuzarea lui cât și de criticile care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de către municipalitatea din Săo Paulo, Brazilia, bazată pe următoarea constatare: dacă 10% din morțile cauzate de arme de foc sunt opera "bandiților" (multe, de altfel, fiind reglări de conturi), iar 10% a poliției, 80% sunt crime pasionale, adesea intrafamiliale. De unde remarca plină de bun-simț care stă la originea unei importane campanii de dezarmare: pentru a diminua numărul morților cauzate de arme de foc, dezarmarea trebuie să aibă ca țintă oamenii simpli. 3 Menționarea acestei cărți și a acestor fapte la prima
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
știe, ca să poată fi date deoparte toate aceste luări la cunoștință. EA: Și toate aceste marginalii ale tale vor fi asudatele notițe de subsol ale unuia despre îndemânare și asigurare. EL: Și sub această formă citatul superâncârligat se va putea remarca. Se va găsi măcar că e șic să nu fi înțeles nimic. Vezi, nimănui nu-i place un om din cauza omului, ci se preferă o persoană împotriva lumii. Și asta e cea mai de necrezut nedrepate a cuiva împotriva a ceva
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fost în mare măsură influențată de filosofia și istoria științei. Conceptul de paradigmă propus de Kuhn (1970) a căpătat un rol important în această disciplină. Într-adevăr, unii savanți nu s-au putut abține să nu facă o serie de remarci ușor zeflemitoare la adresa acestui obicei, aparent de neînlăturat, de a te folosi de Kuhn pentru a înțelege evoluția relațiilor internaționale (Smouts 1993: 451). Subcapitolul care urmează va arăta că cercetările lui Kuhn, dacă le denaturăm puțin, constituie un bun punct
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
continuare aș vrea să mulțumesc profesorului Robert Elgie, editorul acestei serii despre politica franceză, pentru răbdarea de care a dat dovadă având în vedere datele limită care au tot fost încălcate și pentru amabilitatea și ajutorul oferite citind și făcând remarci pe marginea manuscrisului în momentul în care a ajuns în sfârșit la destinație. Colegul meu de la Cardiff, profesorul David Hanley, a fost atât un prieten bun cât și un critic perceptiv care a citit întregul manuscris în forma lui finală
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a ajuns în sfârșit la destinație. Colegul meu de la Cardiff, profesorul David Hanley, a fost atât un prieten bun cât și un critic perceptiv care a citit întregul manuscris în forma lui finală. Anders Lidström de la Universitatea Umeå a făcut remarci cu privire la primele capitole oferind unele sugestii valoroase. Julian Wright de la Universitatea din Durham, istoric al regionalismului francez din sec. al XIX-lea, a oferit un feedback util referitor la capitolul cu temă istorică. Chiar dacă celălalt prieten bun și coleg al
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Motivele pentru această acoperire înaltă din aceste regiuni variază de la o regiune la alta. Am putea observa că Bretania se evidențiază, iar succesul acesteia în crearea de pays se poate explica prin tradițiile politice creștin-democrate și puternic corporatiste.44 O remarcă asemănătoare se poate face și cu privire la Alsacia. La pol opus, se merită să menționăm că Île-de-France nu are nicio unitate de tip pays, doar una în pregătire, iar acest lucru se explică prin faptul că este vorba de regiunea Parisului
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
titlurile bugetare pentru a obține obiective similare) contribuției statului astfel încât să permită prefectului regional să realoce fondurile altor proiecte, dar care nu sunt folosite de aceștia. În final, trebuie să existe o evaluare mai bună a contractelor. Asimetria regională O remarcă finală în ceea ce privește dezvoltarea regională ca nivel de guvernare teritorială în Franța este aceea că există o diferență mare în capacitatea instituțională din interiorul diferitelor regiuni franceze. Lăsând deoparte regiunea Paris din Île-de-France, care are statut propriu, există regiuni puternice, precum
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și agenții acestuia își exercită acum această hegemonie într-un mod mai diferit, mai complex. Există dovezi care pot argumenta faptul că acest tip de guvernare ar putea fi chiar mai eficient decât vechea guvernare tradițională de la vârf spre bază. Remarci finale Această prelucrare a formelor tradiționale de guvernare și administrare, și a politicii teritoriale înseamnă că Franța de astăzi este într-un fel mai puțin o excepție decât era înainte. Rămâne, în mod cert ,,franceză", însă este astfel într-un
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
way: the renewal of social democracy (Cambridge: Policy, 1998). 35 Ferrera et al., op. cit., p.2 36 Vezi, de exemplu, K. Ohmae, The End of the nation State: the Rise in Regional Economies (New York: the Free Press, 1995). 37 O remarcă asemănătoare ar putea fi făcută cu privire la dezbaterea dacă "globalizarea" este ceva care se întâmplă cu adevărat sau dacă doar pretinde că se întâmplă (și că statul-național nu mai este un actor politic important) fiind o modalitate de care se folosește
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
subiectul unui important domeniu al sociologiei, la fel ca și grupul de prieteni, comunitatea, reglementările economice și politice, asociațiile voluntare și în mod special organizațiile, astfel ca biserica și armata, care sunt de importanță specială pentru cercetarea sociologică. Putem deja remarca că sociologia ni se dezvăluie ca studiul relațiilor socio-umane, al vieții în grup sau ca știință a societății. Din această cauză, sociologia este un câmp larg cu multe teorii diferite, metodologii variate și numeroase domenii de interes. Datorită acestui lucru
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să explice rata înaltă a crimei în clasele de jos ale societății. Se argumentează că cultura clasei de jos pune mai multă valoare pe onoarea masculină decât pe viața umană. În consecință, bărbații din clasa de jos răspund violent la remarci triviale și insulte decât cum în mod obișnuit tratează cu indiferență asemenea lucruri cultura clasei de mijloc (middle-class). Astfel, potrivit ideilor subculturii violenței, oamenii devin violenți deoarece ei interiorizează cultura clasei de jos. Se argumentează și existența unei subculturi care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Etichetând oamenii ca devianți, adesea se induce acestora o stare în care ei acceptă această etichetă și ajung să se definească ei înșiși așa și astfel să se comporte în consecință. 7.2.3. Teoria conflictului Așa cum deja am putut remarca, perspectiva funcționalistă și teoria conflictului au explicații diferite asupra naturii și rolului devianței. Punctul de vedere funcționalist este cel mai bine reprezentat de lucrările lui Émile Durkheim, Robert Merton și Talcott Parsons. Punctul de vedere conflictualist este cel mai serios
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai eficiente (P. Bourdieu și J.C. Passeron). Mecanismele de ordin cultural explică inegalitățile, ca și cele de ordin economic. După cum vedem, există o dezbatere semnificativă despre rolul școlii și al educației în societățile moderne, în cadrul căreia, așa cum deja am putut remarca, perspectiva funcționalistă și cea conflictualistă oferă viziuni aproape diferite. 10.1. Perspectiva funcționalistă asupra educației Potrivit perspectivei funcționaliste, educația realizează un număr important de funcții care contribuie la menținerea ordinii și stabilității societății. 10.1.1. Funcțiile manifeste ale educației
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dori o relație stabilă cu un bărbat. Nu apare nici o chestionare similară privind oportunitatea ca un bărbat să crească singur un copil fără a-și dori o relație stabilă cu o femeie. În cadrul secțiunii tematice a „Valorilor de gen” întâlnim remarca după care în societatea românească funcționează prejudecăți legate de rolurile femeilor și ale bărbaților. De pildă, încă un număr mare de persoane nu sunt de acord ca o femeie să crească singură un copil: 36%. Un alt exemplu este acela
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
problema raporturilor care există între diferitele metode de evaluare a valorii grupurilor, respectiv a societăților individuale. Este bine cunoscut faptul că indicatorii de performanță pot fi calculați făcând apel la situațiile financiare contabile și la informațiile furnizate de piață. Următoarea remarcă este absolut necesară aici, modul de calcul al tuturor indicatorilor economico-financiari a fost conceput în general pentru situații de funcționare normală a economiei. Din acest motiv, uneori, rezultatele obținute utilizând cele două surse informaționale sunt contradictorii. Această situație apare în
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]