2,674 matches
-
a fost modificat de pct. 33 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 5 din 6 februarie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 94 din 14 februarie 2013. (3) Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește anual reprezentativitatea secțiilor în compunerea completelor prevăzute la alin. (2) și aprobă compunerea completelor de 5 judecători. ... (4) La tragerea la sorți din anul următor nu vor participa judecătorii anterior desemnați, până la asigurarea desemnării tuturor judecătorilor. ... (5) În condițiile prevăzute la alin
REGULAMENT din 21 septembrie 2004 (**republicat**) (*actualizat*) privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256021_a_257350]
-
art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Sindicatul Național "Solidaritatea" al Metalurgiștilor din Galați într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii formulate de Sindicatul "Siderurgistul AMG" din Galați de constatare a îndeplinirii condițiilor de reprezentativitate a sindicatului prevăzute de Legea dialogului social nr. 62/2011 , cauză în care autorul excepției, intervenient în nume propriu, a formulat, printre altele, și o cerere de recuzare a tuturor judecătorilor Judecătoriei Galați. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține
DECIZIE nr. 24 din 24 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 şi ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248946_a_250275]
-
tuturor judecătorilor Judecătoriei Galați. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 permit ca, la nivelul unității, un singur sindicat să poată îndeplini condițiile de reprezentativitate. În aceste condiții, numai acesta poate participa la negocierile colective din unitatea respectivă, ceea ce împiedică, pe de o parte, exercitarea dreptului salariaților de a se asocia liber în sindicate, iar, pe de altă parte, posibilitatea sindicatului - nereprezentativ - de a apăra
DECIZIE nr. 24 din 24 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 şi ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248946_a_250275]
-
Curtea constată următoarele: I. Dispozițiile art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 reglementează criteriile necesare pentru ca un sindicat să devină reprezentativ la nivel de unitate. Potrivit art. 1 lit. t) din legea menționată, reprezentativitatea constituie un atribut al organizațiilor sindicale dobândit potrivit prevederilor acestei legi, care conferă statutul de partener social abilitat să își reprezinte membrii în cadrul dialogului social instituționalizat. Datorită atributului reprezentativității, sindicatul reprezintă angajații la negocierile ce privesc încheierea contractului colectiv de
DECIZIE nr. 24 din 24 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 şi ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248946_a_250275]
-
nivel de unitate. Potrivit art. 1 lit. t) din legea menționată, reprezentativitatea constituie un atribut al organizațiilor sindicale dobândit potrivit prevederilor acestei legi, care conferă statutul de partener social abilitat să își reprezinte membrii în cadrul dialogului social instituționalizat. Datorită atributului reprezentativității, sindicatul reprezintă angajații la negocierile ce privesc încheierea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate [art. 134 lit. B.a) din lege] și numai în cazul în care nu există un asemenea sindicat se vor aplica prevederile art. 135
DECIZIE nr. 24 din 24 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 şi ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248946_a_250275]
-
nu există un asemenea sindicat se vor aplica prevederile art. 135 alin. (1) din lege, respectiv negocierea va fi făcută de reprezentanții federației sindicale la care este afiliat sindicatul nereprezentativ sau ai angajaților, după caz. Totodată, din același atribut al reprezentativității decurg și alte consecințe, respectiv numai aceste sindicate pot negocia prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate punerea la dispoziție a spațiilor și facilităților necesare desfășurării activității sindicale [art. 22 alin. (2) din lege], pot să participe în
DECIZIE nr. 24 din 24 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 şi ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248946_a_250275]
-
social [art. 30 alin. (1) din lege] ori primesc de la angajatori sau de la organizațiile acestora informațiile necesare pentru negocierea contractelor colective de muncă ori, după caz, a acordurilor colective, în condițiile legii [art. 30 alin. (2) din lege]. Faptul că reprezentativitatea la nivel de unitate se dobândește doar dacă numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul angajaților unității ține exclusiv de opțiunea și politica legiuitorului. Acesta are posibilitatea de a opta între un anumit număr
DECIZIE nr. 24 din 24 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 şi ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248946_a_250275]
-
art. 40 alin. (1) din Constituție. Rolul sindicatelor nu este nici afectat și nici minimalizat, din contră, legea are în vedere unitatea de acțiune a membrilor de sindicate, aceștia putând fi mai bine reprezentați în fața angajatorului doar dacă au o reprezentativitate mai mare. De asemenea, Curtea reține că este anacronică existența mai multor sindicate reprezentative care să susțină diverse puncte de vedere și, de aceea, soluția legislativă nu poate fi decât una pozitivă pentru modul unitar de reprezentare al angajaților. Desigur
DECIZIE nr. 24 din 24 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 şi ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248946_a_250275]
-
din lege. Așadar, angajații au libertatea de a se asocia în sindicate și nu sunt constrânși de a se asocia numai într-un anumit sindicat. Dacă din configurația sindicatelor rezultată din libera opțiune a angajaților niciunul nu dobândește atributul de reprezentativitate, în final, cei ce vor participa direct la negocierile colective sunt reprezentanții angajaților. De altfel, Curtea, prin deciziile nr. 883 și 886 din 25 octombrie 2012, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2013
DECIZIE nr. 24 din 24 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 şi ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248946_a_250275]
-
3) Acordarea licențelor se face de către comisiile da acordare a licențelor stabilite potrivit Regulamentului privind acordarea licențelor, prevăzut la alin. (2). ... (4) Din comisiile de acordare a licențelor fac parte, cu rol consultativ, și specialiști desemnați de asociațiile profesionale cu reprezentativitate la nivel național din sectorul serviciilor de utilități publice. ... (5) Acordarea atestatelor se face de către o comisie stabilită potrivit regulamentului prevăzut la alin. (1) lit. c), din care pot face parte, cu rol consultativ, și specialiști cu minimum 10 ani
LEGE nr. 51 din 8 martie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) serviciilor comunitare de utilităţi publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249485_a_250814]
-
publice. ... (5) Acordarea atestatelor se face de către o comisie stabilită potrivit regulamentului prevăzut la alin. (1) lit. c), din care pot face parte, cu rol consultativ, și specialiști cu minimum 10 ani vechime în specialitate, desemnați de asociațiile profesionale cu reprezentativitate la nivel național din sectorul serviciilor de utilități publice. ... ---------- Alin. (5) al art. 21 a fost introdus de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 225 din 17 noiembrie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 942 din 23 noiembrie
LEGE nr. 51 din 8 martie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) serviciilor comunitare de utilităţi publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249485_a_250814]
-
odată cu reglementarea conflictului de interese, diferența sub aspectul perioadei pentru care poate fi aplicată sancțiunea disciplinară menționată, contravine dispozițiilor constituționale referitoare la statul de drept și celor care configurează regimul juridic al mandatului parlamentar. În acest sens, Curtea reține că reprezentativitatea mandatului parlamentar, așa cum este stabilită de dispozițiile din Legea fundamentală citate, are importante consecințe juridice. Una dintre acestea se referă la îndatoririle parlamentarului, care se exercită în mod continuu, din momentul la care acesta intră în exercițiul mandatului, până la data
DECIZIE nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) şi ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 19^1) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249650_a_250979]
-
parte, legitimitatea guvernării, iar, pe de altă parte, condițiile pentru realizarea alternanței la guvernare. Pentru aceleași rațiuni, în cadrul procedurii de consultare democratică a populației, se aplică același principiu, însă majoritatea decidentă trebuie să se raporteze la un anumit nivel de reprezentativitate sub aspectul participării la vot pentru ca hotărârea finală să se bucure de legitimitatea necesară, iar un prag de participare de 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente nu poate să confere o asemenea legitimitate. În ceea ce privește referendumul organizat pentru
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
3) lit. d) din Constituție, să reglementeze, prin lege organică, organizarea și desfășurarea acestui instrument de democrație directă. Curtea a apreciat că varianta de reglementare a cvorumului de participare aleasă de legiuitor prin legea supusă controlului de constituționalitate asigură o reprezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forța care reflectă voința populară, astfel încât suveranitatea poporului, consacrată la art. 2 din Constituție, să nu fie afectată în vreun fel. De altfel, caracterul democratic al statului instituit de art. 1 alin. (3
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
cât mai apropiată de unanimitate. Unanimitatea sau cvasiunanimitatea nu poate fi un deziderat constituțional nici în materie de mecanisme de democrație directă, precum referendumul, nici în materie electorală, ci poate fi cel mult un deziderat moral, politic, netrebuind confundată cu reprezentativitatea. În acest context, indiferent de tipul referendumului național despre care este vorba (fie cel consultativ inițiat de către Președintele României, fie cel obligatoriu în cazul revizuirii Constituției), dacă se dorea un prag de participare care să tindă către dezideratul unanimității, Constituantul
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
referendumului, observa că, în varianta redacțională dedusă în cauza de față controlului de constituționalitate, Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 oferă o reglementare unitară pentru toate tipurile de referendum consacrate de Constituție, dând expresie și exigenței reprezentativității sub aspectul rezultatului votului. Astfel, aceeași soluție legislativă se regăsește în cazul referendumului privind revizuirea Constituției, al referendumului cu privire la probleme de interes național și al referendumului local, unde, potrivit art. 7 alin. (2), art. 12 alin. (2) și, respectiv, art.
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
potrivit căreia "rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente". Prin urmare, pentru validarea referendumului este necesară întrunirea acestor două condiții minimale, ceea ce reprezintă un mod de securizare a reprezentativității votului la referendum de natură să satisfacă și condițiile impuse prin jurisprudența anterioară a Curții Constituționale. Curtea a reținut că modificarea cvorumului de participare la referendum este apanajul legiuitorului, însă instanța constituțională trebuie să vegheze la neutilizarea acestui instrument în
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
potrivit căreia «rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente»". Prin urmare, pentru validarea referendumului este necesară întrunirea acestor două condiții minimale, "ceea ce reprezintă un mod de securizare a reprezentativității votului la referendum de natură să satisfacă și condițiile impuse prin jurisprudența anterioară a Curții Constituționale". Curtea a mai constatat că această soluție legislativă respectă și Recomandările Comisiei de la Veneția. Astfel, în Raportul adoptat la cea de-a 64-a
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
De aceea, legiuitorul s-a raportat, încă o dată, pentru stabilirea validității rezultatului referendumului, și nu a referendumului în sine, la numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele electorale permanente, rezultatul sufragiului având asigurată, astfel, o cât mai semnificativă reprezentativitate. Așa fiind, nu pot fi reținute referirile autorului sesizării la "dominarea minorității" sau la exercitarea suveranității "de către un grup". Validitatea referendumului, dar și a rezultatului acestuia, depind, prin cele două condiții minimale stabilite de legea pentru modificarea și completarea Legii
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
text constituțional de principiu. Întrucât nu există în Legea fundamentală o prevedere care să precizeze în mod explicit condiția formală a valabilității referendumului, aceasta trebuie determinată prin raportare la norma sau normele cu valoare de principiu care stabilesc gradul de reprezentativitate care să confere legitimitate deciziei adoptate prin referendum. Prin urmare, trebuie identificate normele constituționale care circumscriu fără echivoc sensul termenului de "majoritate", în funcție de care se poate determina rezultatul corect al unei consultări populare. În activitatea parlamentară, potrivit art. 67 din
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
electorale permanente, procentul de 30% de participanți la referendum constituie un grup pe care legiuitorul ordinar îl apreciază suficient de reprezentativ pentru a-l abilita să decidă cu privire la probleme de interes național. Reglementarea acestui prag aruncă în derizoriu noțiunea de reprezentativitate și de suveranitate națională, făcând posibilă exercitarea acesteia din urmă de către o minoritate a populației, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere al democrației constituționale. 4. În lipsa unei participări de cel puțin 50% plus unu din corpul electoral, s-ar
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
domeniul egalității de șanse între femei și bărbați și are drept de vot. ... Articolul 2 (1) Componența CONES este stabilită conform prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea nr. 202/2002 , republicată. ... (2) Componența CONES este stabilită cu respectarea principiului reprezentativității și al egalității de șanse. ... (3) CONES este alcătuită din membri titulari și membri supleanți, cel puțin unul dintre aceștia având obligația de a participa la reuniunile și activitățile acesteia. ... (4) Membrii CONES au un mandat de 4 ani, care
HOTĂRÂRE nr. 933 din 27 noiembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (CONES). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256655_a_257984]
-
domeniul egalității de șanse între femei și bărbați și are drept de vot. ... Articolul 2 (1) Componența CONES este stabilită conform prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea nr. 202/2002 , republicată. ... (2) Componența CONES este stabilită cu respectarea principiului reprezentativității și al egalității de șanse. ... (3) CONES este alcătuită din membri titulari și membri supleanți, cel puțin unul dintre aceștia având obligația de a participa la reuniunile și activitățile acesteia. ... (4) Membrii CONES au un mandat de 4 ani, care
REGULAMENT din 27 noiembrie 2013 de organizare şi funcţionare a Comisiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (CONES). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256656_a_257985]
-
precum și președinții organizațiilor sindicale ale polițiștilor, reprezentative la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne sau al unei instituții/structuri din subordinea/coordonarea Ministerului Afacerilor Interne, a căror participare se solicită în scris secretarului Colegiului, împreună cu documentele care fac dovada reprezentativității." ... Articolul II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe București, 13 mai 2013. Nr. 61.
ORDIN nr. 61 din 13 mai 2013 pentru modificarea art. 2 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Colegiului Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 299/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251454_a_252783]
-
național nu pot fi constituite rețele meteorologice paralele ce implică finanțare din fonduri publice. ... Articolul 17 Rețeaua națională de supraveghere meteorologică constituie proprietate publică a statului și se încredințează în administrare Centrului meteorologic național. Articolul 18 (1) În scopul asigurării reprezentativității datelor, în jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protecție meteorologică absolută, a căror lățime este de 30 m. ... (2) În zonele de protecție meteorologică absolută executarea de instalații supraterane, de irigații și plantarea de culturi forestiere sau culturi agricole înalte
LEGE nr. 139 din 24 iulie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind activitatea de meteorologie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254231_a_255560]