2,374 matches
-
tăcere asemenea evenimente. Apăruse un precedent, și după câțiva ani altul, și mai spectaculos, când sistemul s-a ruinat. La Editura Hyperion, aveam o colegă, muzicolog, de origine poloneză, doamna Iulia Tzibulski. La sfârșit de an, 1987 sau 1988, în preajma revelionului, organizaserăm o serată de muzică și dans „în colectiv” la mansarda clădirii de 13 etaje, unde își avea sediul legendara noastră instituție - o sală mai puțin folosită, pe care tocmai o reamenajaserăm într-un loc intim de agrement și relaxare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
inclusiv cei doi tehnicieni, care, după plecarea șefilor lor din Câmpulung, rămăseseră în Lima, eram marcați de sărbătorile tradiționale de pe plaiurile carpatice, unde era iarnă, zăpadă, se putea schia sau patina, răsunau colindele, se făcea simțită febra Crăciunului și a Revelionului. Eram complet bulversat. În acele zile am simțit ca niciodată durerea depărtării de familia mea, de Nicoleta, Silvia, Ionuț și Cătălin, cu care eram împreună întotdeauna în aceste zile de sărbătoare. An de an reușiserăm să uităm de necazurile mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
an reușiserăm să uităm de necazurile mai mici sau mai mari și să ne bucurăm împreună de micile și modestele cadouri de Sfântul Nicolae și de Crăciun, de câteva zile de schi, la Predeal sau la Timișul de Sus, în preajma Revelionului. Era prima oară în viață când nu puteam să depășesc sentimental ceea ce mintea îmi spunea că e real și normal. Eram la sud de Ecuator, în emisfera sudică, unde decembrie-ianuarie este toiul verii, echivalentul lunilor iunie-iulie din emisfera nordică, adică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ideea, dar nu găsise înțelegere" . A doua zi, administratorul și cei doi tehnicieni tăiau de zor, sub controlul atent al ambasadorului. Rezultatul a fost cel așteptat și ca dovadă că lumea era mulțumită, la propunerea familiei conducătoare, masa comună de revelion a fost mutată de pe terasă pe iarba proaspăt cosită de sub pomii încărcați cu fructe exotice. Perioada dintre 23 decembrie și luni, 5 ianuarie, a fost din punct de vedere diplomatic un fel de vacanță, ceea ce mi-a dat posibilitatea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
înțelege că frazele citite reprezentau o poziție dificil de schimbat. Mi-am analizat și relațiile cu ambasadorul, fără să găsesc un motiv care să reclame o asemenea atitudine față de primul lui colaborator. Nu trecuseră nici două săptămâni de la masa de Revelion, unde atmosfera a fost destinsă, aș spune chiar bună, sincopată numai de legăturile telefonice cu familia din țară ale fiecăruia dintre noi. Mai mult chiar, săptămâna anterioară îl rugasem pe ambasador să fie de acord ca, după orele de program
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
și preocupările privind modul cum se vor fi descurcat cu multiplele privațiuni cei patru membri ai familiei mele, rămasă la București, în plină iarnă și în condițiile când aprovizionarea cu minimul necesar de alimente era foarte dificilă. În noaptea de Revelion, vorbisem la telefon cu Nicoleta, care mă asigurase că aveau cele necesare pentru sărbători, că pătura din lână de lama era binevenită, fiind foarte călduroasă, că le-a lipsit tradiționala vacanță la munte și odihna activă de pe pârtiile de la Predeal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
eram pe atunci un nonconformist și un neadaptabil, așa cum am rămas de altfel toată viața, umblam cu plete și blugi și cântam în formația Vestitorii, prima trupă de rock electronic de pe Valea Izei, cu care mergeam pe la nunți, baluri și revelioane, cu un repertoriu propriu dar mai ales preluat de la Europa liberă (suntem în anii '70, pe vremea începutului Phonicșilor, cu "Canarul galben ca un gălbenuș", "Nebunul cu ochii închiși" și hitul "Hei, tramvai"), am intrat repede în conflict cu autoritățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
socialismului ?”. Prin urmare, fără drum de-ntoarcere. Unor asemenea activități „cultural artistice” nu te puteai sustrage decât cu riscul oprobiului public. Un moment festiv, care a căpătat o importanță sporită, tocmai pentru a eclipsa mult prea religiosul Crăciun, a devenit Revelionul. Paginile publicațiilor suprind momentul de bilanț în coloane festive și rânduri pline de umor. Sărbătoarea devine una colectivă, organizată tot în cadrul întreprinderii: „[...] se făceau revelioane aici, adică, aveam cantină mare, unde se făceau, aveam sală de festivități [...]”. Concediul - în Occident
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
a căpătat o importanță sporită, tocmai pentru a eclipsa mult prea religiosul Crăciun, a devenit Revelionul. Paginile publicațiilor suprind momentul de bilanț în coloane festive și rânduri pline de umor. Sărbătoarea devine una colectivă, organizată tot în cadrul întreprinderii: „[...] se făceau revelioane aici, adică, aveam cantină mare, unde se făceau, aveam sală de festivități [...]”. Concediul - în Occident, un timp alocat familiei - putea lesne deveni o temă interes obștesc, atunci când servea propagandei oficiale. Un articol din 29 iunie 1963 al „Muncitorului metalurgist”, abordează
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
defilare, că era o groază de manifestări, și trebuiau mișcări, și trebuiau oameni scoși din producție, dar producția trebuia făcută, ș-atunci ei trebuiau să vină la lucru o perioadă, ș-o perioadă să fie pentru repetiții... restul sărbătorilor: Crăciunul, Revelionul, Paștele și alți sfinți, adică acele sărbători care le trăim și le..., nu, de zeci de ani, cu acceptul și acordul tacit al conducerii se făceau la nivel de birou, de echipă, de secție, fără știrea celor de la partid [râde
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
știi, cică era al Nicolinei, era al Primăriei și ni l-o dat nouă să-l întreținem, noi am făcut și, pe urmă, ni l-o luat făcut gata. Cam atâta aveau, nu aveau mari facilități înainte. A, se făceau revelioane aici, adică, aveam cantină mare, unde se făceau, aveam sală de festivități, se organiza sâmbăta pentru tineret și excursii de astea, na, alte facilități mari, nu. A, că mai luau prime, se dădeau prime, în bani, în materiale... Claudia Homutescu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
a isprăvit ești amețit și-ti vine ca să strigi Viva Habana Y viva la Revolucion Cubana! (din volumul "Hoț în Grădina Raiului", Editura Junimea, 2007). La Habana Hilton, azi Habana Libre, am petrecut la "El Salon de los Embajadores" un revelion cu adevărat "de 5 stele" în decembrie 2008! Hotelul este situat în apropierea Ambasadei noastre, în odată elegantul cartier Vedado, acolo unde într-un restaurant avea să-și încheie periplul cubanez marele Lucky Luciano. Peste drum de Ambasadă bustul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a Puterii Populare (Parlamentul local) și o întrunire populară, cu participarea președintelui Raul Castro, la Santiago de Cuba, iar pentru șefii misiunilor diplomatice o cupă de șampanie la sediul Ministerului Relațiilor Externe. Pregăteam în acest context o "aniversare internă" respectiv Revelionul și Sfântul Vasile, patronul "șefului misiunii". Menționez că la data instalării ca "șef de misiune" la Havana nu mai aveam nici un "suflet" de român în Ambasadă, nici diplomat, nici personal tehnic, fiind de fapt propriul meu șef și subaltern, dispunând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Așteptam la Protocol să ne vină rândul la prezentat "cadourile", pe lângă noi defilând dube și dubițe de la ambasadele occidentale și "țările prietene" din America Latină, Africa și Asia, care au transformat în câteva minute holul imens într-un adevărat "bazar oriental". Revelionul l-am petrecut la hotelul "Habana Libre", de 5 stele, în "Salonul Ambasadorilor", fiind cel mai frumos și mai bine organizat, sub toate aspectele, Revelion petrecut în străinătate! Ciocnisem înainte un pahar de șampanie la Ambasadă la ora României, închinând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și Asia, care au transformat în câteva minute holul imens într-un adevărat "bazar oriental". Revelionul l-am petrecut la hotelul "Habana Libre", de 5 stele, în "Salonul Ambasadorilor", fiind cel mai frumos și mai bine organizat, sub toate aspectele, Revelion petrecut în străinătate! Ciocnisem înainte un pahar de șampanie la Ambasadă la ora României, închinând pentru cei de acasă, pentru un an mai bun și pentru o mai clară vizibilitate a... luminiței de la capătul tunelului. Înainte de a pleca la Revelion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Revelion petrecut în străinătate! Ciocnisem înainte un pahar de șampanie la Ambasadă la ora României, închinând pentru cei de acasă, pentru un an mai bun și pentru o mai clară vizibilitate a... luminiței de la capătul tunelului. Înainte de a pleca la Revelion a sunat telefonul. Nu era Consiliul de Stat cubanez, ci reprezentantul unui post de televiziune din România, care ne solicita să colaborăm la realizarea unui program "Cum petrec Revelionul colectivele de români de la Ambasade". I-am explicat că la Havana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
clară vizibilitate a... luminiței de la capătul tunelului. Înainte de a pleca la Revelion a sunat telefonul. Nu era Consiliul de Stat cubanez, ci reprezentantul unui post de televiziune din România, care ne solicita să colaborăm la realizarea unui program "Cum petrec Revelionul colectivele de români de la Ambasade". I-am explicat că la Havana "colectivul" este format doar din subsemnatul și soție, ratând astfel o posibila apariție "pe sticlă"! Când am plecat spre dimineață de la "Habana Libre", am căutat să retrăim acea noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Lipsa coincidenței momentului În care om și univers, două singularități distincte ce se reînnoiau, se reacordau, Înseamnă stress la care se adaugă părăsirea inițialei simplități a trecerii clipei dintre ani În favoarea risipei, complicației artificiale prin care căutăm a umple forma - revelionul - lipsită de conținut - regenerarea și acordarea la natură. Dar să uităm stressul - că rău cu răul, dar mai rău fără el -, iar mâine să Închinăm Împreună o cană cu vin pentru un an mai bun. La anu’ și la mulți
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vină un an nou, mai bun, mai îndestulat, mai drept... Cu cât treceau însă anii, sărbătorile vechi și frumoase își modificau culoarea și semnificația. În loc de Moș Crăciun, a apărut Moș Gerilă, în loc de Sărbătorile Crăciunului au apărut vacanțele de iarnă, iar Revelionul, a devenit acum „masă tovărășască”. Nimeni nu îndrăznea să vorbească de Nașterea Domnului sau să cânte „steaua sus răsare” ori „trei păstori se întâlniră”. La biserică, chiar în zilele marilor sărbători, era văzut adesea printre credincioși câte un cetățean cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
n-are coaie, nenică! - Păi, are vocea groasă, băăăăă! Nu-l auzi cum cântă? Zici că-i bariton! I-a înnebunit p-ăia la bloc la el! - Da, bă, ăsta e un sandilău, să n-am parte. Când eram la Revelion la Costi, acu’ vreun an, știi că Costi stă exact peste drum de Șăfu, noi ca băieții, p-acolo, iar el citea. Pân’ la doișpe a citit, a lucrat la chimia lui, la doișpe punct s-a sculat, a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
prea avea unde merge iar părinții mei, fiind refugiați, se stabilise undeva departe în Banat, și era prea mult drum și prea multă cheltuială până acolo, mai ales în vacanțele de iarnă. Țin minte că aici am petrecut cu el, revelionul jumătății de secol, al anului 1950. Venise la noi să ne țină de urât și neastâmpăratul nostru coleg plin de umor și gata oricând de șotii, Ortiz Brăvescu, , aducând cu el și un aparat de radio artizanal, pritocit de el
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
doar că peste scurt timp a murit. și dacă tot am ratat Ajunul Crăciunului, atunci cel puțin să petrecem de Anul Nou! În noaptea de 31 decembrie 1953, eu, Florino și Mihai am fost invitați de Stere Popescu să petrecem Revelionul la el, în cerc strict intim. și, ca de obicei în asemenea ocazii, am stat cu Mama și cu Tata și cu alți invitați acasă până la orele douăsprezece, am ciocnit o cupă de șampanie, iar apoi - eu și cu Florino
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
trăiască“ și se râse și se petrecu întruna, până târziu în noapte... — Nu știu, nu știu ce au! râdea fericit Mihai. Parcă nu-i a bună! și, poate pentru a reînvia măcar în parte frenezia acelei ultime sărbători, am fost invitați de Revelion în casa Marosin-Petrescu. Eu îl însoțeam pe Mihai, oaspeții, în lipsa unei ținute de rigoare, trebuind să ocupe totuși un loc cât de mic în ierarhia artei românești. Or, eu eram deja o tânără speranță a cinematografiei documentare românești... Nu eram
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
oscilează între scatoalcă și mângâierea de catifea a cuvintelor. Un cunoscut, originar din sudul Germaniei, mi-a istorisit o poveste din vremea copilăriei sale, din Germania de după război. Pocnitorile înșirate pe lungi fitiluri de aprindere, pe care în noaptea de Revelion le folosesc și copiii mici, se numesc acolo „Judenfürze“ șpârțuri jidoveștiț. De câteori auzise pe-atunci expresia, el înțelesese de fiecare dată „Judofürze“, crezând că numele pocnitorii are ceva de-a face cu „judo“, cu sportul. și așa continuase să
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ca și în atotputernici. Unui lucru ce nu se cunoaște pe sine și pe care nu-l poți cârpi decât inegal. Care, în funcție de ceea ce face din noi mersul întâmplărilor și al dorințelor, se îmblânzește sau se sălbăticește. La primul meu revelion în Germania, brusc, după miezul nopții, regele și-a făcut apariția în toiul petrecerii. Invitații au început să toarne forme de plumb 1. Eu doar mă uitam: plumbul topit, răsturnat din linguriță în apa rece, sfârâia încremenind pe fundul vasului
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]