6,715 matches
-
acces și sistemele de apărare ale sistemelor electronice de calcul. Phreakerii și crackerii sunt subspecializări ale hackerilor, dar mult mai periculoase. 12. Lamer desemnează categoria rataților în piraterii, de regulă, un hacker slab. Și când sunt crackeri, neavând o „instrucție” riguroasă, se comportă lamentabil, ca orice autodidact. 13. Wannabe reprezintă hackerii începători. Ei vor, dar nu prea pot, întrucât au cunoștințe limitate. În schimb, dispun de un timp nelimitat și fac zgomot despre succesele înregistrate, ceea ce contribuie la prinderea lor cu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cercetarea incidentelor înregistrate și auditarea. 6.5.3.1. Urmărirea amenințărilortc "6.5.3.1. Urmărirea ameninȚĂrilor" Toate sistemele trebuie să dispună de capacitatea de înregistrare a tentativelor de atac, într-un format intern, să le supună, apoi, unor examinări riguroase și să reconstituie informațiile principale pe baza a ceea ce s-a înregistrat în format-mașină. Cât timp este destul de greu de spus ce înseamnă amenințare și ce nu, toate operațiunile care ar putea afecta securitatea sistemului trebuie să fie înregistrate, inclusiv
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
propriului personal și un control managerial slab. 6.5.4. Integritatea sistemelortc "6.5.4. Integritatea sistemelor" Integritatea sistemelor se referă, de fapt, la programe și date. Integritatea datelor este protejată prin controlul erorilor, iar a programelor, printr-un control riguros asupra tuturor activităților de programare. Un caz aparte îl poate constitui protecția programelor și funcțiilor pe linia securității. 6.5.4.1. Securitatea programelortc "6.5.4.1. Securitatea programelor" Controlul în detaliu al conceperii, realizării și implementării programelor calculatoarelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
centrului de prelucrare a datelor. Dacă acest lucru nu este posibil, se va trece la deconectarea aparatului atunci când se consideră că dialogul din camera respectivă este deosebit de important și ar putea prezenta interes și pentru alții. Pentru asigurarea unui control riguros asupra propriului personal, se recomandă apelarea la aparatură care să înregistreze data, ora și destinația apelului telefonic pornit din centrul de prelucrare automată a datelor. Nu este considerată exagerată măsura ținerii sub lacăt a aparaturii telefonice, mai ales acum, când
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
interes, casetele fiind schimbate de o persoană de serviciu, care este angajată la firmă, dar „cumpărată” de cei interesați. O altă formă de intruziune presupune purtarea aparatului de înregistrare de către vizitatori. De aceea, este nevoie să se facă un control riguros cu detectorul de „muzicuță”. Microfoane și fire. Cele mai obișnuite microfoane-intrus se plasează prin intermediul celor existente în mod normal (orice difuzor cu un amplificator în punctul final poate constitui un bun microfon). Microfoanele moderne sunt foarte mici. La unele ambasade
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
informaționale. Atacurile cibernetice asupra rețelelor informaționale ale Statelor Unite pot avea consecințe grave, cum ar fi întreruperea funcționării unor componente-cheie, provocarea pierderilor de venituri și proprietăți intelectuale sau chiar pierderea vieților omenești. Contracararea unor astfel de atacuri necesită realizarea unor componente riguroase cum încă nu există în prezent, dacă se dorește reducerea vulnerabilităților și prevenirea sau diminuarea forței eforturilor îndreptate împotriva infrastructurilor critice. 8.4.3.Rolul guvernului în securizarea spațiului cibernetictc "8.4.3. Rolul guvernului în securizarea spațiului cibernetic" În
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
deși este dificil de estimat probabilitatea apariției unui atac cibernetic major, pierderile înregistrate la realizarea unuia sunt, cu siguranță, mai mari decât investiția într-un program de securizare a spațiului cibernetic, care să-l prevină; • proiectarea de protocoale de securitate riguroase în arhitectura sistemului informațional al unei firme poate reduce costurile exploatării totale, prin înregistrarea de economii, ca, de exemplu sistemele de accesare de la distanță și dialogul interactiv cu lanțul de clienți sau de furnizori. Economiile menționate nu ar putea fi
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
vizibil publicului, căruia îi este suficient doar codul-obiect pentru a putea utiliza programul. S-a pus și problema dificultății descoperirii încălcărilor legii privind programele informatice față de alte domenii de activitate, în care procesul realizării invențiilor poate fi supus unui control riguros prin intermediul patentelor (procesele chimice, domeniul telecomunicațiilor, alte domenii tehnologice complexe). O modalitate mai sigură de protejare a programelor este cea realizată prin copyright, încălcat numai de persoanele care au folosit, fără a avea dreptul, un program protejat prin copyright. Spre deosebire de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
parte în volume colective - Poezii populare din Sălaj, Poezii populare din Lăpuș, incluse în Folclor din Transilvania (I, 1962) - ori de sine stătătoare - Folclor din Bihor (1969) și Folclor din zona Codrului (1978). Culegerile se remarcă prin acuratețe, prin respectarea riguroasă a metodelor de înregistrare și a criteriilor de selecție a textelor. „Am eliminat tot ceea ce părea deficitar sub raportul autenticității, toate textele care purtau semnele imixtiunii culegătorului”, notează cercetătorul în prefața la Folclor din Bihor. Criteriile estetic și documentar sunt
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
greoaie, mulțimea epitetelor fade și improprii, flexiunile forțate nu atestă un poet. În 1867 P. rostea la o adunare a Astrei un lung discurs în care preamărea, anacronic și bombastic, trecutul cultural și afirma necesitatea imperioasă a definirii și sistematizării riguroase a ceea ce se scrisese în literatura română. Dar tonul exaltat al expunerii a provocat îndreptățita ironie a lui Titu Maiorescu. SCRIERI: Poezie și proză, Oradea, 1870. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 120, 135-136, 168-169; Pop, Conspect, II, 190-191; Eugeniu Potoran
POPFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]
-
sintagmă pe care autorul o preferă aceleia de literatură științifico-fantastică) față de literatura mainstream: „literatura generală pune în evidență idei despre lume, SF-ul construiește lumi pentru idei.” Consecvent acestui program, P. construiește povestirile în jurul unui model cerebral, de o logică riguroasă, care nu exclude însă manevrele emoționalului. Semnificativă pentru descrierea modelului este performanța sa intelectuală, forța de a percuta o finalitate ideatică prin specularea, culminând cu o finalizare șoc, a unor premise conținând date prezente, trecute ori viitoare, reale sau imaginare
POPESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
Chip nevăzut (2001). În secțiunea care îi aparține, intitulată Orașul iubirii, grupează versuri în parte cu temă religioasă, imnuri pascale, precum și poezii în care iubirea este încadrată de ample volute imagistice, cu o libertate a mișcării secondată de o sintaxă riguroasă. SCRIERI: Liniștea aerului, București, 1987; Oaspetele de piatră, București, 1998; Iluzia risipei de sine, București, 1998; Chip nevăzut (în colaborare cu Magdalena Constantinescu), București, 2001. Repere bibliografice: Florin Costinescu, Interogație și mișcare, CNT, 1988, 49; Constanța Buzea, Sărbătoare și limb
RADULESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289106_a_290435]
-
Creangă” al Academiei Române (1982), Premiul Uniunii Scriitorilor (1982) și Premiul Asociației Oamenilor de Teatru (1987). Critica lui R. este „tipic militantă”, „de afișat caracter publicistic” (D. Micu). Deși poartă pecetea epocii, cronicile și recenziile sale se disting prin spirit critic riguros, nerv polemic, atitudine ofensivă. Cercetările de istorie literară au prevalat însă în preocupările sale, ceea ce i-a conferit un loc important în acțiunea de reevaluare a scriitorilor, istoricilor, oamenilor de cultură români. În această campanie de recuperare R. pledează pentru
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
1970). Principiul metamorfozelor și al interdependenței între diferitele domenii ale culturii îi structurează mai toate studiile, eseurile și articolele. Concomitent, a elaborat mai multe ediții critice (în special din opera lui N. Iorga, majoritatea realizate în colaborare cu Sanda Râpeanu), riguroase din punct de vedere filologic și istoric. Studiile, notele și comentariile la aceste ediții reprezintă un dialog incitant cu opera tipărită și aduc frecvent puncte de vedere noi. În ultimii ani critica sa, exercitată mai ales în pagina săptămânală a
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
cu subtitlul „Informație și propagandă străjerească, turistică și literară”. Periodicul este de informație generală și de analiză politică și economică. Zona culturală și literară cuprinde poezie și proză (texte originale apar însă destul de sporadic în sumare și fără o selecție riguroasă), studii, eseuri, portrete. „Note literare și artistice” este o rubrică ocazională, inserând informații culturale de actualitate. Se publică sau se retipărește poezie de Mihai Gregoriady de Bonacchi, Mihail Munteanu, Cincinat Pavelelscu (epigrame), Gallia Tudor, precum și proză de Ludovic Dauș, Ioan
REVISTA GENERALA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
succes pentru că aveau vervă, o acțiune alertă, antrenantă și dovedeau un simț al comicului special, care mizează și pe elemente de parodie a genului. Personajele sunt tineri ofițeri de miliție, neconformiști, care rezolvă cazurile cele mai complicate cu o logică riguroasă, chiar cu fantezie și lansează din când în când câte un comentariu privind cozile la carne și frigul din apartamente. Modelele par a fi un amestec între detectivii Agathei Christie, ai lui Georges Simenon și San Antonio. În 1992 M.
MOROGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288252_a_289581]
-
vizând realizarea unor instrumente de lucru indispensabile studiului științific al culturii orale, se înscrie și Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu (1970, în colaborare cu Ovidiu Bârlea), unde sunt catalogate și sistematizate 17 000 de pagini. Spiritul riguros, de o mare probitate științifică (inclusiv sub aspect filologic) răzbate și din modul în care M. a alcătuit câteva ediții critice: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând (1962), Gheorghe Alexici, Texte din literatura
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Pentru traducerea în franceză a volumului de poezii Oră fântânilor a lui Ion Vinea (1982) i s-a decernat Premiul Uniunii Scriitorilor. Volumul Căderea zilei, situat sub semnul lui Saint-John Perșe, reunește poezii cerebrale și ceremonioase, ce supun unei cenzuri riguroase profuziunea imagistică și tind spre o dematerializare a lirismului. Aici, nicăieri apelează la intertextualitate, plasând totodată spațiul cultural sub semnul derizoriului: saturația livresca pare să impună întoarcerea la real, dar demersul liric rămâne mai degrabă controlat decât spontan. Postmodernist prin
NASTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288356_a_289685]
-
și o specială priză la obiect, o apetență sporită pentru analiză, o sugestivă punere în pagină a ideilor critice. Cu o viziune coerentă de ansamblu, M. pune clasicismul francez în relație cu spiritul cartezian năzuind spre claritate, echilibru și construcție riguroasă, personaje tipice fiind sesizabile în literatura lui Corneille, Racine, La Bruyère, Regnard ș.a. Sunt luați în discuție și câțiva reprezentanți ai romantismului (Rousseau, Benjamin Constant, Alfred de Vigny) tocmai spre a se vedea mai bine diferența de metodă, ultimul scriitor
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
liceal superior, include și astfel de incursiuni, precum și o prezentare, sumară, uscată, cu destule inadvertențe, a cărturarilor și scriitorilor. Util, aplicat, interesul redactorului față de literatura populară face din „Contemporanul” o publicație citabilă în istoria disciplinei. De pildă, cerința culegerii fidele, riguroase a folclorului este meritorie, ca și tipărirea de literatură populară din toate provinciile românești. Ceea ce publică el însuși (Cântece și obiceiuri la nunți, Despre strigoi, strige sau strigoaice ș.a.) conține exemplificări interesante, dar comentariul, ideologizat, exclusivist, tinde să demonstreze doar
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
denumiri circulă ca sinonime. V. G. Belinski numește realismul rus „școala naturală”, vorbind în schimb, impropriu, de „poezia reală”. În literatura italiană realismul și n. sunt desemnate prin cuvântul verism, iar în cea spaniolă numele comun este costumbrism. În înțeles riguros, n. se deosebește de realism prin aceea că, în loc să focalizeze socialul, acordă interes prioritar biologicului, în loc să opereze o selecție edificatoare în real, reținând tipicul, înregistrează existența pasiv, neocolind banalul și incidentalul, acordând preferință singularului, straniului și patologicului. N. se manifestă
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
veritabile performanțe. Spațiul chinezesc îi rezervă călătorului surprize la tot pasul: construcții filigranate, amenajări ale pământului și ale apelor, meșteșuguri rafinate, vecine cu arta, palate, temple, politețe ajungând până la curtenie și extrem de multă muncă, o lume cu ritmurile ei, foarte riguroase, cu o disciplină severă, cu modalități particulare de a cunoaște și de a stăpâni timpul (privind mersul stelelor, citind „în trăsăturile feței și în liniile din palma oamenilor”), materia („În China se află mulți doctori alchimiști care zic nu numai
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
tahicardie, inversarea ritmului circadian fiziologic al TA, tulburări de tranzit intestinal, tulburări micționale. Tulburările neuropatice sunt mai pregnante în cazul asocierii neuropatiei diabetice și/sau etanolice. Prezența mononeuropatiilor multiple sugerează o afecțiune vasculitică. în concluzie, pacientul renal necesită o anamneză riguroasă și un examen fizic foarte atent, cuprinzând totalitatea aparatelor și sistemelor. Manifestările clinice ale bolilor renale sunt polimorfe, evidențiindu-se numeroase manifestări la nivelul diverselor organe și sisteme. Aceasta se datorează atât frecvenței crescute a afectării renale în boli cu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
puțini au avut, tânărul savant exercitând asupra unei părți din intelectualitatea umanistică o covârșitoare influență. Cutezătoarea lui sinteză Getica (1926) va reprezenta mai mult decât „o etapă importantă” în evoluția arheologiei românești, rămânând vie prin dimensiunea creativă. Om de știință riguros până la fanatism, mergând cu probitatea până la citarea (cum el însuși menționează) chiar și a „celui mai modest și mai inocent diletant rural” căruia îi datorează vreo informație, P. nu a ezitat să construiască pe baza datelor - fatal lacunare - de care
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
pentru „vioiciunea și ochiul ascuțit”, ce îi permit să realizeze, cu un “condei acid”, „o vie și susținută șarjă contra politicienilor”) și de Nicolae Roșu (care constată „un spirit de vrajbă cu lumea înconjurătoare”, dublat de o capacitate de observație riguroasă, valorificată într-o „narațiune bine dozată, concentrată și desfășurată progresiv în volute de ironie tăioasă”); pe de alta, Perpessicius îi reproșează falsa abordare, motivare și tratare a temei, ceea ce face ca scrierea să eșueze între pamflet și reportaj, iar Octav
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]