4,832 matches
-
care vor fi citite și răspândite în Transilvania, fiind solicitate deopotrivă de sași, ca și de maghiari și de români, împreună cu alte periodice venite din Viena și din Apus. In perimetrul acestor ani se concentrează și principalele eforturi ale grecilor, sârbilor și românilor de a-și întemeia ziare în limba națională. Centrul acestor strădanii este Viena, unde emigrația grecească și sârbească este foarte puternică, și unde ei și-au stabilit, de altfel ca și românii, un avanpost, prielnic inițiativelor culturale și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
buni cunoscători ai limbii franceze, limba română putea să lipsească, mai ales că păturile de jos erau excluse, deocamdată, din vederile inițiatorilor. Inițiativele de această natură se mută de acum înainte în Transilvania, care își devansează întrun fel preocupările grecilor, sârbilor și maghiarilor transilvăneni de a-și întemeia o presă națională. Autorii întreprinderii este Ioan Molnar Piuariu, cunoscutul oculist și profesor de la Liceul academic din Cluj, care în acea vreme se pătrunsese de ideile noi ale iluminismului european. Împreună cu alți cărturari
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Elena, cu domiciliul actual în Austria, Senftenberg, Im Winkel 15. 345. Crăciun Ilie, născut la 20 iulie 1960 în localitatea Pauca, județul Sibiu, România, fiul lui Crăciun Cleonic și Paraschiva, cu domiciliul actual în Austria, Senftenberg, Im Winkel 15. 346. Sîrb Vasile, născut la 1 ianuarie 1973 în localitatea Câmpulung, județul Argeș, România, fiul lui Sîrb Ilie și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Hockeg. 60/1. 347. Lehoscki Ioan, născut la 6 noiembrie 1950 în București, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 947 din 24 noiembrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113497_a_114826]
-
20 iulie 1960 în localitatea Pauca, județul Sibiu, România, fiul lui Crăciun Cleonic și Paraschiva, cu domiciliul actual în Austria, Senftenberg, Im Winkel 15. 346. Sîrb Vasile, născut la 1 ianuarie 1973 în localitatea Câmpulung, județul Argeș, România, fiul lui Sîrb Ilie și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Hockeg. 60/1. 347. Lehoscki Ioan, născut la 6 noiembrie 1950 în București, România, fiul lui Lehoski Cazimir și Constanța, cu domiciliul actual în Germania, Schwerin, A. Sacharowstr. 71. 348. Dan
HOTĂRÂRE nr. 947 din 24 noiembrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113497_a_114826]
-
la 2 septembrie 1967 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Moticeac Petre și Ana, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Zvolen, Lieskovskacesta 2356/ 10. 115. But Maria, născută la 4 noiembrie 1965 în Zalău, județul Sălaj, România, fiica lui Sîrb Aurel și Terezia, cu domiciliul actual în Germania, Villingen Schwenningen, Oberforsterganter 17. 116. Tison Erja, născută la 22 august 1957 în localitatea Șinteu, județul Bihor, România, fiica lui Vațlavic Karol și Antonia, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, 90873 Senica
HOTĂRÂRE nr. 115 din 23 februarie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114653_a_115982]
-
Husasău de Tinca 2. Borș 11. Ineu 3. Cetariu 12. Lăzăreni 4. Ciuhoi 13. Nojorid 5. Copăcel 14. Osorhei 6. Diosig 15. Săcădat 7. Drăgești 16. Sălard 8. Girișu de Criș 17. Sînmartin 9. Hidișelu de Sus 18. Sîntandrei 19. Sîrbi 5. JUDECĂTORIA SALONTA cu sediul în orașul Salonta ORAȘE 1. Salonta COMUNE 1. Avram Iancu 5. Cociuba Mare 2. Batăr 6. Mădăraș 3. Cefa 7. Olcea 4. Ciumeghiu 8. Tinca 9. Tulca JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD 1. JUDECĂTORIA BECLEAN cu sediul în
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
bine, mulțumit. Mai avem și călugări, vin familii cu mulți copii, studenți, lume de toată mâna, Sfânta-i primește pe toți, ea nu alege.” Mai întreb dacă a observat în timpul pelerinajului „mare” din octombrie și grupuri de pelerini străini, bulgari, sârbi, presa spune că mai vin și ei uneori. „Ce spune presa-i una, ce-i aici este alta. Dar să știți că vin totuși, nu mulți, dar vin. Bulgari mai mulți, dar și sârbi, mai puțin ruși. Parcă și polonezi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și grupuri de pelerini străini, bulgari, sârbi, presa spune că mai vin și ei uneori. „Ce spune presa-i una, ce-i aici este alta. Dar să știți că vin totuși, nu mulți, dar vin. Bulgari mai mulți, dar și sârbi, mai puțin ruși. Parcă și polonezi am avut odată. Bulgarii sunt așa, mai sărăcuți, iar de când a venit nenorocita asta de criză economică, au cam dispărut din peisaj.” Recunoaște apoi că-i respectă cel mai mult pe pelerinii din Serbia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de când a venit nenorocita asta de criză economică, au cam dispărut din peisaj.” Recunoaște apoi că-i respectă cel mai mult pe pelerinii din Serbia (oare de ce ?) : „Am și eu prieteni buni printre organizatorii ăștia de pelerinaje din Serbia. Da, sârbii au mare evlavie la Sfânta !”. Chiar în timp ce stăteam de vorbă cu agentul de pază, întrebându-mă dacă nu există cumva o „filieră balcanică” a pelerinajului la Iași, se apropie de noi nesimțit, neauzit, ca o pisică în căutarea prăzii, un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ori părăsite și uitate, ale altor români creștin-ortodocși, ci și de acelea (amintesc indistinct termeni colectivi etnici, lingvistici, confesionali, precum și orice combinație a acestora) ale catolicilor (maghiari, ceangăi, șvabi, slovaci, polonezi, români etc.), ale armenilor, ale grecilor, ale bulgarilor, ale sârbilor, ale evreilor (de diverse rituri), ale musulmanilor, ale lipovenilor, ale unitarienilor (care vin din toată lumea la Várfalva/Moldovenești), chiar ale protestanților de tot felul. Fiindcă interdicția protestantă a pelerinajului și a relicvelor, inițiată de lollarzi și impusă de Luther, nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
184 46. C.S.V. Suplacu Suplacu 37.476 136 664 de Barcău de Barcău, Str. Muncii nr. 38 47. C.S.V. Șoimi Șoimi nr. 258 37.477 180 1.000 48. C.S.V. Sălard Sălard 37.478 146 919 nr. 411 49. C.S.V. Sârbi Fegernic 37.479 106 2.094 50. C.S.V. Spinuș Spinuș 37.480 165 1.291 nr. 113A 51. C.S.V. Sâmbătă Sâmbătă nr. 4 37.481 241 259 52. C.S.V. Sânmartin Sânmartin 37.483 110 914 nr. 46 53. C.S.V. Sudrigiu
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
județul Sibiu. 138. Dunca Claudia Ana, născută la 27 ianuarie 1969 în localitatea Farcasa, județul Maramureș, România, fiica lui Vanciu Vasile și Aranca, cu domiciliul actual în Austria, 3871 Alt Nagelberg, Hauptstr. 130/14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sârbi nr. 185, județul Maramureș. 139. Dunca Vasile, născut la 13 octombrie 1961 în localitatea Farcasa, județul Maramureș, România, fiul lui Victor și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3871 Alt Nagelberg, Hauptstr. 130/14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
nr. 185, județul Maramureș. 139. Dunca Vasile, născut la 13 octombrie 1961 în localitatea Farcasa, județul Maramureș, România, fiul lui Victor și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3871 Alt Nagelberg, Hauptstr. 130/14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sârbi nr. 185, județul Maramureș. 140. Skurka Amalia Iren, născută la 16 octombrie 1972 în București, România, fiica lui Alexandru Robert și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 4020 Linz, Koeglstr. 4/7, cu ultimul domiciliu din România, București, Bd Tineretului
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
fiica lui Iacob Gheorghe și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 2752 Steinabruckl, Korngasse 11, cu ultimul domiciliu din România, Baia Mare, str. Vasile Alecsandri nr. 60/49, județul Maramureș. 70. Miclaus Octavian Mihai, născut la 8 noiembrie 1951 în localitatea Sârbi, județul Maramureș, România, fiul lui Victor și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 2751 Steinabruckl, Korngasse 11, cu ultimul domiciliu din România, Baia Mare, str. Vasile Alecsandri nr. 60/49, județul Maramureș. 71. Miclaus Alină Mihaela, născută la 16 iunie 1979
HOTĂRÂRE nr. 461 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121466_a_122795]
-
directe pe care le avea cu Iugoslavia și a minorității sârbe care locuiau la granița vestică a țării. Campania anti-titoistă a fost deosebit de intensă în această regiune, soldându-se cu arestări abuzive, procese falsificate și chiar cu deportarea unor etnici sârbi în Bărăgan (Constantiniu, Pop: 2007, 52). O dovedește un articol publicat de Gheorghiu-Dej în Scânteia la finalul anului 1949 în care atrăgea atenția asupra acțiunilor subversive ale "spionilor titoiști" localizați pe teritoriile "republicilor populare" și solicita intensificarea acțiunilor de propagandă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Spiritul burghez, foarte bine conturat prin sentimentul dezvoltat al proprietății și al participării civice, reprezenta un inamic funciar al ideologiei comuniste. Pentru a asigura măcar perpetuarea, nu neapărat victoria regimului, acesta trebuia neapărat eradicat. Deportările etnicilor germani, apoi a celor sârbi, în perioada paranoiei anti-titoiste, stau mărturie în acest sens (Munteanu în Rusan: 2000, 636-637). Un rol deosebit de important în revoluția maghiară l-a jucat, după cum urmează să vedem în continuare, Iugoslavia lui Tito. Prin aprobarea cerută de către Hrușciov direct pentru
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
187; Benea: 2009, 97). Gheorghiu-Dej se pronunța ferm pentru ameliorarea contactelor dintre cele două state: "să înlăturăm tot ce poate stânjeni îmbunătățirea relațiilor. Noi am luat măsuri și vom mai lua". Aceste măsuri constau în principal în permiterea reîntoarcerii etnicilor sârbi și germani deportați în câmpia Bărăganului și despăgubirea acestora pentru suferințele și deposedările pricinuite de către regim (Moraru în Cătănuș, Buga: 2006, 198). În plan ideologic însă, situația se prezenta cu totul altfel. Iugoslavii erau acuzați că insistă asupra diferențelor existente
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
foarte mulți francezi, ruși, mai erau și olandezi, italieni... Ăștia au fost repatriați destul de repede, dar noi, cei din România sau Ungaria, am rămas acolo -foarte târziu s-a organizat... Am Încercat să vin acasă cu un transport organizat de sârbi, iugoslavi. Am ajuns cu trenul lor până la granița iugoslavo-austriacă, cam pe la mijlocul lui august. N-am fost lăsați să trecem granița, pentru că nu eram originari de acolo. Ne-am Întors la München, iar după câteva zile am venit Împreună cu cehoslovacii, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care au scăpat din lagăre cunoșteau foarte bine lagărul și atacau baza SS-istă. Dar au fost lichidați. Adică se bănuiește că au mai scăpat. Da, da. Poate și ăștia care erau... Erau mulți prizonieri de război, ruși, ucraineni, bieloruși, sârbi și ăștia erau foarte duri. Noi am avut mare noroc cu ei, că Îi cam avertizau pe SS-iști. Am lucrat până În februarie 1945 În tunel, la avioane. Pe la mijlocul lui februarie au tras În noi, ne-au spus că cine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe care scria „Poland” și care opuneau rezistență. După aia am văzut din Ucraina niște persoane pe care scria „URSS”, mai erau și ruși, polonezi, cehi, francezi, aveam de toate naționalitățile. Cel mai groaznic se purtau cu polonezii și cu sârbii. Plus evreii care aveau steaua - până și asupra copilașilor ălora care purtau steaua ațâțau câinii! În crematoriu am fost numai după ce ne-am eliberat: Încă mai erau cadavre, foarte multe cadavre... Vă dați seama, În iulie am fost și Încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
uz de armă. Așa de tare Îi uram. Dar toate astea au trecut. A treia zi s-a făcut liniște, prea multă mâncare n-am găsit la bucătăriile SS-iștilor... Apoi americanii au făcut un lagăr de foști prizonieri: ruși, sârbi, francezi, iugoslavi, polonezi, În jur de două mii și ceva de foști prizonieri. I-au cazat În lagărele noastre, reamenajate - care s-a putut, că multe au fost devastate... Crematoriul a fost Închis și În jur erau bombe - era interzis să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Eu, cu mintea mea de copil, voiam acasă. Și am hotărât să mergem acasă. Am trecut granița, linia de demarcație de la Linz. Era podul - Dunărea. Am plecat din lagăr ca să trecem granița. - S-a organizat transportul? - Pentru români nu. Cehii, sârbii, ăștia organizau și dacă erau niște autobuze te luau. Din cauza asta mulți au venit prin Praga. Veneau cu cehii. Noi am luat-o pe traseul ăsta. După ce am trecut granița am ajuns iarăși la Mauthausen, dar În oraș de data
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au dus lângă insula Sfânta Margareta, Închisoarea Sfânta Margareta - nu chiar pe insulă, la Budapesta, În Buda. Și acolo, de-a valma, câte o sută, că erau camere mai mari - eram fericiți că am scăpat de singurătate. Și ardeleni, și sârbi, și croați, fel de fel de... toți băgați acolo. Și de acolo, după o lună, ne-au dus la Vac - Închisoarea Vac este la Dunăre, la nord de Budapesta, la 40 km. Acolo am stat câte doi-trei Într-o cameră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nu mai aveam probleme mari, adică stăteam singur Într-o cameră noaptea, iar ziua aveam la dispoziție un laborator. Veneau și prizonieri, și de drept comun, că asta era... Când au venit mulți din ăștia de ai noștri, iugoslavi, croați, sârbi, mă rog, toate națiile, români, unguri, slovaci, adică tot ce fusese Ungaria, că atunci când Cehia a fost desființată Slovacia a fost dată ungurilor. Acolo am putut ajuta foarte mult... Îi examinam și pe polițai, scoteam și dinți, făceam și chirurgie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În acest tren care mergea spre Germania? - Optzeci, dintre care au murit vreo 11. - Optzeci În vagonul În care erați dumneavoastră? - Unde am fost eu. - Ce fel de oameni erau cei din vagon? - Erau și țigani... Erau țigani, partizani iugoslavi, sârbi, croați, fel de fel. Erau și câțiva unguri - ungurii ăștia erau cam socialiști, comuniști... - Erau și evrei? - Mulți. Majoritatea erau evrei. - Purtau ceva aparte? Banderola sau steaua? - Când ne-au dus la Jaszbereny ne-au pus banderola neagră. - De ce neagră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]