5,534 matches
-
la împrumuturi conceptuale și metodologice chiar din sfera disciplinelor ale căror surse începeau a fi exploatate pe scară largă (demografia, dreptul, economia ș.a.m.d.). În acest mod, istoria vieții cotidiene și-a croit acces spre „tendințe”, „procese”, „constante” și „repetiții”, imitând, inclusiv în privința interdisciplinarității, direcția economică și socială pe făgașul căreia Marc Bloch, Lucien Febvre și discipolii lor din prima și a doua generație a „Analelor” angajaseră disciplina istorică. Acest mimetism nu a fost totuși complet. Având drept obiect de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
constrânse, în demersul lor analitic, să țină cont de ceea ce, la acest nivel, al umanităților trecute, putea conferi o expresie mai concretă, adică personală, abstractelor evoluții de adâncime, la a căror identificare aspirau. De aceea, amintitele „tendințe”, „procese”, „constante” și „repetiții” proprii istoriei economice și sociale s-au transmutat în sfera noii istorii a vieții cotidiene (rebotezată antropologie istorică), în „habitudini” și „comportamente” colective (alimentare, sexuale, productive, corporale etc.), a căror recompunere (sau construcție) s-a îndreptat, foarte curând, din dorința
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a vedea care decizie este bună, căci nu există nici o comparație. Totul se petrece imediat pentru prima dată și fără pregătire. Ca și cum un actor intră pe scenă fără să fi repetat vreodată. Dar ce valoare poate avea viața, dacă prima repetiție a vieții este deja viața însăși? Acest lucru face ca viața să semene cu o schiță. Dar chiar schiță nu este cuvântul corect, căci o schiță e totdeauna eboșa unui lucru, pregătirea unui tablou, în timp ce schița care este viața noastră
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se prezintă ca o abstracțiune protejată, ca un ideal de viață (în numele unor cuvinte-cheie ca libertate, egalitate, justiție); (f) se exprimă printr-o formulă (un termen) care etichetează; (g) practică o retorică a emfazei (gesturi solemne, expresii grandilocvente, omagii „vibrante”, repetiții sistematice), își confecționează o „limbă de lemn” proprie. Nexus-ul ghidează opiniile și luările de poziție, se prezintă ca un aliat al propagandei, fabrică sloganuri. și, nu în ultimul rând, cristalizează gândirea socială în jurul nodului său ideologic, al „visului” abstract pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
os”, dar și fiindcă doreau un viitor mai bun pentru copiii lor. Sunt mândri că au mărșăluit în coloană și au cântat „Deșteaptă-te, române!”. Unii consideră chiar că ceea ce s-a întâmplat în 1987 a fost „un exemplu, o repetiție pentru ceea ce s-a întâmplat în 1989” (Oprea și Olaru, 2002, p. 127). În ciuda traumelor suferite, gestul revoltei nu este regretat, fiind văzut ca unul întemeietor: „E preferabil să mori ca un om decât să trăiești ca un vierme” (Filichi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a, e, i, o, u). După 4 luni se produc articulări de vocale cu consoane și diferențierea lor. În jurul vârstei de 5 luni începe procesul de lalațiune ca fază superioară a gânguritului care se traduce printr‑o intensă emisie de repetiții de silabe. Spre sfârșitul lunii a zecea interesul copilului este evident îndreptat spre cuvinte care devin elementele cele mai importante ale adaptării și comunicării. Toate aceste observații sunt elemente relativ comune pentru copiii cu vârsta până la un an, dar inevitabil
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
momentul reproducerii; dificultăți importante în realizarea transferului de cunoștințe datorate rigidității fixării și reproducerii cunoștințelor; lipsă de fidelitate a memoriei; adaugă elemente străine în momentul reproducerii unui eveniment, elemente provenite din experiența anterioară; au nevoie de un număr mare de repetiții pentru a reține un material verbal cât și pentru a ajunge la o reducere a greșelilor. Motricitatea cu cât gradul deficienței mintale este mai mare cu atât nivelul motricității rămâne mai scăzut viteza mișcărilor este în general scăzută ; lipsa preciziei
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
manuale școlare) și prin activitatea de planificare a lecțiilor de către educator. De asemenea, mai ales în cazul elevilor cu deficiențe mintale, la sistematizarea conținuturilor se va ține seama și de redundanța/reluarea anumitor categorii de informații și cunoștințe (multe reveniri/repetiții pentru asimilarea și consolidarea de noi cunoștințe și deprinderi). Principiul integrării teoriei cu practica - acest principiu exprimă necesitatea stabilirii unei legături directe între însușirea cunoștințelor teoretice și aplicarea lor în condiții practice variate. Cerințele acestui principiu prezintă o serie de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
că el a fost printre primii comandanți ai imperiilor care și-a inițiat generalii în taina transmiterii mesajelor criptate. Cifrul lui Cezar este o submulțime a cifrului polialfabetic al lui Vigenère. În cifrul lui Cezar, caracterele mesajului și numărul de repetiții ale cheii sunt însumate laolaltă, modulo 26. În adunarea modulo 26, literelor alfabetului latin, de la A la Z, li se dau valori de la 0 la 25 (tabelul 5.1). Pentru cheie trebuie să se ofere doi parametri: D, numărul literelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
reamintim că semnalele electromagnetice sunt unde propagate prin diverse medii (aer, apă, fire de cupru, fibră optică ș.a.). Semnalele sunt caracterizate printr-o anumită mărime sau frecvență de bandă, în care fiecare frecvență exprimă un anumit număr al ciclurilor undelor (repetițiilor) dintr-o secundă. Frecvența se exprimă în hertzi (Hz), iar un hertz înseamnă un ciclu pe secundă, în timp ce un megahertz (1 MHz) reprezintă un milion de cicluri pe secundă. Lărgimea benzii se referă la diferența dintre cea mai joasă și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
traducători, R. ocupă un loc de seamă prin echivalențe perfecte ale expresivității moderne. A transpus pentru cititorul român fie coerența stilistică din proza lui D.H. Lawrence prin contrapunctări de ritmuri, nuanțe și tonalități, fie limbajul și stilul colocvial, cu multe repetiții și expresii specifice englezei americane, proprii lui J. D. Salinger, fie stilul baroc al lui Lawrence Durrell din Justine și Balthazar, transpunerea acestor prime două romane din Cvartetul din Alexandria, publicată postum, în 1983, reprezentând și încununarea carierei sale de
RALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
a limbii, ce trebuie căutată „mai nimerit în limba mai veche, decât în idiomul străin”. Cele mai importante pagini sunt însă Amintirile despre Eminescu de T.V. Ștefanelli, colegul poetului la Viena, și Prefața semnată de Mihail Kogălniceanu la piesa O repetiție moldovenească a lui Costachi Caragiale. C.Br.
REINVIEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289168_a_290497]
-
Titulescu, Elvira Popescu. Urmează, până la izbucnirea războiului, un deceniu literar de activitate febrilă: colaborează la nenumărate reviste și gazete („Universul”, „Vremea”, „Argus”, „Omul liber”, „Excelsior”, „România literară”, „Reporter”, „Gazeta” ș.a.), ia parte (cu indicații exasperante pentru actori și regizori) la repetițiile teatrelor din capitală și din provincie unde i se montează piesele, conferențiază despre Marcel Proust, călătorește la Constantinopol, merge la congrese internaționale (la cel al scriitorilor dramatici din 1938 îl va cunoaște pe Bernard Shaw) și, mai ales, scrie și
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
înțelepciunea câștigată. Cel de-al patrulea ciclu închide bucla prin întoarcerea la copilărie, dar o și transcende ca revelație a raporturilor cu divinitatea. Dacă în ciclul Zile de aur sinceritatea vocii nu poate fi pusă la îndoială, totuși impresia de repetiție, de variație pe teme sămănătoriste persistă, numai rareori fiind diminuată de stilizarea tablourilor. Cântece din flăcări conține piese ce recompun un fel de roman al iubirii, cu momente variate, unele de o galanterie cam anodină, altele acuzând ecouri epigonice (o
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
Mai văd luminile rampei Premergătorii (1920) și Mărăști (1921) la București, Prăbușirea la Cluj (1925) și Iași (1926), precum și Fata lui Loth la Chișinău (1929). În 1934 autorul predase, spre lectură, Teatrului Național din București piesele Noapte sub Hangerli, O repetiție și Amor cu A mare. P. a făcut parte din comitetul de reorganizare a teatrelor, în 1920 fiind aproape jumătate de an director general al Teatrului Național din București. Tot scurt timp, în 1927, va fi director al instituției teatrale
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
puști”, pământul e un „ou din cuibul lui Dumnezeu”. Activ intermitent în interiorul macro- și microstructurilor poeziei lui P., spiritul modern determină în câteva rânduri și apariția unor elemente de natură ludică, asemănătoare celor atât de frecvente la Nichita Stănescu. Prin repetiții, spre exemplu, se obțin jocuri de cuvinte aproape dadaiste: „Calul călare pe cal, / calul călare pe calul călare, / calul călare pe calul călare pe cal, / calul călare pe calul călare pe calul călare” (Calul călare). Altundeva apar aliterații: „Murmure despre
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
anxioasă, inconsecventă, capricioasă. Expansivă interior uneori până la pierderea autocontrolului, deși hiperlucidă, pe de altă parte, ea este reticentă, retractilă, de neînțeles în manifestările față de iubit. Scrierea devine în felul acesta un document pentru psihologia instabilității feminine: lunga confesiune, obositoare prin repetiție, a unor apropieri și îndepărtări, a unor întâlniri și despărțiri, a unor elanuri epistolare exprimând dorințe exasperante, cenzurate când îndrăgostiții sunt împreună de susceptibilități cu aspect morbid. Comentatorii romanului au apreciat autenticitatea psihologică a trăirilor eroinei (G. Călinescu și mai
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
Baladele românești despre Novăcești sunt realizate cu mijloace artistice din fondul tradițional autohton. În cântecele bătrânești aparținând categoriei eroico-legendare se întâlnesc elemente din basme: fabulosul, ființe monstruoase (fata sălbatică, Dârvij, balaurul) sau procedee caracteristice basmului: formule introductive și finale, întreita repetiție a acțiunii, hiperbola descriptivă (ca în portretul fetei sălbatice: „Buzele ca clisele, / Măselele ca piuăle, / Mânele ca bârnele, / [...] Iar dinții ca lopețile”) ș.a. De asemenea, prin trăsăturile sufletești și fizice Novăceștii amintesc de personaje din basme. În baladele vitejești ale
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
istoricul român A.D. Xenopol a exprimat poate în modul cel mai clar și mai acceptabil, din punctul de vedere al unei viziuni științifice și filosofice moderne, lipsită de amprenta idealist-subiectivă neokantiană, această idee sub forma celebrei distincții între științe ale repetiției și științe ale succesiunii pe care încerca să o elaboreze pe larg (Xenopol, 1906, 1908). În numele disciplinelor cristalizate în jurul conceptului de evoluție, Julian Huxley avansa ideea că mentalitatea contemporană, spre deosebire de cea „centrată pe știință” a secolului al XVII-lea, este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lui) - Este vorba despre ambianță. Tuturor le este teamă să nu fie concediați și se uită urât unii la alții. (Pacientul este centrat pe situația pe care o descrie, terapeutul își ameliorează empatia). Reformulare Reformularea poate fi de trei tipuri: repetiție, precizarea termenilor și formularea ipotezelor. Repetiția este, într-o oarecare măsură, „metoda papagal”: terapeutul verbalizează cuvânt cu cuvânt, cât mai exact posibil, ceea ce spune pacientul. Acesta ascultă ceea ce tocmai a spus, ceea ce-i focalizează atenția asupra celor trăite mai degrabă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
le este teamă să nu fie concediați și se uită urât unii la alții. (Pacientul este centrat pe situația pe care o descrie, terapeutul își ameliorează empatia). Reformulare Reformularea poate fi de trei tipuri: repetiție, precizarea termenilor și formularea ipotezelor. Repetiția este, într-o oarecare măsură, „metoda papagal”: terapeutul verbalizează cuvânt cu cuvânt, cât mai exact posibil, ceea ce spune pacientul. Acesta ascultă ceea ce tocmai a spus, ceea ce-i focalizează atenția asupra celor trăite mai degrabă decât asupra terapeutului, sau asupra relației
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
repete cuvânt cu cuvânt ceea ce spune pacientul. El folosește adesea sinonime, formulări diferite, sau se încurcă în cuvinte și expresii inutile („dacă am înțeles bine”, „Ați spus mai înainte...”). Ii este teamă ca pacientul să nu fie iritat de aceste repetiții, lucru care nu se întâmplă aproape niciodată! A nu repeta exact ceea ce spune pacientul diminuează considerabil impactul reformulării: - terapeutul riscă să „traducă” în mod diferit ceea ce pacientul verbalizează; - pacientul își focalizează atenția asupra formulării și asupra terapeutului mai degrabă decât
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
intermediare Atunci când pacientul consideră că un obiectiv este prea complex, terapeutul îi propune să-l dividă în mai multe sarcini succesive mai ușor abordabile, soluție care îl va ajuta să-și atingă progresiv scopul. Pregătirea cu ajutorul imageriei mentale sau a repetiției cognitive Repetiția cognitivă permite adesea pacienților să-și depășească „blocajele”. Intr-adevăr, dacă ideile pesimiste sau referitoare la incapacitatea sa apar și îl fac pe pacient să se îndoiască de posibilitatea atingerii obiectivului propus, atunci el este sfătuit să analizeze
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacientul consideră că un obiectiv este prea complex, terapeutul îi propune să-l dividă în mai multe sarcini succesive mai ușor abordabile, soluție care îl va ajuta să-și atingă progresiv scopul. Pregătirea cu ajutorul imageriei mentale sau a repetiției cognitive Repetiția cognitivă permite adesea pacienților să-și depășească „blocajele”. Intr-adevăr, dacă ideile pesimiste sau referitoare la incapacitatea sa apar și îl fac pe pacient să se îndoiască de posibilitatea atingerii obiectivului propus, atunci el este sfătuit să analizeze această situație
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Martine - Da. Terapeutul - Ce mai rămâne de făcut? Martine - Patul. Terapeutul - Credeți că puteți să-l faceți, că aveți suficientă putere pentru a continua? Martine - Da, așa cred. Terapeutul - Deschideți ochii acum și să vedem ce ați învățat din această repetiție. Martine - Poate faptul că, dacă abordez fiecare aspect al activității de aranjare a lucrurilor separat, în loc să le privesc ca pe un ansamblu, voi reuși să fac ceea mi-am propus... Terapeutul - Este corect, ați constatat de asemenea că, atunci când v-
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]