6,936 matches
-
un salut general, aducător de noroc, devenit valabil chiar și ca salut vânătoresc. În încheierea comunicării sale cu titlul: „A bányászköszöntés története” (Istoricul salutului minier), publicat în revista Bányászati és Kohászati Lap din 1902, istoricul Téglás Gábor sublinia: „Interesanta inscripție săpată în piatra de altar descoperită la Zlatna, cu inscripția prezentată, reprezintă o descoperire norocoasă pentru istoria primară a mineritului românesc, istorie care merită continuată și mereu îmbogățită”, îndemnând generațiile următoare: „ să nu lase nimic să se nimicească din dezinteres, în detrimentul
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
o zeiță neagră-goală, plângea cu lacrimi vaporoase, plângea cu lacrime de smoală... Tu apăreai ca o crăiasă; - tipsia lunii ți-era leagăn - Eu, semizeu pe vârf de munte, visam să te cuprind în brațe, visam să te sărut pe frunte... Săpam o scară nevăzută pe zidul de cătran al nopții; Noi doi, pierduți, sub clar de lună, când pământenii cad în transă, când pământenii dorm cu toții. Referință Bibliografică: CADRU LUNAR / Marius Nanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1378, Anul IV
CADRU LUNAR de MARIUS NANU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360226_a_361555]
-
mina Petrila să fie legată de gara CFR Petroșani printr-o linie ferată normală cu lungimea de 1.416 m, plus ramificații în lungime de 5.283 m. Linia ferată, după ce traversa pârâul Bolii, 14 m lungime, intra în tunelul săpat în dealul Dărănești, cu o lungime de 214 m și înălțimea de 6,30 m. La ieșirea din tunel linia ferată traversa drumul comunal Petroșani - Petrila, apoi podul metalic în lungime de 32 m peste râul Jiul de est și
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
au reverii. Dar nu-l știu pe psi. Ne stingem încet ca-n vechiul Tibet. Cuiva i-a dispărut iubita. S-a evaporat. A simțit libertatea de care se bucură nebunii. Ca un sinucigaș. Nu înțeleg pe cei care își sapă groapa sub amenințarea pistolului. Oricum , ei știu că mor. Atunci, de ce? Te aperi cu lopata de pistol. Aceasta este demnitatea condamnatului. Trebuie să înfățișez și acest aspect. Nu sunt o pildă, nici de pildă. Urma în care timpul se-ndepărtează
CULTIVAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359785_a_361114]
-
era acoperit de mușchi umed și se gândi că trebuie să pasasca cu atenție atunci când o să coboare.Miscandu-si piciorul stâng ca să calce înapoi pe creangă,acesta alunecă și, Karon simții cum întregul ei trup era atras în vâltoarea ce săpase la baza ruinelor ,iar apoi cum rochia imensă se îmbiba cu apă făcându-i imposibilă evadarea din lanțurile lacului,ce o strângeau din ce in ce mai tare .Cu ultimele puteri,copila încerca să se agațe de rădăcinile unui copac aproape de mal ,însă nu
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
preoc upati doar de ceea ce aveau în față,grăbiți să îndese totul în gura.Stii,ca mangustele,într-o continuă viteza,ca suricatele care ițesc capul și se uită în toate direcțiile de frica rivalilor și apoi se apucă să sape din nou după hrană înghițind la repezeala tot ce gasesc.Am așteptat să termine David de mâncat(mie îmi pierise pofta după primii doi cartofi) și să ies la aer.Poate acolo voi zări oameni frumoși,mă gândeam,plimbându-se
BARBATUL IN PALTON DE STOFA VS OAMENII MANGUSTA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359874_a_361203]
-
pariuri( E vie sau doar o statuie? Au câștigat cei ce au pariat pe ” E vie!”) Taxa de intrare (12oo rupie și bineînțeles cei 50 rupie pentru ghidul singalez) se plătește la baza colinei, într-un ghișeu de lângă muzeu. Grotele săpate într-o stâncă de granit înaltă de 160 de metri, deasupra căreia se află o terasă ce oferă o priveliște magnifică, au fost loc de meditație pentru călugării buddhiștii încă din sec III î.H. În sec I î.H.
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A II A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359913_a_361242]
-
norocul Privești mâhnit că alte curți Ți-au furat și ape, și munți Din ce-ai avut nu ai nimic Și-n țara ta ești tot calic. Pribeag al timpului răpus Luceafărul nu a apus Cât ai condeiul și cuvântul Sapă mișeilor mormântul! SUPLICIUL PRIBEGIEI Când am plecat în pribegie Eram mâhnit c-am părăsit Un neam pe veci legat de glie Ce nu s-a lăsat umilit. Când am plecat în pribegie Eram deja un apostat, Și condamnat la sihăstrie
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
VIE Autor: Georgeta Nedelcu Publicat în: Ediția nr. 389 din 24 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Gradul sănătății omului este în raport direct cu felul său de hrănire. Ne îmbolnăvim că nu știm să ne hranim. De fapt, singuri ne săpăm mormântul cu ,,dinții”. Sursă tuturor bolilor, a tuturor suferințelor acute sau cronice, este una singură: intoxicația sângelui, iar aceasta se datoreaza alimentației, felului cum ne hranim. Din cauza modului defectuos de hrănire, ne ucidem încet, dar sigur, din generație în generație
HRANA VIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359945_a_361274]
-
și se întreba, mirată și ea însăși de gîndul care îi trecea prin minte, cîtă lubrificitate îi oferea ea bărbatului ei, lui Mancuse, pentru că, în exterior, se prezenta ca o nimfă. Există vreo legătură între imagine, Goya și valurile ce sapă în țărm golfuri somnolente? Dar Estera era detașată de comerțul cu fîn al îndrăgostiților eterni. Romeo și Julieta erau căzuți (sau decăzuți) în desuetitudine! Ea avea preocupări lipsite de semnificație alegorică: ștergea praful de sub scrumieră, peria franjurii covorului, lua o
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
dea un înțeles acestei inspirate sintagme, încearcă să-și spună părerea, Lidia Carmen Pircă în eseul „Rădăcina de foc a liricii românești”. Autoarea eseului afirmă că poezia lui Grigore Vieru este „înscrisă în tiparul simplității” și „răspunde nevoilor sufletului omenesc”. „Săpată adânc în lacrimi și cuvinte tăioase, lirica lui Grigore Vieru se înscrie în șaizecismul basarabean, dezvoltând o sonoritate existențială, ale cărei rădăcini critica literară le-a identificat în sămănătorismul-poporanist cu lungi ecouri de mesianism poetic, în descendența Goga-Mateevici. Poetul basarabean
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
a loviiiit! Departe, la 20‑30 de pași, Vasile a lăsat sapa între rândurile de floarea soarelui, a scuipat cu năduf în mâini și s‑a întors spre băieți, îndreptându‑și spatele voinic. S‑a uitat lung la ei. Gabriel săpa cu spor, înaintând vitejește cu prășitul pe două rânduri odată. Gavrilă se lăsase pe vine și se prefăcea că plânge, tânguindu‑se fără cuvinte în timp ce privea furiș să vadă ce va face taică‑său. Acesta i‑a mai privit vreme
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
te legi La cap să nu te doară Că n-ai știut de prima oara S-apreciezi ce ai Acum hai pleacă, suite-n tramvai Fi'nca pe-aici nu prea mai ai Prieteni drept cobai Ulciorul asta te cam sapă Știi, nu merge de multe ori la apă Ai încercat, nu ți-a ieșit Ai fost puțin cam prea grăbit Și o să vin-o dată Nimic sa-nsemne toată Puținul ce-ai avut Va fi de-acum pierdut Și chiar
DRUMURI INCHISE de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359707_a_361036]
-
cenușă În speranța de a găsi o amintire care să mă relege de cei iubiți Inutil! Totul e cenușă, mornane de pulbere Rău-mirositoare. Moartă Ca morții arși fără vină. Renunț să mai caut dovezi Ele se află în viscerele mele, săpate în inima Și-n sufletul meu, martore ale celor știute de atunci, de cînd eu însumi eram la un pas de moarte. Mulți au uitat genocidul. Li se pare o fantasmă, un coșmar infernal Și nu vor să-l retrăiască
AUSCHWITZ (POEME) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359096_a_360425]
-
cine va mai povesti Cine va mai auzi și se va îngrozi? Desigur copiii, nepoții, urmașii Celor ce s-au dus în lumea neluminii Poate ar trebui să scriu un testament Ca un document, ca o rugăciune sfîntă Pentru a săpa în inima fiecăruia un monument În memoria celor pieriți Și un cuvînt în memoria celor Ce născuți după noi Să nu uite, să repovestească celor Ce n-au știut, n-au văzut Ori n-au cunoscut genocidul Că el a
AUSCHWITZ (POEME) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359096_a_360425]
-
tot rămâne cu rest, dar în batistă cu nod, nu mai zornăie bănuții.... XVII. RÂNDUNICA, RÂNDUNICA, SUNT PĂTRUNJELU" RECEPȚIEI!, de Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011. Marile dureri sunt mute. Moartea celui scump și drag sapă șanțuri pentru lacrimi și împietrește. Nici în marile iubiri nu e loc de prea multa vorbărie. O privire incandescenta pe sub gene sfredelește până se aprind călcâiele. Viața fiecăruia dintre noi este un roman. Suma romanelor noastre rămâne în istorie. Cerne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
care, dacă ar fi să treacă pe ulița satului, lumea s-ar speria, și-ar lua copiii de la porți și i-ar bagă în casa rușinata, ei bine, ... Citește mai mult Marile dureri sunt mute.Moartea celui scump și drag sapă șanțuri pentru lacrimi și împietrește.Nici în marile iubiri nu e loc de prea multa vorbărie. O privire incandescenta pe sub gene sfredelește până se aprind călcâiele.Viața fiecăruia dintre noi este un roman. Suma romanelor noastre rămâne în istorie.Cerne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
mistuie tristețea, din zări înnegurate... Îmi zdrențuie ființa cu limbi roșii de foc, M-aruncă în abisul durerii necurmate, Mi-acoperă retina cu scrum din loc în loc. Pe răni lacrima curge din a ochilor ciuturi, Se-amestecă cu sânge și sapă mai adânc, Cad în genunchi și tălpile-i spăl în săruturi, De sub coroana grea, El vede cum mă frâng. Cu balsamul iertării îmi toarnă lin pe creștet, Îl lasă să se scurgă peste întregu-mi trup, Lumina Lui cea albă învăluie
CLOPOTE NEGRE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359124_a_360453]
-
un singur loc. cățărătorii își asumă riscul fără plasă de siguranță. tăria de a nu abandona când pentru ajutor nu poți decât să-ți ridici ochii către cer. când oamenilor din jurul meu le-a fost sete, m-am apucat să sap o fântână pe care apoi am împodobit-o în fel și chip. iar când am terminat-o, am aflat că oamenii aceia care suferiseră de sete, muriseră de mult... cel mai înalt zenit mi se pare din fundul unei prăpăstii
POLITICHIA NOASTRĂ DE FIECARE ZI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359123_a_360452]
-
vreme voi mai face, dar le fac pentru a învăța chiar să fac cât mai multe, insă doresc să fiu atât de sigur (pentru că în nesiguranță mea, mai ales în cea neînțeleasa sensibilitate, acolo s-au găsit ne-„profesioniști să sape..) și să pot face atât de multe încât să pot ajuta din mai multe puncte de vedere. Trăiesc pentru asta și pentru proiectele sociale pe care le am, nescrise toate. Am invatat astfel că nu are rost să spui cuiva
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
gânduri și cuvânt! Noi, n-aveam secrete! El mi-era oglindă Că pe lumea asta, doar pe el l-aveam... Și eram ferice și ca nimeni mândră! Și plângeam de bine când mi-l îngrijeam... Astăzi, iarăși plâng, când îi sap mormântul Când îi fac pomană sau colivă, dar Plânsul nu-i de bine, bătu-m-ar pământul... Vreau să fiu mai tare, însă-i în zadar... Că-s femeie slabă și mă frânge dorul Judecata-mi este-a inimii balanță
de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359213_a_360542]
-
bune erau poamele iarna! Adunam nucile pe care le puneam în pod, bune la colivă și plăcintă, la sarailii și baclavale sau pur și simplu cu pâine și sare, la cei mari, nelipsită fiind și ulcica de vin. Gospodarii își săpau câte o groapă în curte în care puneau cartofi pentru iernat, praz, lăsau câte o răsuflătoare pentru aerisire și așteptau mai liniștiți primăvara. Cine avea vie, făcea asemenea îngropând sticle cu vin, că se păstrează, ziceau ei, mai bine ca
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
în: Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012 Toate Articolele Autorului În temnița minții cauți deziluzionat ieșirea spre lume. Bâjbâi prin întuneric pășind cu teamă prin hrubele gândurilor ascunse. Iluzii deșarte. Deschizi ochii, îi inchizi, repeți acțiunea. Beznă deplină. Ai săpat furios în peretele de granit, cu degetele, cu unghiile și dinții. Cauți o pală de aer, mai multă lumină. Lupți cu coșmarurile, cu clipele ... nu știi dacă-i zi sau noapte. Prizonier în abisul meditației, cufundat în nisipurile mișcătoare ale
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
mașină pentru aerarea solului, foarfece de mână, fierăstrău de ramuri verzi, fierăstrău de lemn uscat, foarfece de forță, foarfece/ferăstrău de înălțime, foarfecă/fierăstrău electric/ă, scarificator pentru suprafețe gazonate, cositoare (cu aparate de tăiere prin forfecare, rotative, articulate - de înălțime), trimmer, tocător, sapă pentru executarea marginilor pentru diverse suprafețe plantate, briceag, cuțit pentru altoit, pieptene pentru recoltat, pilă/piatră de ascuțit (foarfeca dar și alte unelte) ... – echipament individual de securitate în muncă: mănuși, cască, ochelari (protecție dar și UV), căști antifonice, îmbrăcăminte adecvată tipului
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
mașină pentru aerarea solului, foarfece de mână, fierăstrău de ramuri verzi, fierăstrău de lemn uscat, foarfece de forță, foarfece/ferăstrău de înălțime, foarfecă/fierăstrău electric/ă, scarificator pentru suprafețe gazonate, cositoare (cu aparate de tăiere prin forfecare, rotative, articulate - de înălțime), trimmer, tocător, sapă pentru executarea marginilor pentru diverse suprafețe plantate, briceag, cuțit pentru altoit, pieptene pentru recoltat, pilă/piatră de ascuțit (foarfeca dar și alte unelte) ... – echipament individual de securitate în muncă: mănuși, cască, ochelari (protecție dar și UV), căști antifonice, îmbrăcăminte adecvată tipului
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]