4,361 matches
-
celorlalți, ne zise: Ne mai vedem! Și când Philip Cantley se întoarse cu spatele, ne făcu cu ochiul înainte să se repeadă după marele om. Intrară în biroul directorului de scenă, situat chiar lângă scenă, ticsit cu cele necesare pentru reprezentația din seara aceea, dar care era dotat cu singura mașină cât de cât bună de făcut cafea din tot teatrul. — Aici va sta cel care îi controlează mișcările lui Mary, ne spuse Bez, mie și lui Sally, arătând către un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
acesta dădea undă verde, Steve, Bez sau electricianul șef aveau să patruleze prin zonă ca să se asigure că nimeni nu se atinge de ele. Totuși, asta nu rezolvă lucrurile întru totul, observai eu, în discuția cu Hugo, în seara de dinaintea reprezentației date pentru presă. Vreau să zic că, dacă cineva e pus pe jucat feste, nici nu-ți imaginezi ce chestii le-ar putea da prin cap. Nu asta voia să audă Hugo. Mi-a mormăit cum că sunt o idioată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
să sting lumina. Într-un fel, mi se părea că pe întuneric aveam voie să fiu sentimentală. *** —Săraca de ea, zise Violet, compătimind-o. Luam un prânz târziu în Islington cu Hugo și Violet. În seara aceea urma să fie reprezentația pentru presă și ambii erau puțin cam încordați. Totuși, discuția despre necazul Tabithei îi mai înveselise. Nici că există o modalitate mai bună să te simți mai bine gândindu-te la iminentele recenzii legate de prestația ta decât o discuție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
poruncindu-mi sus și tare să le încerc. Scuza mea pentru faptul că acceptam această manifestare de autoritate masculină era aceea că puteam să-mi dau seama cât de tensionat era la gândul că se apropia cu pași repezi seara reprezentației pentru piesă și-l ajutam cu dragă inima să nu se mai gândească la asta, indiferent de modul în care se petrecea acest lucru; de fapt, chiar mă distram. Era așa un spectacol să vezi că pe un bărbat hetero
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
zile în urmă. Trebuie să fi fost distractiv. A, așa a fost, zise Sophie, luminându-se. A fost minunat. Cam ca în Archaos 1. Pur și simplu îi aruncau pe toți pe scenă, indiferent dacă voiau sau nu. Până la sfârșitul reprezentației eram sus pe trapez, costumată ca o libelulă. Marie a fost uimitoare - poate face orice, ar fi trebui s-o vezi. Păcat că nu face chestii acrobatice tot timpul. Dar ea vrea să se apuce serios de actorie, deci... Ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
târziu, era din nou pe pod, alături de Scriitor, amuzându-se copios la vederea expresiei chinuite a acestuia... Îi veni să aplaude și chiar aplaudă, apoi făcu un semn discret și deasupra umărului stâng se aprinse un reflector. - Doamnelor și domnilor, reprezentația continuă, poftiți în Trenul Coșmarurilor Dumneavoastră! Călătoria nu vă costă niciun ban, poate doar câteva fire albe pe la tâmple și, uneori, chiar viața. Dar nu vă sfiiți, nu fiți iepuri, lăsați tremuratul la intrare... Poftiți, dragii mei! Tunetul care urmă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
plictisise îngrozitor. Pur și simplu nu putuse să treacă de pagina cincizeci, cu toate că release lectura de la prima pagină, gândindu-se că ea era cea incapabilă să intre în profunzimea mesajului literar. Bărbatul nu dădea semne că va renunța la acea reprezentație care-l putea trimite direct pe un pat de spital, în cel mai fericit dintre cazuri. Își luă inima în dinți, se apropie de bordură și strigă: - Hei, aveți grijă, e periculos ceea ce faceți! Sunteți între mașini, Doamne, Dumnezeule! * În
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
niciun cuvânt, dar simți cum o mână uriașă îl apucă de urechi și îl ridică. Reflectoarele de sub cupola circului îl orbiră instantaneu, iar ropotele de aplauze loviră dureros timpanele. - Iată Iepurele, doamnelor și domnilor, primiți-l cu toată atenția cuvenită, reprezentația continuă! Anunțul Magicianului fu întâmpinat cu chiote nesfârșite de bucurie, spectatorii - mulți, foarte mulți, atât de mulți avu senzația că întreg orașul venise să asiste la execuția sa - fluierară extaziați. Răsunară tobele și alămurile, iar Iepurele renunță să opună rezistență
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
dansatoare intrată în transă, iar Magicianul privi fix în ochii Iepurelui și strigă încă o dată, cu putere, în timp ce reflectoarele se stingeau, unul câte unul, permițând doar unui con de lumină albastră să surprindă expresia îngrozită a animalului ținut de urechi: Reprezentația continuă, doamnelor și domnilor!
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
examene sau citind Hamlet, Elsinorul nu era departe: cînd era copil, adolescent chiar, mergea deseori cu Jesper acolo. Se ascundeau, rămînÎnd peste noapte să vadă fantoma regelui ucis, dar nu o zăriseră niciodată, Shakespeare blocase orice Întîlnire cu aceasta În afara reprezentațiilor, cînd chiar se petrecea cu adevărat: doar cei din distribuție știau, se zicea. Ce-ar fi fost să o zărească toți cei aflați mai tot timpul la Elsinor, ghizi, paznici, Întreg personalul? Trecuseră ceva ani, Jesper era În Legiunea Străină
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
doctorul Marinescu de la spitalul Colentina, savant căruia îi plăcea să fie înconjurat, și unde găsea gratis o bună instalație de baie, și pe blândul, hazliul doctor Obreja, care lăcrima pentru nebunii lui și-i chema pe rând, ca la o reprezentație. Felix și Otilia se plimbau acum des la braț la șosea, sau se așteptau pe rând la ieșirea de la cursuri. Se întîmplă ca de vreo două ori, Pascalopol, venind cu trăsura, să n-o găsească pe Otilia. Și unul, și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
G. Călinescu și chiar bani de buzunar. Pretindea acum să iasă în oraș împreună cu el și, pentru întîia dată în viață, se duse la cinematograf, în sala "Minerva", unde se reprezenta La tour de Nesle și o comedie cu Rosalia. Reprezentația nu-i plăcu, afirmând c-o supărase la ochi. Laudă în schimb Fata aerului, pe care o văzuse odată la teatru, și însărcină pe Titi să-i comunice dacă se va mai juca vreodată. După reprezentație îl invită la "Carul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o comedie cu Rosalia. Reprezentația nu-i plăcu, afirmând c-o supărase la ochi. Laudă în schimb Fata aerului, pe care o văzuse odată la teatru, și însărcină pe Titi să-i comunice dacă se va mai juca vreodată. După reprezentație îl invită la "Carul cu bere", unde cu multă demnitate comandă bere, după ce dădu o mulțime de recomandații inutile chelnerului. Vederea altor grupuri de oameni mulțumiți în jurul meselor îi produse invidie, ceea ce și mărturisi lui Titi. - Uite, lumea petrece! Așa
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
avut în ziua aceea nici un înțeles. Apoi am fost la circ, chiar la același circ, ceva mai târziu, și am văzut programul, dar nu mi-a trecut insatisfacțiunea. Prietenii mei care fuseseră îmi povestiră, spre ciuda mea, cu atâta culoare reprezentația la care nu asistasem, încît regretul de a nu fi văzut-o pe aceea a rămas nevindecat. Este, Costache, ca și când fata pe care am dorit-o la douăzeci de ani mi-ar fi dată, ca prin minune, acuma. E prea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un decor - cine-o zugrăvește? Ș-apoi nu uita că hârtia chiar era de nevoie numai ca să fixeze pe Archaeus. Dacă iei manuscriptul, oare el nu exista? Ba da. Ce era el? Un nimic, o posibilitate... Dar închipuește-ți cumcă-n mijlocul reprezentației un perete cade, un actor își rupe capul, unul își uită rolul... iată un arch [a]eus jignit și simți tu că-i jignit. De ce simți? Pentru că acel nimic e și-n tine, pentru că, insultat pe scenă, e insultat în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ea se supune conducătorului care o seduce. El proiectează dinainte-i perspective grandioase, dar vagi, iar acest vag ce le învăluie le sporește enigmatica putere. În numeroase scrieri, și antice, și moderne, găsim indicații relative la fiecare dintre următoarele strategii: reprezentație, ceremonial, persuasiune. Dar psihologia mulțimilor le asociază unui alt factor comun: hipnoza. Orchestrate într-o unitate spațio-temporală, ele fuzionează și nu mai formează decît o singură strategie, cea a sugestiei colective. Conducătorul care are darul și priceperea știe să transforme
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
În spectacolul feeric o undă de angoasă, ca În Almanah („Proprietarul circului salt mortal ca o reverență / CÎte frînghii și În sîngerări orchestra”) sau În Sfîrșit, cu acest final amintind de Lamento-ul lui Ion Vinea: „Nu auzi? RÎd pentru reprezentația de sfîrșit”. „Almanahul” liric propus de Invitație la bal se deschide Însă și la pagini mai solare, conturînd imagini nu mai puțin tipice pentru o poezie fascinată de mirajul modernității. Acestei „poezii-ecran”, cum o numea În paginile Integralului Stephan Roll
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Înnoptează cu un naufragiu, cu un frate. Străzile duc spre suferința veche Vinele noastre sunt catarguri pînă unde exist În ecou tresare lampa ca o ureche Final ezită glasul tău ca un trapezist. Împreună cu acea mască a clovnului rîzÎnd „pentru reprezentația de sfîrșit”, astfel de versuri relevă cealaltă latură a lirismului lui Ilarie Voronca, În linia unei ambiguități moderne a atitudinii, asociind jubilația În fața spectacolului mundan Înnoit, cu un sentiment de distanțare, de solitudine și angoasă. Asemenea aspecte nu trebuie neglijate
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mai mult la ferestre, ca o lavă care mă va izola deplin”) i se opune voința evadării („Trebuie să ies dintre zidurile acestea, să Înfrunt cuțitele care mi se vor prinde de carne ca Într-o planșe a Îndemînării la reprezentația de gală” - Obrazul de cretă): o fugă spre alte ținuturi, geograficește identificabile, dar mai ales o ieșire În poem, În lumea cu adevărat liberă a cuvintelor. Celor dintîi li se Închină noi imnuri („Un imn pentru călătoria În libertate”), reamintindu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nebunie. (Cloroform) Al doilea exemplu, cel din Sfîrșit, e poate și mai edificator permițînd, pe deasupra, o raportare intertextuală la cunoscutul Lamento al lui Ion Vinea, În care „personajul” apărea În final suferind, nevăzut, „sub țilindrul inutil”: „N-auzi? RÎd pentru reprezentația de sfîrșit”. În volumele următoare, și mai cu seamă În Ulise, Brățara nopților, Plante și animale, codul spectacular cunoaște variațiuni atît de bogate, Încît o ordonare a lor În „figuri” de o oarecare stabilitate devine extrem de dificilă. Secvențe mai ample
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
jocul, În Înțelesul său mai larg, nu iese În primul rînd În evidență. Și totuși, Înfățișările acestei lumi elementare nu sînt tocmai cele de toate zilele: fără să apeleze la decorurile artificiale, fără să se dedubleze ca măști Într-o reprezentație carnavalescă, făpturile lui Voronca Își trăiesc viața cu o bucurie care, dacă este și a prezenței și comunicării cu celălalt, se exprimă Întîi de toate - ca să preluăm răspunsul lui Paul P. Drogeanu la Întrebarea: „a cui sărbătoare e sărbătoare?” - „o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
enumerate de Doležel în legătură cu romanul lui Robbe-Grillet, cel mai important pentru înțelegerea modului în care sunt structurate lumile imposibile rămâne acela că, în Casa de rendez-vous, una și aceeași entitate a lumii revine sub diferite forme: ca ficțiune literară, ca reprezentație teatrală, ca pictură sau ca sculptură. Explicația cea mai la îndemână ar fi că entitățile aparținând unor regimuri sau ordine diferite sunt reunite printr-un procedeu care presupune tocmai ștergerea granițelor ontologice - metalepsa metaficțională 159. În mod întrucâtva similar, Umberto
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
poeților noștri pentru metatranzitivitate devine evidentă. După cum prea bine se cunoaște, între anii 1978 și 1985 au loc numeroase debuturi care consacră o metodă nouă, ușor identificabilă, de creație. În general, critica a trasat o frontieră între „grupul textualist”, printre reprezentații căruia au fost menționați Gheorghe Iova, Gheorghe Ene ș.a.m.d. și grupul „lunedist” (reprezentat de Florin Iaru, Traian T. Coșovei, Mircea Cărtărescu etc.), cei din urmă orientându-se programatic nu către text, ci către realitate. S-a vorbit suficient
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în teritoriul poeziei metatranzitive românești (mircea ivănescu, marin sorescu, mircea cărtărescu)tc "5. Explorări în teritoriul poeziei metatranzitive românești (mircea ivănescu, marin sorescu, mircea cărtărescu)" 5.1 Mimetic și ficțional în poezia lui Mircea Ivănescu (între poetica „reprezentării” și poetica „reprezentației”)tc "5.1 Mimetic și ficțional în poezia lui Mircea Ivănescu (între poetica „reprezentării” și poetica „reprezentației”)" În legătură cu poezia lui Mircea Ivănescu s-au spus deja foarte multe lucruri, o bună parte dintre aceste afirmații dovedindu-se contradictorii: criticii din
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
metatranzitive românești (mircea ivănescu, marin sorescu, mircea cărtărescu)" 5.1 Mimetic și ficțional în poezia lui Mircea Ivănescu (între poetica „reprezentării” și poetica „reprezentației”)tc "5.1 Mimetic și ficțional în poezia lui Mircea Ivănescu (între poetica „reprezentării” și poetica „reprezentației”)" În legătură cu poezia lui Mircea Ivănescu s-au spus deja foarte multe lucruri, o bună parte dintre aceste afirmații dovedindu-se contradictorii: criticii din generațiile mai vechi au insistat cu precădere asupra strategiilor de corporalizare a inefabilului, ignorând adesea evidența că
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]