20,398 matches
-
tare. —Soțul meu tandru. Atunci el de drag, îi mângâie toate formele corpului voluptuos pe sub cămășuța și așa sumară. Ea îl gâdilă, ajungându-se la o plăcută hârjoneală. Când se potolesc, Matei devine tandru, alintând-o, sărutându-i obrajii, umerii, sânii, determinând-o și pe ea la aceleași gesturi care culminează cu același fermecător moment al dragostei împărtășite pe care Matei îl prelungește și-l prelungește până când Cecilia se ridică strigând ca din gură de șarpe. — Mi-e foame, hai să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
gâtul lui, așa cum obișnuia, stârnindu-l și pe el la asemenea manifestări. —Pupăciosule, se desprinde din îmbrățișarea lui. Cât a stat în spital, Cecilia n-a avut probleme. Laptele i se formase, copiii au supt cum i-a pus la sân, starea sănătății lor și a mamei era bună, așa încât n-au stat prea mult sub supraveghere și au mers acasă. Cum îi prevenise doctorița, acum vor începe grijile care o solicitau mai mult pe Cecilia, fiindcă Matei, o bună parte
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
pe pieptul ei. Ți-e udă bluzița, scumpo. Se apropie masa copiilor. Dă-mi, te rog, cana aceea să mai storc puțin lapte. Nu termină bine vorba și de data aceasta, băiețelul se scâncește întâi. Matei i-l pune la sânul mamei, admirându-l cum suge, după care îl ridică pe pieptul lui, îl bate ușor pe spate ca să iasă aerul din stomac, îl așează și aduce fetița. Ea suge mai cu poftă decât Sorin. Seamănă cu mine, mai mâncăcioasă. Și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
luară pijamalele continuând discuția despre seducție, Casanova și alți seducători, profitând de faptul că erau singuri, copiii fiind la Silvia. În acest timp, Matei antrenând-o pe Cecilia în replici, exemple, îi descheie pe nesimțite bluza de pijama, îi mângâie sânii. —Te asemeni perfect cu Casanova, că iar ai intrat pe teren minat, constată ea trăind aceeași dragoste ce-i cucerește pe amândoi. Pentru că-mi ești dragă, continuă s-o mângâie și s-o sărute. Stârnindu-i și ei aceeași plăcere
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ivi piedici în drumul spre atingerea scopului râvnit, care, puse laolaltă în balanță, cântăresc mai mult chiar decât însuși scopul! Cu alte cuvinte și fără să mă mai lungesc, voi spune că piedica respectivă era că Eugen fusese botezat în sânul Bisericii Catolice, fusese crescut de familia sa în spiritul dragostei divine și al evlaviei, se socotea un om chiar credincios și nu se știa că păcătuise chiar greu, de multe ori, în viață. Mai mult, cunoscând, după cum am mai spus
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
era nimeni pe umărul căruia ar fi putut plânge. Își spuse că, fără îndoială, lacrimile sunt prea puțin vrednice pentru Cea-Care-Strălucește-pe-Cer. Peștera i se păru dintr-o dată neîncăpătoare. Afară, Ama-no-Uzume își începu dansul, lovind cu piciorul în albia de bambus. Sânii ei erau mici. Dezgoliți în noapte, pentru că lumina pierise de când Amaterasu se ascunsese și ferecase intrarea, sânii ei se roteau în aer pentru plăcerea celor opt milioane de zei. Pe oamenii morți și murind în chiar această clipă nu îi
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
puțin vrednice pentru Cea-Care-Strălucește-pe-Cer. Peștera i se păru dintr-o dată neîncăpătoare. Afară, Ama-no-Uzume își începu dansul, lovind cu piciorul în albia de bambus. Sânii ei erau mici. Dezgoliți în noapte, pentru că lumina pierise de când Amaterasu se ascunsese și ferecase intrarea, sânii ei se roteau în aer pentru plăcerea celor opt milioane de zei. Pe oamenii morți și murind în chiar această clipă nu îi mai punea nimeni la socoteală. Uitând de sine, Ama-no-Uzume își descoperi, în dansul nebun, coapsele. Sub arborele
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
la sugestii sexuale (mai vagi sau mai concrete, după caz), exprimate într-un limbaj frust și acompaniate de inevitabile răgete cacofonice, traducând râsul proletar. În câteva rânduri însă, lucrurile s-au complicat: au intervenit pipăieli, atingeri libidinoase pe păr, pe sâni sau pe coapse. Cine n-ar putea recunoaște, în această flatantă eboșă, pe marele artist al șantierului, pe semizeul schelelor și al macaralelor, pe muncitorul constructor? Copil fiind, jungla de asfalt cutreieram. În drumul spre școală, treceam, invariabil, pe lângă tot
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
-și deschidă imediat porturile și să liberalizeze schimburile comerciale internaționale, sosea în arhipelagul lor iubit și umbra unui alt soi de frumusețe de femeie, unul cu care ele nu puteau să lupte. Fetele din Apus erau, prin comparație, uriașe, cu sâni enormi, cu picioare lungi și drepte, cu păr blond sau roșcat și cu ochi verzi sau albaștri. Nu bărbații le alegeau pe ele, ci ele însele își alegeau bărbații. Tinerele maiko și-au dezbrăcat veșmintele de mătase, pentru a descoperi
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
verzi sau albaștri. Nu bărbații le alegeau pe ele, ci ele însele își alegeau bărbații. Tinerele maiko și-au dezbrăcat veșmintele de mătase, pentru a descoperi că secolele de șezut în poziția tradițională, cu picioarele sub bazin, le strâmbaseră genunchii. Sânii, strânși puternic de brâul cel lat al kimono-ului (obi), nu putuseră să crească. Părul, tăiat acum până la umeri, avea firul gros: nu unduia deloc, ci se încăpățâna să rămână ferm, ca o mătură. Numai lacrimile, șterse curat cu noile batiste
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
aspecte ale sexului: excitația vizuală, indusă de prezența corpului feminin. În Japonia, cea mai erotică parte a femeii era (și mai este încă) socotită ceafa (unaji), mai ales cea descoperită de bordura delicată a unui kimono. Obișnuit cu avalanșe de sâni somptuoși, de picioare lungi și suple, de posterioare bombate, non-japonezul nu poate înțelege rafinamentul estetic al unui cod promovat de tradiție chiar până în zilele noastre (jurnalista Kittredge Cherry, într-o carte cu un titlu incitant și intraductibil, Womansword, notează că
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
jos și pledează, la fiecare rugăminte a lui, de a-și lăsa breteaua stângă pe umăr în jos, apoi, pe cea dreaptă, de a-și strânge mâinile sub piept, pentru ca, scăpând pe jumătate din sutienul acoperit de brațele-i temătoare, sânii să se umfle ademenitor sub privirile de fetiță uimită, pledează cu vocea subțire întretăiată de chicoteli "nu, vă rog nu, nu asta; asta nu pot să fac; ah, dar ce îmi cereți acum? ce este asta? nu, nu". "Asta" este
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
să-l poarte pe trupul ei, peste șolduri, la subsuoară. Minute în șir se scurg până când ea se lasă convinsă să ridice brațul în sus. Camera insistă, iar timpul pare suspendat aici, pe umbra fină sub care se ghicește rotunjimea sânului spre care se îndreaptă acum pensula. Mă întreb, cu stupoare, cine, la noi, ar considera dezvăluirea adânciturii dintre sâni sau plutirea fără sfârșit deasupra pufului de la subsuoară momente culminante ale unui show erotic. Cerințele bărbatului devin tot mai insistente și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
convinsă să ridice brațul în sus. Camera insistă, iar timpul pare suspendat aici, pe umbra fină sub care se ghicește rotunjimea sânului spre care se îndreaptă acum pensula. Mă întreb, cu stupoare, cine, la noi, ar considera dezvăluirea adânciturii dintre sâni sau plutirea fără sfârșit deasupra pufului de la subsuoară momente culminante ale unui show erotic. Cerințele bărbatului devin tot mai insistente și mai stranii. Iat-o îmbrăcată într-o cămășuță albă dantelată. "Vă rog" oare cum altfel s-ar putea traduce
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
așa: "Acesta este rezervat Fetei Tinere. Căreia toți soții din lume îi sunt promiși dar care nu are încă nici unul; Ale cărei plete libere cad pe spate, fără funde și fără credințe iar sprâncenele au mireasmă de iederă; Care are sâni, dar nu alăptează; o inimă, dar nu iubește; un pântece pentru sarcini, dar plină de cuviință rămâne neroditoare; Celei bogate prin tot ce va să vie; care umblă alegând totul, primind totul, născând poate totul; Cea care, gata să guste
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
stațiile Shinjuku și Ikebukuro. Ah, capul se rostogolește cu o viteză neașteptată, parcurgând fulgerător ultimii centimetri care îl despart de pielea dulce. Acum, se odihnește din plin pe umărul ei, ba chiar trunchiul pe jumătate răsucit i se sprijină pe sânul stâng, acoperind și jumătate din gentuța roz, jumătate din genunchii strânși. În curând, o va invada în întregime gândesc cu groază. Și totuși, nici o reacție. Crede ea oare că a-l da la o parte, a se ridica pur și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ai aflat tu că pielea îți este tăbăcită și smeadă, că firul tău de păr crește ubicuu și nesătul, însemnându-te, așa ai spus chiar tu, animal între miniaturi sidefate. Femeile lor plutesc în fața mea, ca prin fum. Le văd sânii mici, cu sfârcurile uriașe, ieșite în afară, ca de cireașă neagră, răscoaptă. Și eu învăț, Imam. Ochii mei orbi se lipesc de aceste trupuri străine, aureolate de nimbul prosopului alb, le cercetează, le dumică, le înfulecă, fierbinți cum sunt, leșuite
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de femeie, nu le vor altfel, decât pătrunse în două de această grotă ca smoala, care îi amenință și îi subjugă totodată. Fulgi se rotesc peste mine, din senin, o ușoare tulburare a apei se iscă, un vânt îmi atinge sânii pe care nu vor putrezi niciodată cireșele uriașe, cireșele amărui. Trupurile străine se descompun în cercuri inegale, ca atunci când arunci o piatră în lac, iar degetul de ceară al zeului, jucându-se, o face să cadă puțin mai la dreapta
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și ne primesc în cercul lor fără ca noi să le-o fi cerut, cele bătrâne își poartă ridurile burții și cânepa obosită dintre picioare cu demnitatea unei statui dormitânde, altele tac, una cu piatra pe care își sprijină nimbul, doar sânii pulsează, plutesc într-o viață din care nu s-au retras încă, spre țărmul străvechi, ca un val. Îmi sprijin capul în palmă, brațele așezate cuminte pe stâncă, privesc în zare. Încep să înțeleg. La picioarele noastre se întinde coasta
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
tătăroaică, pentru că de acolo vine ea, din stepe cazace, a mușcat din zidul de gheață. Cu un mic strigăt ascuțit, de fetiță rușinoasă ce descoperă extazul primului pas liber, Reiko o imită, îmbrățișează, și ea, peretele alb, sculptează, și ea, sâni, coapse și brațe larg deschise în zăpada fumegândă, se freacă pe piele cu bulgări până arde țipând subțire, ca o vietate străpunsă, așa cum numai japonezele pot să o facă, se dăruiește frigului, Olgăi, mie, nouă, tuturor. Japonezele se odihnesc, și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mă gândesc la onsen-ul de ieri. În loc să mă înalț avântat spre alam al-mithal, rămân ca o nimfalidă prinsă cu bolduri, de chiar impudoarea mea, în insectarul trupeșei viermuieli, de carne și oase, de coapse și despicături, de păr aspru și sâni mici Rezvan, e adevărat că voi nu vă radeți pe picioare, și nici acolo, știi tu, am auzit că e interzis, nu cred că scrie de asta în Coran, dar poate altundeva, eu știu, vreo lege mă cam încurc, un
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
bărbatul japonez clasic. Însă japonezii, ei, stau și mai rău. Dacă un mădular de Gulliver poate, la o adică, dobândi virtuți eliberatoare, groaza de a fi înghițit într-o peșteră fără sfârșit, așa cum este imaginat vaginul alb, sau strivit sub sâni imenși, spre deosebire de contururile abia ivite, de veșnice adolescente, ale japonezelor, este paralizantă. Nu este de mirare că Pamela Anderson nu are prea mulți fani în Japonia. Uimirea scriitorului Donald Richie, care, cu vreo patruzeci de ani în urmă, pe parcursul unei
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pentru "tată" 父 stilizează o figură masculină autoritară, care, nici mai mult nici mai puțin, ține în brațul ridicat un băț gata să pedepsească! Aceasta în timp ce mama 母 apare redusă la esența ei de feminitate hrănitoare, portretizată fiind prin doi sâni uriași umflați de lapte, cu sfârcuri proeminente, asupra cărora nu este greu de imaginat ațintită privirea tânjitoare a unui Oedip cu ochi oblici. În plus, un mare număr de kanji se articulează din interiorul acelei naturi instinct (Triebnatur), al cărei
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
specific al privirii sino-niponice. Cu siguranță că așa este. Și totuși. Dacă lumea civilizată apuseană a ajuns, în urma unor lupte îndelungate, la a denunța și aboli acest tip de segregare sexuală, ce ne poate spune păstrarea ei, intactă, în chiar sânul limbii care, cel puțin de la Heidegger încoace, știm că informează esența unui popor? E drept, japonezii se preocupă prea puțin de etimologie atunci când învață ideogramele, iar, de cele mai multe ori, originea unui kanji nu este deloc transparentă. Chiar și așa, cei
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Gâtul asemănător al unei lebede stăpânea albul rupt din Univers, pregătit pentru a-l înveli cu cele mai scumpe salbe de oriunde. Corpul creionat de către cel mai mare pictor de pe pământ valsa în mersu-i de felină. În pieptu-i diafan vibrau sânii de cristal. Zâmbetul feciorelnic și trupul sirenic îi făceau pe săteni să gândească nimic altceva, decât că Magnolia face parte dintr-o altă dimensiune planetară. Cu toate acestea Magnolia se comporta normal și când o căutai era în compania băieților
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]